Catedrala „Sfinţii Voievozi”, restaurată pe datorie

Biserica „Sfinţii Voievozi” din Târgu-Jiu se află, în acest moment, într-un amplu proces de recondiţionare. Costurile restaurării se ridică la suma de 4 miliarde de lei vechi, reprezentanţii lăcaşului de cult având însă doar un sfert din bani. Cu toate acestea lucrările au început şi se vor finaliza, firma constructoare acceptând să lucreze şi fără ca, momentan, să fie plătită pentru restul muncii prestate. Preotul paroh al Bisericii „Sfinţii Voievozi”, Mihai Roibu, se plânge de greutăţile întâmpinate pentru a reuşi să pornească lucrările, biserica fiind un monument istoric. Pentru iniţierea lucrărilor a fost, de altfel, necesar să se obţină mai multe aprobări, titlul de proprietate al bisericii şi avize de la Ministerul Culturii.

Ctitorită în secolul XVIII, de către negustorii oraşului, Dobre Sârbu şi Radu Cupeţu, Biserica “Sfinţii Voievozi” de la Târgu-Jiu este un monument de o inestimabilă valoare, fiind printre puţinele lăcaşe de cult din ţară care, pe tâmpla exterioară, în loc de sfinţi, are pictaţi filozofi, prooroci şi sibile. Biserica este situată în centrul municipiului, în faţa Palatului Administrativ în care funcţionează Consiliul Judeţean, Prefectura şi alte instituţii descentralizate ale statului.
De-a lungul timpului, lăcaşului i s-au făcut mai multe restaurări, însă ultima, s-a realizat în urmă cu câţiva ani. S-a spălat pictura interioară, şi s-a înlocuit acoperişul de tablă zincată cu altul de cupru. De asemenea, au fost înlocuite elemente din structura de susţinere a acoperişului, acestea fiind putrezite.
Mihai Roibu, preot paroh la „Biserica Sfinţii Voievozi” din Târgu-Jiu, a explicat, cu mândrie, că lăcaşul din mijlocul oraşului este sigurul denumit şi catedrală a oraşului. “Catedrală, pentru că este cea mai veche şi cea mai frumoasă, cu toate că, nu este atât de încăpătoare precum sunt altele construite mai târziu”, a spus părintele.

Schimbări necesare
“Eu am venit aici în anul 2002, iar recondiţionarea bisericii nu începuse, doar spălarea picturii interioare. Ulterior s-a făcut şi în tinda bisericii, s-a spălat pictura şi apoi s-a făcut înlocuirea totală a acoperişului. Tabla veche, zincată, a fost înlocuită cu o tablă din cupru tot prin anii 2006-2009. Iar acum, după ce am parafat toate formalităţile necesare, fiindcă a fost o problemă, biserica fiind monument istoric, au fost nevoie să luam foarte multe aprobări. Nu aveam acte pentru biserică, fiindcă era foarte veche, a trebuit să luam acte, titlu de proprietate apoi aprobări de la Ministerul Culturii şi în cele din urmă am purces la recondiţionarea exterioară. Se dă jos tencuiala cea veche şi se face tencuială nouă şi apoi dacă Dumnezeu ne ajută reparăm şi pictura exterioară care este foarte valoroasă, pictura de la tâmpla bisericii, de la acoperiş”, a povestit părintele paroh Mihai Roibu.
“În interior ar mai fi nevoie, în primul rând, de recondiţionarea picturii, care încă mai rezistă. În 1939, atunci s-a spălat pentru ultima dată pictura şi acum în 2002-2006 mai puţin. Dar o recondiţionare generală a fost în 1939, realizată de pictorul Iosif Keber, care era târgujian de-al nostru, un pictor renumit de biserici. Care a pictat nu numai aici în Târgu-Jiu ci şi la Timişoara, Sibiu, catedrale. Şi este o pictură valoroasă, apreciată atât de gorjeni cât şi de străini”, a completat preotul paroh al catedralei.

