Evoluția intenției de vot din ultimele luni confirmă că scena politică românească se află într-o perioadă de transformare. După aproape un an de dominație confortabilă în sondaje, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) coboară pentru prima dată sub pragul simbolic de 40%, potrivit celui mai recent sondaj INSCOP realizat la începutul lunii noiembrie.
Formațiunea condusă de George Simion se situează la aproximativ 38%, urmată de PSD – 19,5%, PNL – 14,6% și USR – 12,3%. Deși AUR rămâne detașat pe primul loc, tendința descendentă, fie ea și modestă, indică o posibilă saturare a creșterii. Partidul a reușit să concentreze nemulțumirea față de guvernare și neîncrederea în sistemul politic tradițional, însă această energie de protest începe să atingă limitele firești ale unei mișcări care trebuie să dovedească și capacitate de guvernare, nu doar forță electorală.
În același timp, PSD pare să-și fi regăsit un ritm de creștere. După luni de stagnare, social-democrații urcă de la aproximativ 13% în vară la aproape 20% în noiembrie, recuperând o parte din electoratul pierdut. Nu este o revenire spectaculoasă, dar e un semn că partidul beneficiază de o ușoară stabilizare a percepției publice, mai ales pe fondul oboselii electorale și al dorinței de predictibilitate.
Pentru PNL, tendința rămâne însă îngrijorătoare. Scăderea constantă – de la 17% la 14% – indică o pierdere de identitate politică. Liberalilor le lipsește un mesaj coerent și o poziționare clară între opoziția radicală și guvernarea pragmatică. Fără o resetare de strategie, partidul riscă să devină un actor secund într-un joc dominat de AUR și PSD.
În acest context, dinamica intențiilor de vot reflectă mai mult o reacție decât o opțiune pozitivă. Majoritatea respondenților – aproape 70%, potrivit sondajelor – cred că România merge într-o direcție greșită. AUR capitalizează pe această percepție, dar nu este clar dacă poate transforma protestul în proiect. Iar partidele tradiționale par captive între propriile calcule și nevoia de recredibilizare.
Electoratul este, totuși, mai mobilizat decât în anii anteriori. Aproape 60% dintre români declară că sigur vor merge la vot – un indicator important pentru alegerile viitoare. Aceasta înseamnă că rezultatul final nu este scris, iar campaniile electorale care urmează se vor juca pe terenul mobilizării, nu doar al preferințelor declarate.
Scăderea ușoară a AUR poate fi citită în două feluri: fie ca începutul unei stabilizări naturale, fie ca un semnal de oboseală. Dacă partidul nu reușește să-și extindă mesajul dincolo de critica sistemului, electoratul ar putea căuta alternative. În același timp, PSD și PNL trebuie să înțeleagă că nu pot recâștiga teren doar prin retorică, ci prin rezultate concrete – economie, stabilitate, reforme.
Pe termen scurt, cifrele nu indică o revoluție, ci o reconfigurare lentă a raporturilor de putere. AUR domină, dar nu este invincibil. PSD revine, dar nu convinge pe deplin. PNL caută direcția. România intră într-o perioadă în care totul se poate schimba rapid – nu printr-o explozie politică, ci prin acumularea tăcută a nemulțumirilor și a așteptărilor.
Sondajele nu sunt verdicte, ci avertismente. Iar mesajul acestora, la final de 2025, este limpede: românii nu mai votează din obișnuință, ci din nerăbdare.
Dragoș Ionică
