Miercuri, 21 mai 2025, de ziua Sfinților Mari Împărați, întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena, la Muzeul de Artă din Târgu Jiu, în sala „Mihail (Mișu) Popp”, s-a desfășurat cea de-a XXXIX – a ediție a Simpozionului Județean de Istorie „Gorjul – vatră de istorie românească”.
Acest simpozion a fost organizat de către Societatea de Științe Istorice din România, Filiala Gorj în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” Gorj și Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale.
La simpozion au participat ca invitați: domnul profesor dr. Gheorghe Nichifor, consilierul Președintelui Consiliului Județean Gorj și președinte de onoare al SSIR Gorj, domnul profesor Mihai Istrate, inspector școlar general, doamna profesoară Adriana Cristina Rădoi, inspector școlar adjunct, Adrian Tudor-Drăghici, viceprimar Târgu Jiu și profesor dr. la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, prof. dr. Victor Albinel Firescu, șef secție de Artă și Etnografie la Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” Gorj, doamna Paula-Cristina Vasiloiu, șef serviciu la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Gorj. Au fost prezenți o parte din membrii Filialei Gorj a SSIR, marea majoritate fiind profesori de istorie, un grup mare de elevi ai Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu”, dar și o parte din elevii olimpici la istorie.
Domnul profesor drd. Cornel Șomîcu, președintele SSIR, Filiala Gorj, moderatorul acestui simpozion, a prezentat invitații, organizatorii și structura simpozionului. A precizat că Filiala Gorj a SSIR „Este una dintre cele mai mari din țară, fiind a doua ca pondere la nivel național, iar începând cu acest an, am început să ne extindem activitatea, în sensul că foarte multe doamne educatoare sau învățătoare doresc să devină membrii cotizați ai filialei noaste, și am hotărât să deschidem porțile și pentru alte cadre didactice”. Apoi a anunțat că simpozionul are o Tematică specială: „Aspecte privind exploatarea industrială a resurselor subsolului județului Gorj, pagini de istorie” și o Tematică generală: „Pagini de istorie din trecutul Gorjului”.
Pentru început, a dat cuvântul invitaților să transmită mesajul instituțiilor pe care le reprezintă. Domnul profesor dr. Gheorghe Nichifor, s-a bucurat de prezența în sală a elevilor de la Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu”, unde domnia sa a fost director timp de 15 ani. A salutat inițiativa învățătorilor de a adera la această societate de istorie, pentru că: „și învățătorii au tot dreptul să facă lucrul acesta, pentru că la clasa a IV-a se studiază istoria, așa încât, în această criză prin care trece învățământul la disciplina noastră, trebuie eforturi ca să ne consolidăm pozițiile. Filiala noastră a fost deschisă încă de la începuturi și către alte domenii. Au făcut parte de-a lungul anilor din SSIR Gorj și preoți, și jurnaliști, și specialiști de la Serviciului Județean al Arhivelor Naționale, muzeografi, militari, etc. Prin urmare, întradevăr suntem una dintre cele mai puternice filiale din țară”. Apoi a încheiat astfel: „Dați-mi voie ca în numele instituției pe care o reprezint, Consiliul Județean Gorj, să vă salut și să vă mulțumim pentru faptul că suntem împreună”.
Adrian Tudor-Drăghici, viceprimar al Municipiului Târgu Jiu a spus că: „Trebuie să încurajăm Societatea de Științe Istorice să fie cât se poate de prezentă în viața comunității. Eu nu sunt un istoric. Nu mă consider un istoric. Sunt un iubitor de istorie, am un doctorat în istorie pentru că m-a pasionat și mă pasionează istoria, dar vreau să vă spun că eu cred foarte mult că atunci când vorbim de Gorj și de Târgu Jiu, cel mai potrivit motto este: «La noi istoria înseamnă viitorul»”. A spus apoi că la anul de împlinesc 150 de ani de la nașterea marelui sculptor Constantin Brâncuși, iar Gorjul va scrie istorie, și Târgu Jiul va fi capitala culturală a Artei moderne în lume, în anul 2026.