Porumbeii distrug tencuiala monumentului
Problema cea mai mare, din acest moment, pentru biserică, o reprezintă porumbeii. Aceştia stau pe proeminenţele firidelor create de arhitectul care a făcut proiectul bisericii, tencuiala fiind distrusă atât de excrementele lor, care au un caracter coroziv, precum şi de ghearele şi ciocurile acestora. “Ştiu că porumbeii sunt frumoşi, şi părinţii cu copii sau bunicii cu nepoţii le dau de mâncare, dar nouă ne fac rău. S-au mai şi înmulţit, sunt sute. Spun asta pentru că ne-au stricat zidurile exterioare. Vorbesc de acele ziduri frumoase care împodobesc biserica, nu mai vorbesc de acoperiş, fiindcă excrementele lor sunt corozive. După ce terminăm lucrările de reabilitare, vom chema o firmă ungurească, din Harghita să monteze nişte benzi metalice cu ţepi. Acele benzi se lipesc pe aceste arcade ale bisericii şi având ţepi probabil că nu se vor mai aşeza, sperăm” a mai spus Mihai Roibu, preotul paroh.

Sprijin, din partea Primăriei Târgu-Jiu
Banii pentru recondiţionarea exteriorului monumentului vin din partea bisericii, dar şi din partea Primăriei Târgu-Jiu. “Ce s-a făcut până acum, s-a făcut cu banii noştri: de la enoriaşi, oficierea botezurilor, cununiilor, vânzarea lumânărilor şi contribuţii. Sunt oameni cu suflet bun care au contribuit. De anul acesta, primăria ne-a dat 500 de milioane de lei vechi pentru reparaţii, dar nu nouă ni i-a dat, ci firmei care se ocupă de lucrările de reabilitare. Şi Ministerul Cultelor sau Secretariatul de Stat pentru Culte, numit nou acum, ne-au dat şi ei tot 500 de milioane de lei vechi. Reparaţiile per total costă 4 miliarde iar noi avem deabia 1miliard. Avem multe cheltuieli pe care le plătim noi. Slavă domnului că s-a început lucrarea”, a mai menţionat preotul paroh.

Mai bine de jumătate din costuri sunt suportate de firma constructoare
Firma care execută lucrările de reabilitare a exteriorului catedralei este o firmă specializată în aceste lucrări de monumente. Deşi costurile lucrării ajung undeva la 4 miliarde de lei vechi, firma atribuită de primărie va duce la bun sfârşit reabilitarea, chiar dacă a primit doar un miliard. „Primăria ne-a adus-o. Noi nu am zis nimic am mulţumit lui Dumnezeu. Tot dânşii au mai lucrat şi la Biserica “Sfinţii Apostoli”, şi la Biserica din Stăneşti, la Biserica din Bârseşti tot dânşii. Managerul firmei are 70 de ani şi lucrează «la una» cu muncitorii. Sunt oameni credincioşi, pentru că nimeni nu ar fi făcut recondiţionarea, deşi costurile lucrării ajung la 4 miliarde, tu să faci cu un miliard”, a mai spus Roibu.

Fonduri încă inexistente
Părintele paroh, Mihai Roibu vrea ca în primăvară să restaureze şi pictura interioară din interiorul bisericii, care are o valoare inestimabilă. Pentru acest lucru este nevoie însă de bani. Credincioşii care au posibilitate să aducă contribuţii bisericii o pot face. “Pentru finalizarea lucrărilor de recondiţionare a exteriorului bisericii au pus un termen de patru ani, însă eu sper ca în toamna aceasta, cel târziu până în noiembrie să terminăm măcar exteriorul, urmând ca în primăvară dacă Dumnezeu ne ajută să facem rost de bani să facem şi pictura exterioară. Dar asta cu răbdare şi cu credinţă multă”, a conchis preotul paroh al bisericii “Sfinţii Voievozi”.
Andrada Bărăitaru

