Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgu Jiu, odinioară inima vieții culturale locale, rămâne închisă și captivă într-un conflict care durează de aproape un deceniu. Un verdict, în al treilea ciclu procesual era așteptat cu sufletul la gură de administrația locală din Tg-Jiu, conștientă de riscul pierderii finanțării pentru reabilitarea clădirii aflată azi în paragină. Magistrații de la Curtea de Apel Craiova au pronunțat, miercuri, 10 decembrie, o hotărâre cu anumite nuanțe. Mai exact, au găsit probleme în unele documente vechi, dintre UJSL Gorj și ,,apendicele” său, fundația care a administrat Casa de Cultură începând cu 1996, dar au păstrat valabilă, pentru moment, tranzacția prin care Primăria Tg-Jiu a cumpărat clădirea. Verdictul lasă însă multe întrebări deschise și menține blocajul care împiedică începerea lucrărilor de reabilitare finanțate cu 33,87 milioane lei.
Pe scurt
Gorjeanul a prezentat AICI și AICI în două episoade epopeea Casei de Cultură din Tg-Jiu. Povestea începe în 1996, când un acord între Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere (UJSL) Gorj, structura sindicală județeană a CNSLR ”Frăția”, și o fundație de tip apendice, fondată de persoane din conducerea UJSL Gorj, care administra Casa de Cultură a pus bazele transferului clădirii. De atunci, documentele au fost privite diferit de părți. Mai exact, unii spun că actele sunt valabile, alții că nu respectă forma cerută de lege. În timp, clădirea a intrat în insolvență, iar în 2018 a fost scoasă la licitație. Primăria Tg-Jiu a cumpărat-o pentru 3,8 milioane lei, dar de atunci imobilul a rămas închis și s-a degradat grav.
Cum a început litigiul
În mai 2018, imediat după cumpărare, Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (ANCCSR), înființată de cele patru mari confederații sindicale, a contestat tranzacția, cerând anularea acordului din 1996 dintre UJSL Gorj și Fundația Casa de Cultură a Sindicatelor Tg-Jiu. Ulterior, cererile au fost extinse pentru a contesta și procesul de licitație și contractul de vânzare. Mai clar, ANCCSR susține că acordul din 1996 nu a fost încheiat corect și că, prin urmare, transferul dreptului de proprietate nu ar trebui să producă efecte și cere anularea actelor care au dus la vânzare. Pe de altă parte, Fundația care administra Casa de Cultură apără validitatea acordului din 1996 și susține că transferul a fost legal.
Dosarul a trecut prin mai multe instanțe, a fost mutat între tribunale și a revenit de mai multe ori la Curtea de Apel. În fiecare etapă, părțile au adus probe, hotărâri ale consiliului local și argumente despre intențiile de investiție.
Pe parcurs, instanțele au dat soluții contradictorii, dar toate, fără excepție, au validat cumpărarea făcută de Primăria Tg-Jiu, însă de fiecare data s-a cerut de către ANCCSR reanalizarea documentelor vechi dintre structurile sindicale. Înalta Curte a intervenit de două ori, trimițând cauza spre rejudecare pentru a se analiza cu atenție natura acordului din 1996 și dacă Primăria Tg-Jiu a acționat cu bună-credință când a cumpărat clădirea. Evident, Primăria Tg-Jiu s-a apărat și a dovedit că a cumpărat clădirea în cadrul unei proceduri legale, că a acționat cu bună-credință și că are planuri clare de investiții pentru reabilitare, iar la dosar a depus documente care arată intenția de a transforma clădirea într-un centru modern pentru comunitate.
Verdictul din 10 decembrie nu închide disputa
Decizia din 10 decembrie a.c. a Curții de Apel Craiova a fost mixtă. Judecătorii au constatat că anumite clauze din acordurile vechi sunt problematice, dar au respins cererile care ar fi readus părțile la situația anterioară sau ar fi anulat în totalitate contractul de vânzare prin care Primăria Tg-Jiu a devenit proprietară. Cu alte cuvinte, instanța a recunoscut că există vicii în documentele încheiate în urmă cu aproape trei decenii, dar a păstrat, pentru moment, efectele tranzacției care a adus clădirea în patrimoniul municipalității.
Această soluție lasă Primăria Tg-Jiu în postura de proprietar recunoscut de instanță, dar nu elimină posibilitatea ca asociația contestatoare să atace din nou decizia la instanța supremă. Așadar, deși Curtea de Apel a clarificat unele aspecte, drumul spre o soluție definitivă rămâne deschis.
Ce înseamnă reabilitarea pentru municipiul Tg-Jiu
În aprilie 2025, Compania Națională de Investiții a atribuit un contract de 33,87 milioane lei pentru lucrările de reabilitare a Casei de Cultură. Totuși, lucrările nu pot începe însă până când litigiul nu se încheie definitiv. Fiecare amânare înseamnă degradare suplimentară, costuri mai mari și riscul ca finanțarea să fie retrasă.
Pentru comunitatea târgujiană, consecințele sunt palpabile, adică o clădire emblematică rămâne o ruină în centrul orașului, iar promisiunile de redare a spațiului cultural se îndepărtează. Din suma plătită la cumpărare, o parte semnificativă de 2,7 milioane lei a revenit la bugetul local pentru datorii fiscale ale fostei fundații, dar acest lucru nu compensează pierderea anilor în care clădirea a fost lăsată în paragină.
Cazul Casei de Cultură din Târgu Jiu este mai mult decât o dispută juridical, este o poveste despre timp pierdut, despre patrimoniu lăsat în paragină și despre consecințele deciziilor luate cu decenii în urmă. Soluția judecătorilor din 10 decembrie aduce clarificări, dar nu pune capăt incertitudinii.
Relativ recent primarul municipiului Tg-Jiu a făcut apel la responsabilitate și a cerut liderilor sindicali care fac parte din cele patru confederații care dețin ANCCSR să se gândească ce consecințe poate avea prelungirea judecății, în cazul în care și după decizia de miercuri a Curții de Apel Craiova va fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a treia oară.
Claudiu Matei
