Ziua de ieri a fost una cu multiple manifestări organizate nu doar la Târgu Jiu și Hobița pentru a-l omagia pe Constantin Brâncuși la 150 de ani de la nașterea sa, una dintre acestea putând fi considerată cu totul aparte.
Este vorba despre cea organizată la gara din Petroșani, unde a fost amenajată o mică galerie de artă, menită să le aducă aminte atât localnicilor, cât și călătorilor care trec pe aici că Petroșani este locul unde a fost creată Coloana fără Sfârșit. Fotografii cu operele maestrului, cu lucrări de-ale sale din toată lumea, dar și de la Târgu Jiu, sunt expuse pe stâlpii de pe peronul principal al gării într-un efort făcut de șeful CFR de aici, Dorel Șchiopu, de a schimba un pic imaginea zonei, dar și marcare a celor 150 de ani scurși de la venirea pe lume a lui Brâncuși. Culmea este că în momentul în care se făcea inaugurarea expoziției respective dintr-un tren ce a oprit pentru câteva minute în cocheta gară din Petroșani a coborât și o familie din Târgu Jiu, venită cu copiii la plimbare și care nu știa că aici fuseseră realizate în 1937 modulele din fontă ale Coloanei. „Ne-am urcat în tren pentru că este vacanța de schi a copiilor și am zis să ne plimbăm un pic pe aici prin zonă, mai ales că a nins și e frumos prin Defileu. Am fost surprinși să vedem pe peron acest eveniment. Ne bucurăm, nu știam de legătura lui Brâncuși cu Petroșaniul, aici am înțeles că a fost realizată Coloana, ceea ce face lucrurile și mai interesante. Brâncuși este un ambasador al nostru, al gorjenilor, dar și al tuturor românilor și cred că acțiuni de genul acesta, prin care să îl cunoaștem mai bine, ar trebui făcute nu doar la astfel de zile importante”, a spus gorjeanul ajuns în gara din Petroșani. Nici localnicii nu știau că modulele Coloanei au fost turnate în orașul lor, de atelierele în care s-a desfășurat activitatea respectivă alegându-se praful după 1990. „Eu am lucrat acolo și așa am aflat de la alți colegi că aici s-a făcut Coloana. Era turnătoria veche din fontă care nu s-a mai păstrat însă. S-a demolat totul că au zis că se face nu știu ce și, cum e la noi, nu s-a mai făcut nimic. E totul ras, din păcate”, a spus un fost muncitor prezent și el în gară la inaugurarea expoziției. Un alt participant la expoziția la care a fost prezent și profesorul Ion Mocioi, fost senator de Gorj, care le-a vorbit celor prezenți despre viața lui Brâncuși, a declarat și el cu mândrie că Petroșaniul poate să spună oricând și oricui că a contribuit la realizarea celei mai importante lucrări a lui Brâncuși. „ Azi am luat parte la inaugurarea unei expoziții speciale, dedicate lui Brâncuși – a cărui cea mai celebră creație românească e legată și de Valea Jiului. Da, modulele 
Coloanei fără de Sfârșit au fost turnate și finisate la Petroșani. Printre muncitori s-a numărat și Ion D. Sîrbu, ucenic la vremea aceea, care și-a amintit mai apoi de „un fel de popă, mic, bărbos și repezit”, despre care a avut revelația, peste ani, că era însuși sculptorul. „…abia când mi-am lipit palmele de obrazul rece al Coloanei, am aflat, am știut în sfârșit la ce și pentru cine a folosit chinul acelor luni – în care – ignorant și nenorocit – am lucrat la șlefuirea acestei minuni. Şi Popa ăla, de ne înjura gorjeneşte, era Brâncuşi…”. Expoziția a fost realizată și prin implicarea directă, financiară, a domnului Costel Avram, administratorul public al județului Hunedoara, petroșenean și promotor el însuși al Văii Jiului culturale, și cuprinde fotografii ale lucrărilor brâncușiene și imagini contextuale de epocă, prezentate pe panourile luminoase fixate pe stâlpii metalici ai peronului. E o călătorie culturală cu sens și cu miez… Cine a trecut cu trenul prin Petroșani va fi cu totul de acord cu mine!”, a spus petroșăneanul. Cel mai bucuros dintre toți cei prezenți la inaugurare a fost însă șeful de gară, Dorel Șchiopu, omul care a gândit acest proiect menit să schimbe un pic din imaginea minerească a Văii Jiului. „Dacă Valea Jiului nu mai e atât de mult o vale a minerilor și o vale a mineritului, suntem preocupați să atragem atenția că rămânem totuși o vale a culturii și momente ca acestea sunt stropi într-o încercare de a lupta cu o anatemă nedreaptă pe care Valea Jiului a suferit de la mineriade încoace și de care, slavă Domnului, începem să scăpăm. Anul Brâncuși e o ocazie să îl redescoperim și să ne bucurăm cu toții de lucrările sale”, a menționat acesta.
Gelu Ionescu
