Învățământul novăcean și-a câștigat un bun renume nu numai în zonă, ci și în întreaga țară. De pe băncile școlilor din Novaci s-a ridicat o pleiadă de intelectuali care fac cinste învățământului novăcean și localității noastre. Nume ilustre ca: Dumitru Brezulescu, Constantin Flitan, Virgiliu Răduțescu, Gheorghe Ciorogaru, Aurel Negucioiu, Nicolae Armencoiu, Gheorghe Cuțuliga, Ion D. Giugiulan, Ilie Flitan, Aurel Bejancu, Dumitru Zamfira, dar și mai aproape de timpurile noastre, Târziu Romulus Dumitru, Nicolae Vințanu, Liviu Sevastian Bocâi, Ion Staicu, Cristian Dumitru Popescu, Cojocaru Gheorghe, Costreie Eleodor, Manta Pantelimon, Niculete Dumitru, Gruia Bădescu, Vâlceanu Otilia, ca să amintesc doar câțiva, au deprins tainele scrisului și cititului aici pe malurile bătrânului Gilort. Lor le-au urmat alți și alți intelectuali de prestigiu ai Novaciului care, la rândul lor, au împărtășit aceste taine multor generații de novăceni. Nu cred că greșesc afirmând că aici, la Novaci, s-a format o elită a învățământului gorjean și chiar românesc, având în vedere faptul că Novaciul a dat țării și chiar lumii valori incontestabile care fac să strălucească învățământul românesc.
Școala din Novaci este considerată a fi cea mai veche din zonă. Nu voi face istoricul școlii novăcene, ci voi aborda o problemă care ridică multe semne de întrebare și care frământă actualmente o bună parte a comunității novăcene. Este vorba de
Școala Gimnazială ,,Alexandru Ioan Cuza’’ din centrul orașului Novaci, denumire care a fost ștearsă în timpul comunismului.
Învățătorul Constantin Lianu, ne-a lăsat informații prețioase în legătură cu această școală consemnate în Monografia Comunei Novaci-Gorj, Târgu Jiu, Institutul de Arte Grafice ,,Nicu D. Miloșescu’’, 1935.
Autorul, C. Lianu, scrie că în anul 1926, Banca Populară ,,Gilortul’’ a donat un teren în mijlocul comunei, iar la 29 august același an, s-a pus piatra fundamentală a noului local de școală cu 5 săli, cancelarie, muzeu școlar, locuință pentru director cu 5
camere și dependință cu 4 camere. Cu acest prilej, învățătorii au organizat o serbare școlară ce a adus un beneficiu de 40.000 lei întrebuințat la construcția școlară. Prin subscripție publică și alte serbări s-au mai strâns circa 150.000 lei de la săteni și
instituții, iar cu ajutoarele de la stat, județ și de la Banca Populară ,,Gilortul’’ s-a putut termina localul care a fost pus în funcțiune în toamna anului 1933. În total, cu construcția acestei școli s-a cheltuit suma de 1.500.000 lei, iar banca, pe lângă terenul pus la dispoziție în întindere de aproape 1 ha., a mai donat 122.000 lei în numerar și 102.598 m.c material fasonat de brad. Statul și județul au contribuit cu 200.000 lei, restul fiind acoperit de comună printr-un împrumut la Casa Școalelor de 40.000 lei, un împrumut la
Asociația comunelor rurale din Gorj de 40.000 lei și subvenții anuale înscrise în buget.
Sigur, timpul a lucrat și și-a pus amprenta asupra clădirii. Prin construcția altor două școli, cea veche a fost lăsată de izbeliște, devenind nefuncționabilă, acuma punându-se problema demolării, proiectul de demolare fiind deja aprobat în
ședința Consiliului Local Novaci din data de 27 februarie 2026.
Școala Gimnazială ,,Alexandru Ioan Cuza’’ Novaci este o adevărată ,,carte de istorie’’ care păstrează amprenta generațiilor trecute. Aici a luat ființă Școala Medie Mixtă de 11 ani (LICEUL) în anul 1956. În această clădire a funcționat liceul novăcean până la darea în folosință a noului local în anul 1969.
Este o clădire istorică ce nu poate fi demolată. Este o bijuterie arhitecturală care trebuie salvată. Chiar dacă nu este prinsă în listele cu clădiri de patrimoniu, are valoare de patrimoniu și avem obligația de a proteja clădirile istorice aflate în stare de degradare. Cine a adus-o în stadiul de degradare? Statul. El este proprietarul. Tot statul trebuie să intervină și să remedieze.
Știu, costurile pentru reabilitare vor fi mari, dar trebuie să înțelegem valoarea ei arhitecturală. Nu trebuie să copiem doar modele de densificare urbană fără să respectăm specificul local.
Asta nu înseamnă că suntem prizonierii trecutului, dar trebuie să păstrăm valorile semnificative despre trecut, să nu ne pierdem identitatea.
Fac apel la toți novăcenii, la obștile din Novaci, la firme, să învățăm din lecțiile trecutului și să sprijinim reabilitarea Școlii Gimnaziale ,,Alexandru Ioan Cuza’’, clădire
istorică ce trebuie să vorbească generațiilor viitoare despre evoluția și performanțele învățământului novăcean.
CONSTANTIN DÂRVĂREANU (Absolvent al primei promoții a Liceului Novaci)
