A crescut rezerva de apă în lacurile de acumulare

114
A crescut rezerva de apă în lacurile de acumulare. Creștere semnificativă a rezervei de apă în lacurile de acumulare, anunță Apele Române.
La sfârșitul lunii martie, coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare din România era de 56%. Ieri, 29 aprilie, acest coeficient a crescut la 74,94%, conform datelor centralizate de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR).
A crescut rezerva de apă în lacurile de acumulare
”Această creștere este rezultatul precipitațiilor recente și al măsurilor de gestionare atentă a resurselor de apă. În mod special, în acumularea Paltinu, s-a înregistrat o creștere a volumului de apă de la 21,2 milioane m³ la 23 milioane m³, ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă.
Asigurăm în continuare alimentarea cu apă a populației.
Continuăm să monitorizăm și să gestionăm cu atenție resursele de apă pentru a răspunde nevoilor comunităților”, asigură Apele Române.
Coeficienții scăzuți de umplere din două lacuri au dus la oprirea centralelor hidroelectrice de la aceste acumulări, pentru a păstra rezerva de apă pentru alimentarea populației. Este vorba de lacurile Paltinu și Măneciu, care produc însă un procent subunitar din energia totală a României, a explicat Sorin Rîndașu, directorul Departamentul Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR), pentru Gândul.ro.

Potrivit directorului de la Apele Române, practic, la Măneciu, în 8 martie a fost înregistrat volumul minim în acumulare, de aproximativ 20%, respectiv 9,3 milioane de metri cubi, și luni ajunsese la 11,4 milione de metri cubi.

„Deci, noi tot acumulăm. O creștere de 2 milioane metri cubi înseamnă că în momentul de față suntem peste nivelul programat din programul de exploatare, pentru că am mers pe o variantă mai conservatoare. Și la Paltinu am avut cam la fel. Am avut pe 15 martie un volum minim de vreo 21,2 milioane metri cubi, astăzi am ajuns la 23 de milioane metri cubi, deci  încă o creștere de 2 milioane metri cubi. Repet, cele două acumulări au ca scop principal asigurarea alimentării cu apă în aval și avem nevoie ca să evacuăm, indiferent de cât intră, eșalonat în timp, cel puțin 0,7 – 0,8 metri cubi la Măneciu și 1,2 – 1,5 metri cubi la Paltinu. În condițiile acestea, centralele hidro sunt oprite”, a explicat Sorin Rîndașu.
„Dacă ar funcționa la niveluri joase în acumulare, eficiența acesteia ar scădea la 0,6, față de un nivel de 0,85 pe care îl are aproape de maxim. Concluziile importante sunt că amândouă acumulările produc la nivel național foarte puțin, 0,24 – 0,25%, nu au un rol energetic important. Gândiți-vă că Porțile de Fier 1 și 2 au 1.300 MW putere instalată, față de 15 MW, Vidraru are 220 MW, Izvorul Muntelui – 210 MW, Gura Apelor – 335 MW, deci cei 15 megawați nu reprezintă mare lucru în contextul acesta”, a mai precizat Sorin Rîndașu, pentru publicația menționată..

 

În cazul centralelor mari producătoare, Dispecerul Energetic Național, de sub umbrela operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, este cel care stabilește care centrală este pornită și care este oprită, în funcție de necesarul de energie la nivel național.
 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.