Bugetul local al comunei Samarinești a fost prejudiciat cu suma de 44.583 de lei din cauza nerespectării unor hotărâri ale instanțelor de judecată și a gestionării deficitare a litigiilor de către aparatul administrativ și cabinetul de avocatură angajat.
Conform documentelor de control, situația își are originea într-o sentință civilă din octombrie 2020 a Judecătoriei Motru, rămasă definitivă în aprilie 2021. Prin această decizie, Comisia Locală de Fond Funciar Samarinești a fost obligată să soluționeze o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate datând din anul 1991 și să înainteze documentația către Comisia Județeană Gorj. Din cauza nepunerii în executare de bunăvoie a obligației în termenul legal, creditorul a apelat la executarea silită.

Penalități zilnice și executări silite succesive
În cadrul dosarului de executare instanța a stabilit penalități de 100 de lei pentru fiecare zi de întârziere împotriva Comisiei Locale Samarinești, începând cu luna iulie 2022 și până la îndeplinirea efectivă a obligației. Apărările formulate ulterior de Comisia Locală de Fond Funciar Samarinești, prin care se invoca faptul că cetățeanul nu ar fi depus actele necesare, au fost respinse de instanță. Judecătorii au motivat că obligația stabilită era una strict personală și de rezultat, iar autoritatea locală trebuia să analizeze dosarul din proprie inițiativă și să emită o propunere de validare sau de invalidare pe baza actelor deja existente.
Tergiversarea procedurilor a generat cumularea unor penalități masive și deschiderea unor noi dosare de executare. Mai exact, penalități de întârziere fixate la suma de 9.000 de lei pentru perioada ianuarie – aprilie 2023, respectiv 27.100 de lei pentru perioada mai – noiembrie 2023, dar ți cheltuieli de executare silită și onorarii de executori în cuantum de aproape 8.500 de lei. Pentru a sista acumularea penalităților, abia ân ianuarie 2024, printr-un proces-verbal al comisiei locale, s-a propus invalidarea parțială a cererii de reconstituire pentru suprafața de 4,5 ha.

Deficiențe în reprezentarea juridică externă
Faptele constatate de auditorii de conturi evidențiază deficiențe majore în reprezentarea juridică a instituției. Concret, Primăria Samarinești și Comisia Locală de Fond Funciar beneficiază de servicii de asistență juridică în baza unui contract din aprilie 2021, încheiat de primarul Giurgescu, cu un cabinet al unui avocat, cu un onorariu fix de 1.500 lei pentru fiecare dosar de fond funciar.
Ulterior, din martie 2023, instituția a încheiat un nou contract de consultanță juridică cu o valoare lunară de 5.000 de lei. În ciuda acestor costuri suportate din bugetul local, verificările au relevat că într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Motru, Primăria Samarinești nu a depus întâmpinare. Mai mult, apelul împotriva încheierii de stabilire a penalităților de 27.100 lei a fost trimis prin poștă după o săptămână de la expirarea termenului limită, așa că Tribunalul Gorj a respins acțiunea ca fiind tardiv formulată. Analiza contractului de reprezentare juridică a arătat, de asemenea, că din document lipsesc clauzele contractuale care să sancționeze cabinetul de avocat pentru neexecutarea obligațiilor sau gestionarea defectuoasă a termenelor.
În final, suma de 44.583 de lei a fost plătită din bugetul comunei prin indisponibilizarea unor fonduri în urma popririlor instituite de executori în perioada 2023-2025. Inspectorii de conturi au subliniat că aceste plăți nu au legătură cu obiectivele și activitatea curentă a entității publice, reprezentând un prejudiciu direct adus bugetului local. La nivelul primăriei nu s-a demarat nicio acțiune internă de stabilire a răspunderii civile sau administrative și nici de recuperare a sumelor plătite de la persoanele din vina cărora s-au produs întârzierile. Culmea este că acesta nu e un caz singular, în condițiile în care, pe rolul Judecătoriei Motru se mai aflau înregistrate 21 de dosare de fond funciar în care Comuna Samarinești are calitate de parte, așa că este foarte posibil ca alte sume considerabile să fie plătite în același mod din banii contribuabililor.
În urma controlului, inspectorii de conturi au recomandat evaluarea exactă și recuperarea integrală a prejudiciului de 44.583 de lei de la persoanele responsabile, extinderea verificărilor asupra tuturor sentințelor definitive neexecutate și revizuirea de urgență a contractului de asistență juridică pentru introducerea de clauze de răspundere și protejarea intereselor financiare ale comunei.
Claudiu Matei

