An de an în luna lui Florar, „Ținutul Jiului de Sus găzduieste cunoscuta manifestare pastorală „Urcatul oilor la munte” cu o largă participare a crescătorilor de ovine de pe ambii versanţi ai munţilor dintre Jiu şi Olt.
În judeţul nostru nucleul acestor manifestări este oraşul Novaci unde, pe lângă măsurarea laptelui şi plecarea ciobanilor spre pajiştile alpine, au loc parade ale portului popular specific, programe artistice susţinute de formaţii cu specific mocănesc, atât din Gorj, cât şi din judeţele învecinate, concursuri specifice, renumitele curse de măgari, precum şi mese cu produse specifice activităţilor păstoreşti.
Şi în acest an, autorităţile locale, în frunte cu primul gospodar al urbei, depun eforturi considerabile pentru ca organizarea activităţilor prevăzute a se desfăşura cu această ocazie sa fie impecabilă.
Păstoritul este o activitate tradiţională pentru zona submontană gorjeană ce a contribuit la lărgirea teritoriilor de păşunat şi la crearea unor noi drumuri de transhumanţă.
Şi în vechile documente sunt consemnate date referitoare la această activitate:
În anul 1831, în Plaiul Novaci s-au inventariat 107.000 de oi transhumante pentru ca în anul 1836 numărul să crească la 194.000. Acestea, constituite în turme şi având ciobani şi baci proprii, aparţineau în majoritate unor centre pastorale transilvane din Poiana Sibiului, Sălişte, Rod, Sebeş, Sibişel şi Grădişte. Numărul oilor novăcenilor veniţi în Plaiul Novaci era mai redus în acea perioadă ( 27000 de oi în anul 1831).
Concomitent cu aceste activităţi pastorale, începe şi procesul de penetrare a populaţiei transilvănene spre ramura sudică a Parângului în perimetrul Novaci- Polovragi, fapt ce avea să confere aşezărilor gorjene submontane o fizionomie specifică Ardealului atât la construcţia locuinţelor, cât şi în port, tradiţii şi obiceiuri.
Aşezat pe malul Gilortului, sub tâmpla Parângului, la o altitudine de 600 m, oraşul Novaci se bucură de o climă blândă, ferită de curenţi atmosferici şi având un aer curat şi puternic ozonat. Localitatea constituie şi un atrăgător loc de popas pentru cei dornici să pornească spre crestele Parângului, spre Rânca, dar şi mai departe, pe Transalpina (DN 67 C) către Obârşia Lotrului, de unde se deschid o serie de trasee turistice (de fapt foste căi de transhumanţă), către obiective turistice din munţii Şureanu, Cindrel şi Lotrului.
Transalpina, ce leagă localităţile Novaci şi Sebeş, prezintă o particularitate aparte: în Pasul Urdele (2.145 m) sau Trecătoarea Norilor, cum mai este cunoscut de către ciobani şi montaniarzi, se atinge punctul cel mai înalt situat pe un drum din România şi nu pe 
Transfăgărăşan, cum greşit apare în unele lucrări, unde punctul de maximă altitudine „abia” atinge cota de 2042m datorită tunelului în lungime de 887m ce străpunge masivul montan dintr-o parte în cealaltă.
Mugurel Petrescu, fotografii autor
