Profesorul Ion Popescu zis şi Brãdiceni de la satul Brădiceni, comuna Peștișani, judeţul Gorj, este doctor în filologie şi scriitor membru USR. Opera sa poetică este adeseori asociată cu orfismul și metafizicul explorând teme existențiale profunde iar în critică și eseistică s-a fãcut remarcat prin promovarea conceptului de transmodernism . De aceea, consider cã volumul „Ritualul morții și înmormântării în Gorj ” publicat la Editura Centrului Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj din Târgu-Jiu, pare să aibă un loc aparte meritând sã fie prezentat aici.
Încã de la titlul cărții, atenţia cititorului se îndreaptã spre o altă dimensiune a lui Ion Popescu Brãdiceni, aceea de etnograf, respectiv de cercetător al fenomenului morții și al înmormântării. Acest studiu (etnografic, etnologic şi etnosofic, o “triadã tipologicã” dupã cum o numeşte autorul) face re-ferire cu precãdere la zona geograficã a Gorjului de Nord (Polovragi, Novaci,Crasna, Bumbești-Jiu, Stănești, Runcu, Bâlta, Gureni, Tismana de pe linia montană, Parâng, Vâlcan, Godeanu), la zona submontanã (Baia de Fier, Schela, Mușetești, Arcani, Peștișani, Padeș) şi la salba de mãnãstiri Tismana, Vişina, Polovragi, Crasna cu bisericile aferente Cioclovina de sus şi de jos, Strâmba-Jiu, Logreşti, Lainici, Godineşti, Stãneşti Baia de Fier, Curtişoara, Ungureni, Câmpofeni, Brãdiceni. Hobiţa, etc.
Cartea cuprinde capitole de studiu tematic propriu-zis, un capitol strict de folclor ritualic şi mortuar, alte câteva capitole destinate folclorului divers, un capitol din “vecinãtatea sacrului” în care Ion Popescu Brãdiceni “i-a cãutat morţii un înţeles”, un “comentariu hermeneutic / himeneutic (poetic) ” în care autorul face un rezumat al cărții, un album fotografic (substanţial) despre moarte şi înmormântare.
Autorul Ion Popescu Brãdiceni considerã în acest studiu cã “nici o crizã n-a afectat grav fondul principal de sentimente metafizice ale românului” astfel cã identificã opt structuri arhetipale ce s-au pãstrat clare în timp: conştiinţa unei realitãţi transcedentale, dublul, moartea şi viaţa de apoi, alteritatea, unitatea, actualizarea originilor, descifrarea viitorului, evadarea şi lupta.
În cel de al treilea jurnal de tabãrã al sãu, printre altele, Ion Popescu Brãdiceni sintetizeazã: ”Îngenunchiem în biserici, cerşim imponderabili şi sferici un alt fel de îndurare.”
Autorul cãrţii nuanțează legătura dintre cel decedat și comunitatea din care pleacă: „Prin prezența ei, comunitatea supraveghează ca riturile să fie săvârșite corect și în ordinea prestabilită de tradiție, astfel ca mortul să fie exclus definitiv din lumea celor vii. Din conceptul de lepădare de moarte a mai rămas numai aruncarea doliului om purtat de neamuri în groapă”.
Înmormântarea este comparată cu nunta în șase puncte grupate în trei momente clar definite: separarea de starea precedentă, pregătirea pentru noua stare și accederea în noua stare. Dar şi “naşterea este un fel de moarte” în accepţiunea lui Ion Popescu Brãdiceni.
Pentru autorul cãrţii , una dintre particularitățile înmormântării din Gorj ar fi prezența cimitirului de un deal ,,care-ar fi gura de rai a unei postumități (eternități) foarte concretă, încapsulate terestrului, naturii, cosmosului, etc.”
Unul din elementele atractive dar şi repetitive ale cărții este prezentarea amplã a cântecului de priveghi „Zorile” cu diversele sale variante de la Sohodol, Arcani și Brãdiceni.
Cartea „Ritualul morții și înmormântării în Gorj” este cu siguranță un document despre obiceiuri și tradiții care o dată cu trecerea timpului se pierd și își pierd din semnificații . (“Comunitatea însãşi e din ce în ce mai divizatã, fragmentarizatã. Adevãrurile ei s-au relativizat între timp. Un postmodernism de împrumut, defectuos receptat, a stricat bazele arhetipale / arheale ale românis-mului .”)
Ion Popescu Brãdiceni concluzioneazã cu un mesaj clar: „Tradiţiile pier, se sting repede și sigur”.
Prof. Mariana Bendou, scriitor, critic şi promotor literar