Articolul Prejudiciu la Primăria Samarinești și penalități de zeci de mii de lei, după ce avocații plătiți din bani publici au ratat termenele legale! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Conform raportului Curții de Conturi, întocmit în urma unei misiuni de audit la Primăria comunei Dănești, dat publicității zilele trecute, prima deficiență majoră vizează încheierea unui contract individual de muncă, pentru fostul primar al comunei Dănești, Mădălin Paliță. Este vorba despre contractul din data de 15 mai 2024, prin care Paliță a fost angajat pe postul de consilier în cadrul cabinetului viceprimarului, pe durată determinată, adică pe perioada mandatului lui Aurelian Silviu Filip. Auditorii au stabilit că această angajare a fost efectuată cu încălcarea directă a prevederilor Codului Administrativ. Mai exact, o persoană nu poate ocupa o funcție contractuală într-o instituție publică dacă a fost condamnată definitiv pentru infracțiuni contra autorității, de corupție, de serviciu sau de fals, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea.
Mădălin Paliță deținuse funcția de primar până la data de 25 aprilie 2024, când, printr-un ordin emis de prefectul județului Gorj, s-a constatat încetarea de drept a mandatului său. Măsura a fost luată în urma unei decizii din 10 aprilie 2024 a Curții de Apel Craiova, care l-a condamnat definitiv pentru infracțiunea de ultraj, după ce a agresat fizic o funcționară din Primăria Municipiului Tg-Jiu, aflată în timpul serviciului, fapta fiind încadrată de legislația penală în categoria infracțiunilor contra autorității. Raportul Curții de Conturi subliniază că, în ciuda naturii infracțiunii și a interdicțiilor legale clare, instituția a procedat la angajarea acestuia, la doar 20 de zile după pierderea mandatului de primar. În perioada 15 mai 2024 – 24 septembrie 2024, data încetării contractului prin demisie, bugetul local a fost prejudiciat cu suma de 58.261 de lei, reprezentând salarii brute și contribuții asiguratorii plătite nelegal pentru Paliță.

Paliță nu s-a demufat de la bugetul Primăriei Dănești
Documentul citat detaliază și o serie de nereguli privind contractarea serviciilor de consultanță în domeniul topografiei și cadastrului cu PFA-ul lui Paliță. Mai exact, Curtea de Conturi a constatat că Primăria Dănești a utilizat mecanismul achiziției directe, pentru a evita procedurile de licitație, în cazul a două contracte, încheiate succesiv, pentru servicii similare, adică aferente aceleiași necesități publice și anume aplicarea legilor fondului funciar, fapt ce a dus la depășirea pragului valoric legal pentru achiziții directe, stabilit la 270.120 de lei.
Primul contract a fost semnat la data de 18 iunie 2024, cu o valoare de 189.000 lei fără TVA, având ca obiect întocmirea documentațiilor cadastrale, iar cel de-al doilea, în valoare de 192.000 de lei fără TVA, a fost încheiat la 1 august 2024, chiar cu PFA-ul reprezentat de Mădălin Paliță. Cumularea acestor două achiziții a dus la o valoare totală de 381.000 lei fără TVA, sumă care obliga autoritatea contractantă să organizeze o procedură simplificată pentru atribuirea lor. Auditorii de conturi au concluzionat că autoritatea nu a realizat o estimare consolidată a necesarului anual și a divizat contractul în scopul eludării procedurilor legale.
Conform raportului, situația a fost agravată de un conflict de interese evident, în contextul în care, la data semnării contractului de consultanță din 1 august 2024, Mădălin Paliță avea dublă calitate, aceea de angajat cu normă întreagă ca și consilier personal al viceprimarului Aurelian Filip Silviu și, simultan, prestator de servicii prin PFA-ul său. În fișa postului de consilier, Paliță avea atribuții directe de consiliere a viceprimarului pe probleme specifice și de întocmire a referatelor de necesitate pentru achiziții. Astfel, acesta a participat direct la procesul de fundamentare a achiziției, în calitate de angajat, devenind ulterior beneficiarul financiar al aceleiași achiziții, în calitate de prestator privat.

