În contextul tensiunilor internaționale tot mai accentuate, după patru ani de la izbucnirea războiului din Ucraina și ținând cont de situația actuală a escaladării conflictelor din Orientul Mijlociu, situația adăposturilor de protecție civilă revine în atenția publică.
La nivel național, potrivit datelor Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerul Afacerilor Interne, România are 5.770 de adăposturi de protecție civilă publice și private, însă doar 1.191 sunt funcționale, iar capacitatea acestora ar putea acoperi doar 3-5% din populație.
În județul Gorj, situația actualizată arată că sunt inventariate 73 de adăposturi de protecție civilă, însă doar 22 sunt funcționale ori parțial funcționale. Dintre totalul de 73, 46 de adăposturi se află în municipiul Târgu Jiu. Restul de 27 de adăposturi, sunt distribuite în alte localități din județ. Adăposturi sunt în municipiul Motru, în orașele Bumbești-Jiu, Novaci, Târgu Cărbunești, Turceni și Țicleni, dar și în comune precum Cătunele, Fărcășești, Glogova, Hurezani, Mătăsari, Negomir, Roșia de Amaradia, Schela, Turburea, Turcinești și Urdari. De asemenea, din totalul adăposturilor din Gorj, 19 sunt private acestea fiind în Târgu Jiu, Novaci, Țicleni, Bumbești-Jiu, Motru și Turceni.
Deși pe hârtie cifra pare consistentă, realitatea din teren ridică semne de întrebare. Multe dintre adăposturile amenajate la subsolurile blocurilor au ajuns să fie folosite ca spații de depozitare pentru murături, mobilier vechi sau diverse obiecte, iar unele sunt insalubre și neigienizate. În loc să fie pregătite pentru situații de urgență, o parte dintre aceste spații necesită lucrări serioase de reabilitare pentru a putea fi utilizate în condiții de siguranță.
O singură autorizație emisă în ultimii ani
Potrivit unor date transmise de Ministerul Afacerilor Interne către G4Media, ministerul a prezentat și numeric situația cu adăposturile pentru care au fost emise autorizații de protecție civilă în conformitate cu OMAI nr. 180/20223, defalcată pe județe pentru ultimii 4 ani. În ceea ce privește autorizațiile de protecție civilă din ultimii patru ani, cele mai multe s-au înregistrat în București – Ilfov (80 de autorizații) și Timiș (32). În schimb, în Tulcea, Vaslui, Teleorman, Olt, Călărași, Ialomița și Brăila, nu a fost emisă nicio autorizație.
În ceea ce privește autorizarea acestor spații, în ultimii patru ani în Gorj a fost emisă o singură autorizație de protecție civilă, în anul 2025, potrivit datelor oficiale transmise la nivel central.
Conform legislației în vigoare, în cazul unui conflict armat, protecția prin adăpostire se realizează în trei etape: utilizarea fondului existent din timp de pace, completarea rapidă prin amenajarea de subsoluri și alte spații și, ulterior, extinderea capacității în funcție de necesar. Însă, cel puțin în Gorj, situația actuală arată că multe dintre adăposturile existente ar avea nevoie mai întâi de igienizare, dotare și modernizare pentru a putea oferi o protecție reală populației.
Într-un climat internațional tensionat, problema adăposturilor de protecție civilă nu mai este doar o statistică administrativă, ci o chestiune de siguranță publică ce ține direct de capacitatea autorităților locale și centrale de a gestiona situații de criză.
Izabella Molnar
