Scandalul de miercuri de la Răchiți, unde proprietarii s-au opus uciderii animalelor dintr-un focar de variolă ovină și caprină, lasă în urmă o situație complicată: 523 de animale au rămas în locația respectivă, iar autoritățile spun că acestea nu pot fi mutate și nici duse la pășunat. Sorin Ștefănescu, director adjunct al DSVSA Gorj, explică ce urmează și de ce autoritățile consideră că riscul de răspândire a bolii este serios.
La Răchiți, în comuna Runcu, autoritățile sanitar-veterinare au încercat miercuri să pună în aplicare măsurile dispuse după confirmarea unui focar de variolă ovină și caprină. Operațiunea a fost însă blocată de proprietari și localnici, iar la fața locului au fost chemați polițiști și jandarmi. Dincolo de imaginile și tensiunile de la fața locului, problema rămasă acum este una extrem de concretă: ce se întâmplă cu animalele care au rămas acolo? Sorin Ștefănescu spune că, la momentul verificărilor, au fost numărate 523 de animale, multe dintre ele fără crotalii, ceea ce face dificilă stabilirea proprietarilor. „Animalele nu pot părăsi acea locație. Acolo este acum carantină”, a explicat directorul adjunct al DSVSA Gorj.
Cum s-a ajuns la focar
Potrivit explicațiilor oferite de reprezentantul DSVSA Gorj, confirmarea focarului a venit în urma unor probe prelevate din exploatație, rezultatul pozitiv fiind primit pe 14 septembrie. Ștefănescu spune că problema este complicată și de faptul că animalele nu se află într-o exploatație cu un cod de exploatație în locația respectivă, ci într-un fel de tabără de vară unde, potrivit declarației sale, un crescător primește pentru o perioadă animalele mai multor proprietari.
„E foarte greu să demonstrezi ale cui sunt unele dintre animale, pentru că multe nu prezintă crotalii auriculare. Oamenii își revendică dreptul de proprietate, dar nu pot întotdeauna să-l demonstreze cu documente”, a declarat Sorin Ștefănescu.
6 din 7 oi au murit într-un focar secundar
Unul dintre cele mai importante elemente ale anchetei epidemiologice îl reprezintă animalele care au plecat deja din locația de la Răchiți. Potrivit lui Ștefănescu, 7 ovine au ajuns într-o altă locație, la Arcani. Când autoritățile au aplicat măsurile, 6 dintre cele 7 animale muriseră deja, iar una singură mai era în viață. „Dacă nu am fi reacționat prompt atunci când am descoperit boala, exista riscul ca animalele să ajungă în trei localități. Nici nu vreau să-mi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă fiecare proprietar și-ar fi luat animalele acasă”, a spus directorul adjunct al DSVSA Gorj. Cazul de la Răchiți vine într-un context mai larg: în septembrie, presa locală a relatat despre confirmarea focarului la ferma din Runcu, iar în lunile anterioare Gorjul s-a confruntat cu mai multe focare și pierderi importante de animale.
De ce nu sunt lăsate animalele la pășunat?
Este una dintre întrebările esențiale în acest moment. Răspunsul autorității sanitar-veterinare este categoric: animalele nu pot fi scoase la pășunat, pentru că ar exista riscul contaminării altor pășuni și, implicit, al altor animale. „Nu poate să meargă la pășunat pentru că ar contamina pășunile, unde pot veni și alte animale”, a explicat Ștefănescu. În schimb, proprietarul trebuie să asigure animalelor rămase apă și hrană și să anunțe medicul veterinar de fiecare dată când constată un animal mort.
Boala poate evolua în câteva zile
Variola ovină și caprină este o boală virală contagioasă care afectează oile și caprele. Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor o descrie ca fiind caracterizată prin febră, leziuni cutanate și, în unele cazuri, afectări interne și mortalitate. Boala nu este transmisibilă la oameni. Ștefănescu spune că evoluția nu este identică la toate animalele. „Este variabilă, în funcție de individ. În câteva zile și până la aproximativ 14 zile pot apărea semnele bolii. Unele animale manifestă semne mai puternice, altele mai șterse”, a precizat acesta.
Printre semnele care pot atrage atenția se numără febra, modificările de comportament și edemele în zonele cu piele mai fină. Pentru un crescător, orice animal suspect trebuie anunțat medicului veterinar.
Vaccinul nu este un tratament
Unul dintre subiectele care au alimentat tensiunile de la Răchiți a fost vaccinarea. Sorin Ștefănescu precizează însă un lucru esențial: un vaccin nu vindecă animalele deja bolnave. „Vaccinarea se face pe animale clinic sănătoase. Nu poți vaccina un animal bolnav. Vaccinul conferă imunitate după o perioadă de la inoculare, deci este o măsură de prevenție, nu un tratament”, a explicat directorul adjunct al DSVSA Gorj. La nivel european există, în prezent, cadrul legal pentru utilizarea vaccinării de urgență împotriva variolei ovine și caprine, în anumite condiții și zone.
„Acțiunea trebuie reluată”
Aici este punctul în care situația de la Răchiți rămâne deschisă. Potrivit lui Ștefănescu, faptul că animalele nu prezintă toate semne vizibile de boală nu înseamnă că riscul a dispărut.
„Acțiunea trebuie reluată. Chiar dacă proprietarii spun că unele animale nu manifestă boala, vorbim despre animale din specii receptive care au fost în contact cu virusul. Riscul este ca acestea să transmită virusul mai departe către alte animale clinic sănătoase”, a declarat acesta. La nivelul Uniunii Europene, variola ovină și caprină este tratată ca o boală de categoria A, pentru care sunt prevăzute măsuri de urgență și zone de restricție în cazul unui focar.
„Oamenii își asumă un mare risc”
Directorul adjunct al DSVSA spune că autoritatea încearcă să explice proprietarilor de ce restricțiile sunt necesare, dar avertizează că nerespectarea măsurilor poate avea consecințe.
„Oamenii își asumă un mare risc. Dacă vor apărea focare secundare, înseamnă că nu au fost respectate măsurile de biosecuritate și pot exista consecințe, inclusiv sancțiuni și, în situații grave, dosare penale”, a spus Ștefănescu.
În cazul de la Răchiți, disputa nu este, așadar, încheiată. Animalele au rămas în locație, operațiunea de ucidere nu a fost dusă la capăt, iar DSVSA Gorj spune că măsura trebuie reluată. Până atunci, potrivit autorităților, efectivul trebuie să rămână izolat, fără acces la pășune și fără posibilitatea de a fi mutat în alte locații.
