Sala ,,Brâncuși” a a Galeriei de Artă Românească Modernă a fost redeschisă miercuri, 5 august 2026, după revenirea lucrărilor din Expoziția Internațională ,,Constantin Brâncuși – L’ origini dell’ Infinito”, o expoziție găzduită timp de cinci luni de zile de prestigiosul Mercati di Traiano- Museo dei Fori Imperiali din Roma.
Acces gratuit pentru toți vizitatorii în prima zi de miercuri a fiecărei luni
Datorită faptului că ieri a fost prima zi de miercuri a lunii curente, accesul în sala ,,Brâncuși” din cadrul Muzeului Național de Artă al României a fost gratuit pentru toți vizitatorii. Galeria de Artă Românească Modernă ilustrează istoria artei românești de la jumătatea secolului al XIX-lea până spre sfârșitul anilor ‘ 70, artiști de seamă precum Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchia, Constantin Brâncuși, beneficiind de selecții reprezentative de-alungul timpului în timp ce curentele artistice cele mai importante sunt amplu ilustrate prin lucrări ale marilor și micilor maeștri.
Lucrări de Grigorescu, Aman, Tonitza, Luchian și Petrașcu, expuse la Galeria Națională de Artă Modernă
Ample selecții monografice ale unor maeștri precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, scot în evidență legăturile cu pictura franceză din epocă, în contextul încercărilor de definire a unui specific național. Artiști ca Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza sau Ștefan Dimitrescu continuă să exploreze filonul modernității clasice europene, iar lucrările unor artiști precum M. H. Maxy,
Marcel Iancu și Victor Brauner demonstrează în mod convingător contribuția artei românești la avangarda europeană a anilor 1920 – 1930.
Preocupările generațiilor următoare de artiști vor ilustra aceeași deschidere către curente și stiluri care domină mai mult sau mai puțin vremelnic scena europeană, Trebuie menționat faptul că un grupaj consistent de lucrări de tinerețe ale lui Constantin Brâncuși captează atenția, sugerând voința maestrului de a se desprinde de tradiția academică pentru a-și urma propriul drum. Ecourile acestor căutări se vor face auzite și în opera elevelor sale, Milița PETRAȘCU și Irina CODREANU.
Carnetul de schițe și două capete de copil din bronz, realizate de Constantin Brâncuși, expuse în premieră la Muzeul Național de Artă a României
Pe lângă operele de tinerețe ale sculptorului gorjean vor fi expuse, în premieră, Carnetul de schițe al lui Brâncuși și două capete de copil din bronz , realizate în anul 1906. Carnetul de schițe reprezintă singura mărturie substanțială care s-a păstrat din anii de formare ai lui Constantin Brâncuși în calitatea sa de student la Școala de Arte Frumoase din București, acest Carnet fiind o piesă rară aflată în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României. Carnetul de schițe al lui Brâncuși cuprinde 71 de file, legate într-o copertă cartonată din pânză de culoare roșie. În interior se află 89 de schițe (două dintre ele neterminate, 49 verso și 59 verso); șase pagini conțin însemnări autografe, iar Carnetul a fost lăsat de marele artist gorjean, înainte de plecarea sa la Paris, compozitorului Ion CROITORU (1885 – 1972). Printre cele mai semnificative desene din acest Carnet de schițe se numără cele două autoportrete în creion roșu, de fapt primele autoportrete cunoscute ale lui Constantin Brâncuși. În ambele tânărul sculptor avea deja barbă și purta o pălărie ale cărei boruri largi îi conferă – în mod voit – un fel de aură similară cu aceea a sfinților reprezentați în icoane. Autoironia și ambiția se amestecă în mod subtil în astfel de incursiuni în propria psihologie.
Marius Stochițoiu
