Un transfer de bani între părinți și copii, între frați sau între alte rude nu înseamnă automat că Fiscul va cere impozit. Problema apare atunci când, în timpul unei verificări, sursa banilor nu poate fi identificată și explicată. ANAF a precizat că donațiile și ajutoarele familiale sunt, în condițiile prevăzute de lege, venituri neimpozabile.
Mulți români își ajută copiii cu bani pentru rate, chirie, renovarea locuinței sau cheltuielile de zi cu zi. Faptul că banii circulă între rude nu înseamnă că beneficiarul trebuie să plătească impozit pe acea sumă. ANAF consideră că sumele date sau primite între rude pot reprezenta donații, dar manual sau datorii, iar acestea sunt încadrate la surse neimpozabile. Același principiu se aplică și banilor primiți cu ocazia unor evenimente familiale, precum nunțile sau botezurile. Cu alte cuvinte, nu există o regulă potrivit căreia orice bani virați de un părinte copilului său sunt taxați de stat.
Surpriza apare atunci când Fiscul întreabă: „De unde sunt banii?”
Aici este, de fapt, partea mai puțin cunoscută a problemei. În cazul unei verificări a situației fiscale personale, inspectorii pot analiza intrările și ieșirile de bani, dar și modul în care au evoluat bunurile și averea unei persoane.
Prin urmare, simpla explicație „mi i-a dat tata” poate să nu fie suficientă dacă există întrebări legate de proveniența unei sume importante. De exemplu, dacă o persoană primește 150.000 de lei de la părinți, poate conta nu doar faptul că banii au venit din contul unuia dintre părinți, ci și dacă părintele respectiv putea demonstra de unde avea suma.
Când poate apărea celebrul impozit de 70%
Cota de 70% despre care s-a vorbit intens în legătură cu banii primiți de la rude nu se aplică automat donațiilor între membrii familiei. Potrivit ANAF, această cotă vizează veniturile pentru care, în urma verificărilor, nu poate fi identificată sursa.
Asta înseamnă că există o diferență majoră între „bani primiți de la părinți, iar proveniența lor poate fi demonstrată” și „o sumă importantă apare în patrimoniu, dar sursa ei nu poate fi stabilită”. În al doilea caz poate interveni impozitarea cu 70% a bazei impozabile ajustate.
Un extras de cont poate spune doar jumătate din poveste
Un transfer bancar arată că banii au plecat dintr-un cont și au ajuns în altul. Dacă suma este una semnificativă, însă, întrebarea următoare poate fi: cum a ajuns expeditorul să dețină acei bani? De exemplu, dacă părinții vând un teren și ulterior îi oferă copilului banii obținuți, documentele care arată vânzarea și încasarea sumei pot explica proveniența banilor. Donația reprezintă o operațiune distinctă. Situația poate fi mai dificilă atunci când o sumă mare este depusă în numerar, iar singura explicație oferită ulterior este că banii provin din „economiile familiei”.
Nici nunta sau botezul nu sunt tratate ca un salariu
Banii primiți de la invitați la nuntă sau botez intră, potrivit precizărilor ANAF, în categoria darurilor și reprezintă venituri neimpozabile, în condițiile menționate de instituție. Așadar, românii nu trebuie să privească orice sumă care intră în cont ca pe un venit pentru care trebuie plătit automat impozit.
Ideea esențială este alta: banii primiți de la rude nu sunt taxați doar pentru că provin de la rude. Important este ca, atunci când există o verificare fiscală, proveniența și natura sumelor să poată fi explicate și susținute.
În 2026, ANAF continuă să selecteze persoane fizice pentru verificări fiscale, inclusiv verificări ale situației fiscale personale, ceea ce face ca problema documentelor și a provenienței banilor să rămână una de interes pentru contribuabili.