Biserica în istorie
Pictura Catedralei Sfinţii Voievozi e la fel de interesantă ca şi istoria sa zbuciumată. Iniţial, a fost pictată în frescă, în stil bizantin, în secolul al XVIII- lea dar autorul nu este cunoscut. În secolul al XIX- lea, anul 1843, se înfrumuseţează tâmpla Bisericii, zugrav fiind Sava Petrovici. Cu ajutorul contelui rus Pavel Kiseleff se zugrăveşte şi se înfrumuseţează catapeteasma.
În 1854 biserica se restaurează, pictura veche fiind acoperită, parţial, cu pictură renascentistă. În pronaos a fost păstrată pictura originală, numai ctitorii – Dobre Sârbu şi Radu Cupeţu, fiind repictaţi. În aceeaşi perioadă, peste cupole se suprapun turle, se măresc ferestrele, se schimbă tinda, se acoperă firidele exterioare. Pictura interioară se reface în stil rafaelic, de către Mişu POPP, un important pictor de biserici al acelor timpuri. Aşa cum ne-a declarat Carmen Şocu, referent de artă în cadrul Muzeului de Artă din Târgu Jiu, marele pictor, şcolit la Academia de Arte din Viena, a stat în Târgu Jiu cinci ani, timp în care a pictat şi portrete la comandă pentru boierii Gorjului. De altfel, muzeul deţine chiar două autoportrete ale pictorului, unul la vârsta de 18 ani şi celălalt la vârsta maturităţii. Cele mai impresionante picturi ale sale din biserică se află pe iconostas şi reprezintă icoanele Mântuitorului şi a Maicii Domnului cu Pruncul, Maria având chipul luminos şi zâmbetul unei Madone a lui Rafael.
Nicolae Iorga, un rol important
Un rol important în schimbările operate asupra Catedralei Sfinţii Voievozi din Târgu Jiu l-a avut istoricul şi omul politic Nicolae Iorga, fost prim ministru în perioada 1931-1932. Acesta, în timpul unei vizite făcute în oraş, a recomandat să dispară supraturlele şi crucile ce erau pictate atunci pe fruntea bisericii, pentru că nu sunt specifice bisericii ortodoxe. Deşi nu am găsit înscrisuri, succesiunea evenimentelor şi a imaginilor care se mai păstrează, în colecţii publice sau particulare, arată că filozofii, profeţii şi sibilele, pictate iniţial, fuseseră acoperite cu tencuială, iar la acea restaurare Keber, practic, le-a repictat.
Tema filozofi, profeţi şi sibile, reprezentată de pictura exterioară a Catedralei Sfinţii Voievozi din Târgu Jiu e rar întâlnită în Romania. Ea nu apare nicaieri în altă parte în Gorj, dar se mai întâlneşte la câteva biserici din Ţara Românească şi Moldova. Este, de asemenea, la Sfantul Munte Athos, dar şi în Capela Sixtină de la Roma, unde Michelangelo a executat în frescă, în jurul plafonului capelei, figurile a cinci sibile şi a şapte profeţi.
Filozofii, profeţii şi sibilele au un punct comun: profeţia. La început, sibilele erau preotese ale lui Apollo. O dată cu apariţia creştinismului, însă, ele nu mai erau simple preotese, ci femei profet, fecioare, cărora castitatea le-a fost compensată printr-o puternică intuiţie şi percepţie feminină.
Cimitir, în mijlocul oraşului
Oseminte umane au fost descoperite şi recent, în jurul Catedralei Sfinţii Voievozi, cu ocazia lucrărilor de modernizare a centrului municipiului Târgu Jiu. Arheologii spun că, de jur împrejurul bisericii a existat un întreg cimitir, ba chiar că, acolo era cimitirul oraşului, acesta fiind mutat, mai târziu, în partea de nord-est a oraşului, acolo unde se află şi în prezent. Cu ocazia strămutării cimitirului, biserica şi-a pierdut, se pare şi curtea, resturi de oseminte din cimitir ajungând, astfel, sub caldarâm. Împreună cu fragmentele din schelete umane descoperite în jurul bisericii, au fost găsite şi bucăţi din vase de ceramică, ce erau puse în morminte, potrivit doctorului în arheologie Gheorghe Calotoiu de la Muzeul Judeţean Gorj, care a condus şantierul arheologic, drept vase de ofrandă, pe care se spune că morţii urmau să le folosească pe lumea cealaltă.