Domnul profesor Mihai Istrate, inspectorul școlar general al județului Gorj, profesor de informatică, la bază, a participat la mai multe evenimente legate de istoria Gorjului. Făcând referiri la tematica simpozionului, a spus că: „Am copilărit lângă mina de antracit de la Schela, lângă câmpurile petroliere de la Țicleni și Stoina și îmi dau seama acum, ce au însemnat pentru județul nostru, din punct de vedere industrial, în ceea ce privește această exploatare a resurselor cu care Dumnezeu a hărăzit să avem parte în toată țara și în special aici în județul nostru”. Apoi a concluzionat că: „Uitându-mă la acești elevi, o bogăție spirituală care crește de la an la an, văzând rezultatele obținute la olimpiadele școlare și concursurile internaționale, eu cred că este cea mai importantă resursă pe care putem s-o exploatăm în continuare pentru dezvoltarea județului nostru cât și a țării”.
Finalizându-se mesajele invitaților, s-a trecut la desfășurarea tematicii simpozionului. Prima parte: „Aspecte privind exploatarea industrială a resurselor subsolului județului Gorj, pagini de istorie”, a cuprins șapte comunicări.
Prima a fost făcută de către istoricul dr. Gheorghe Nichifor intitulată: „Dincă Schileru, pionier al valorificării resurselor subsolului în județul Gorj”. Domnul profesor a precizat că Dincă Schileru, s-a născut pe 6 noiembrie 1846, în satul Schela din plaiul Vâlcan, județul Gorj, ca fiu al unor țărani moșneni. A fost un om din popor dar care, îmbrăcat mai tot timpul în port popular, a știut să lupte pentru țărani și patria sa. Elocvent în acest sens este demersul pe care l-a făcut în exploatarea pământului dintre hotarele Schela și Hărăboru. Cunoscând încă din copilărie resursele subsolului de la Schela, a intuit că acestea pot fi valorificate atât în folosul propriu, cât și al conjudețenilor lui. Ca parlamentar a insistat pentru executarea de prospecțiuni geologice în zonă, iar în capitala Angliei a reușit să convingă oamenii influenți pentru a investi în Gorj, în extragerea antracitului. A prezentat un document semnat la 15 februarie 1895, de Obștea satului Schela, în care se precizează următoarele: „N-am vândut, nici nu vindem, nici moșia, nici iarba, fiindcă acest drept de proprietate a rămas și rămâne pe seama noastră, dar am vândut și vindem domnului Dincă Schileru numai drepturile de a căuta, scoate, folosi și exploata cum va voi, din toată întinderea hotarelor noastre Schela și Hărăboru, oriunde va găsi să exploateze ce va găsi în sânul pământului din hotarele noastre toate felurile de metale și minerale precum cărbuni de orice fel, metalul de orice natură și de orice valoare adică aur, argint, cupru, fier, tuci, alamă, aramă, cositor, zinc, mercur, piatră de orice fel, de construcție, de var, de moară și ordinară, fie ele din sânul pământului, fie din afară, de unde va putea începe lucrările exploatării”. Localnicii nu erau mari specialiști dar își dădeau seama de valoarea bogățiilor din zona lor. Și așa a fost. Dincă Schileru a deschis mină de cărbune la Schela, apoi a extins cercetările și în zona Rovinari, unde, pe lângă cărbune a găsit și petrol, în anul 1883. Mutant prin căsătorie în comuna de reședința a soției, la Bâlteni, unde a rămas până la sfârșitul vieții, și-a câștigat existența mai întâi dintr-un atelier de croitorie, impunând modelul costumului popular local și apoi din negoț și agricultură.
A doua comunicare a fost a domnului profesor drd. Cornel Șomîcu, cu tema: „75 de ani de minerit industrial în zona Rovinari”, punctând faptul că mineritul a potențat foarte mult economia Gorjului, așa cum a făcut-o și petrolul și gazele naturale. Datorită acestora, Gorjul s-a dezvoltat foarte mult în perioada comunistă, dar și după 1990, până în prezent, când începe să dispară mineritul din cauza deciziilor impuse de Uniunea Europeană și Parlamentul European.
A treia comunicare, cu tema: „Exploatările miniere de la Schela și Baia de Fier, județul Gorj, în timpul ocupației germane și austro-ungare din 1916 – 1918”, a fost făcută de profesorul Gabriel Sarcină. Acesta a spus că la începutul lunii noiembrie 1916, Gorjul a fost ocupat de forțele armate germane și austro-ungare, care au instalat oamenii lor la conducerea administrativă a Județului Gorj, inclusiv la Exploatările miniere de la Schela și Baia de Fier, folosind pentru ei resursele minerale.
A patra comunicare a fost făcută de profesorul dr. Dumitru Cauc cu tema: „Evoluții și involuții în localitățile din zona carboniferă a Gorjului sub efectul industrializării”. A precizat că după începerea în 1950, a prospecțiunilor de cercetare în zona Rovinari, în anul 1955 a început activitatea de exploatare a lignitului de către „Întreprinderea Carboniferă Rovinari” iar pentru folosirea cu eficiență mare a acestuia s-a construit Termocentrala Rovinari. Sub lozinca „Țării cât mai mult cărbune”, începând cu anul 1978 se înființează Șantierele de tineret, unde au venit mii de tineri, cărora li s-au alăturat și Armata, începând cu 1979 și până în primăvara lui 1990 când s-a desființat Direcția de Lucrări Miniere a Ministerului Apărării Naționale.
A cincea comunicare, cu tema „Elemente de patrimoniu prezente la Muzeul Curtișoara din perspectiva evoluției industriei miniere în județul Gorj” a fost prezentată de prof. dr. Victor Albinel Firescu, șef secție de Artă și Etnografie la Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” Gorj. Datorită exproprierilor, a fost înființat Muzeul Curtișoara unde s-au strămutat o parte din casele valoroase ale vremii. Așa a ajuns de la Poiana – Rovinari, Complexul arhitectural „Gheorghe Tătărescu” – locuința fostului prim-ministru al țării în perioada 1934-1937 și 1939-1940.
Următoarea comunicare a fost făcută de profesoara Jana Daniela Raț, de la Motru, care a avut ca temă „Cariera Lupoaia – aspecte privind exploatarea cărbunelui de suprafață în zona Motru”. Dumneaei a spus că: „La 24 mai 1966, prin decret prezidențial, a luat naștere orașul Motru, pe sectorul agricol al comunei Ploștina. În septembrie 1966, apărea prima Școala Gimnazială la Motru și anume Școala Gimnazială Nr. 1 Motru. În anii ’80 avea 3600 de elevi. Când eu am ajuns dascăl acolo, aveam 2400 de elevi. În prezent suntem puțin sub 1000. Cam acesta este impactul pe care mineritul l-a avut într-o zonă agrară în Lunca Motrului prin populare cu muncitori din toate colțurile țării. Mineritul în Motru a început prin exploatarea de subteran prin minele de la Lupoaia, Leurda Horăști și Ploștina, astăzi toate sunt în conservare și sunt închise. Ulterior s-a trecut și la exploatarea de suprafață prin Carierele Lupoaia și Roșiuța. Cariera Lupoaia a fost dată în folosință în anul 1976, cu o capacitate estimată de 4,2 milioane tone pe an. Perioada de capacitate maximă a fost atinsă în anul 1988 când s-au extras 5,6 milioane tone, cu peste 1500 de angajați. În prezent, această carieră se află în planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia și până la finalul anului 2026 va fi închisă. În scurt timp mineritul din Gorj și din toată țara se va desființa. Ce vom pune în loc? Vom vedea”, a spus doamna profesoară Raț.
Ultima comunicare a primei părți a simpozionului a fost făcută de către Dumitru-Cătălin Drăghici de la Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale, cu referire la proiectele de exploatare a petrolului din județul Gorj, reflectate în ziarul Gorjeanul.
A doua parte a simpozionului, intitulată „Pagini de istorie din trecutul Gorjului” a cuprins cinci referate și anume: 1. Prof. dr. Adrian Tudor-Drăghici – Înființarea Consiliului Județean Gorj, o cercetare despre istoria Gorjului; 2. Prof. drd. Angelica Necșulea, vicepreședinte al SSIR Gorj, – De la Tradiție la Modernitate. Rolul Educației în schimbarea Statutului femeii din Oltenia; 3. Prof. Claudiu Mărăcine – Înființarea Examenului de bacalaureat în România (1925); 4. Prof. dr. Marcela Mrejeru – Povestea unei mănăstiri dispărute la Țânțăreni și 5. Prof. Mihaela Ioniță-Niculescu – Colegiul Economic „Virgil Madgearu” – repere identitare.
Toate aceste referate vor fi prinse în viitorul număr al revistei filialei intitulată „RHABON”, o publicație științifică editată de Societatea de Științe Istorice, Filiala Gorj, al cărei director este profesor drd. Cornel Șomîcu și redactor-șef profesor drd. Angelica Necșulea.
La finalul simpozionului, doamna prof. Dorina Nichifor a înmânat diplomele elevilor premiați la Olimpiada de Istorie, faza județeană.
Gigi BUȘE