Majorări contractuale nejustificate în beneficiul lui Paliță
Raportul evidențiază, de asemenea, că neregulile au continuat și în anul 2025, sub noua conducere a Primăriei Dănești. Trebuie precizat faptul că viceprimarul Aurelian Silviu Filip a fost ales primar al comunei, în urma alegerilor locale din iunie 2024, garantat de Paliță, evident. Astfel, la data de 28 august 2025, a fost încheiat un act adițional la contractul de consultanță deținut de PFA-ul fostului primar Mădălin Paliță. Prin acest act, durata contractului a fost prelungită cu încă 12 luni, iar onorariul lunar a fost majorat de la 16.000 lei la 20.000 lei, fără TVA. Auditorii au stabilit că această modificare ar fi necesitat organizarea unei noi proceduri de atribuire, în locul prelungirii directe a contractului existent.
O altă constatare relevantă a echipei de audit indică faptul că aceste servicii de consultanță externă au fost contractate, deși Primăria Dănești dispunea de personal propriu specializat în cadrul compartimentului Registrul Agricol și Cadastru. Adică, existau consilieri care, conform fișelor de post, aveau atribuții privind măsurătorile în teren și participarea la activitățile comisiei locale de fond funciar. Mai mult, printr-o dispoziție din 5 ianuarie 2025, primarul a stabilit atribuții specifice de întocmire a documentațiilor cadastrale pentru unul dintre funcționarii primăriei, însă instituția a continuat să plătească sume importante către PFA-ul fostului primar Paliță.
Din analiza fluxurilor financiare, Curtea de Conturi a calculat un prejudiciu suplimentar de 216.000 de lei, reprezentând plățile efectuate către PFA Mădălin Paliță în perioada noiembrie 2024 – noiembrie 2025. Cumulat cu plățile salariale nelegale, suma totală care trebuie recuperată la bugetul local se ridică la 274.261 de lei.
Auditorii au dispus ca măsuri stabilirea întinderii exacte a prejudiciului reprezentat de drepturile salariale acordate nelegal și recuperarea integrală a acestuia, inclusiv a majorărilor de întârziere aferente perioadei scurse de la efectuarea plății, recuperarea sumelor plătite nelegal în baza contractului de consultanță și a actului adițional, cu perceperea dobânzilor și penalităților prevăzute de lege, precum și înregistrarea corectă în contabilitate a sumelor de recuperat și monitorizarea procesului până la stingerea totală a debitului.
Instituția are obligația de a raporta Curții de Conturi stadiul implementării acestor măsuri, care au termen luna decembrie a acestui an.
Trebuie spus că raportul Curții de Conturi constituie o bază pentru posibile sesizări ale organelor de anchetă și Agenției Naționale de Integritate, având în vedere indiciile privind eludarea deliberată a cadrului legal în favoarea unor interese personale și politice ale fostului și actualului primar PSD de la Dănești.
Claudiu Matei

Articolul Prejudiciu de peste 270.000 de lei la Primăria Dănești, prin angajarea nelegală și contract de consultanță pentru fostul primar condamnat penal! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

O lucrare făcută în regim de urgență, dar fără respectarea legii
Povestea începe în vara anului 2022, când precipitațiile abundente au afectat un drum communal și șanțurile de pe marginea acestuia. Consiliul Local Căpreni a aprobat atunci o serie de intervenții menite să limiteze efectele inundațiilor, adică amenajarea șanțurilor, refacerea unor drumului deteriorate, precum și construirea unui terasament din beton armat prin vadul pârâului Cocorova, considerat necesar pentru a facilita accesul localnicilor cu utilaje agricole.
La acel moment, comuna era condusă de primarul Emil Cătănoiu, care avea să piardă alegerile din 2024 la o diferență de doar două voturi. Sub administrația sa a fost inițiat și contractul de lucrări care avea să genereze ulterior controversele semnalate de Curtea de Conturi.
Documentele analizate de auditori arată că, deși lucrările necesitau aviz de la Apele Române și decizie de încadrare de la Agenția pentru Protecția Mediului, acestea nu au fost solicitate, iar lipsa lor a transformat întreaga intervenție într-o lucrare nelegală, indiferent de justificarea de urgență invocată la momentul aprobării.
Contractul, în valoare de 255.380 de lei fără TVA, a fost atribuit direct unei firme din Tg-Jiu , în baza unei proceduri de achiziție directe, permisă de lege pentru valori sub pragul de 300.000 de lei. În cadrul acestuia, platforma betonată, contestată ulterior, a fost decontată ca parte a lucrărilor de asigurare a scurgerii apelor, corecție locală a albiei și refacere a drumului de acces către cișmeaua Lainic. Valoarea acestei platforme a fost stabilită la peste 67.000 de lei cu TVA.
Recepția lucrărilor a avut loc în noiembrie 2023, cu puțin timp înainte ca un nou ordin privind procedura de autorizare a lucrărilor pe ape să intre în vigoare. Auditorii subliniază însă că legislația aplicabilă la momentul execuției era clară și nu permitea exceptarea unei astfel de construcții de la obținerea avizului de gospodărire a apelor.

Controale, sancțiuni și dezafectarea platformei
Anul trecut, în urma unor sesizări venite din partea localnicilor, Administrația Bazinală de Apă Jiu a verificat lucrarea și a constatat lipsa avizelor obligatorii. Măsura dispusă a fost dezafectarea completă a platformei betonate și readucerea terenului la starea inițială. Garda de Mediu a confirmat neregulile și a emis, la rândul ei, o notă de constatare prin care a cerut desființarea lucrării, întrucât fusese realizată fără decizia etapei de încadrare sau acordul de mediu.
Primăria a contestat măsura, invocând prevederi legale intrate în vigoare abia după finalizarea lucrării, însă fără succes.
Curios este că administrația locală nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ, deși legea permitea acest lucru, pentru a preveni producerea unui prejudiciu. În lipsa suspendării, obligația de dezafectare a rămas valabilă și executorie, astfel că, în aprilie 2025, Consiliul Local a aprobat dezafectarea platformei, iar firma executantă a fost chemată să demoleze lucrarea pe cheltuiala proprie, însă intervenția s-a făcut doar parțial. Din cei 46 de metri pătrați ai platformei, doar 32 au fost îndepărtați, restul rămânând pe malurile pârâului. La momentul verificării, în luna ianuarie a acestui an, o parte dintre elementele rămase erau acoperite de zăpadă, ceea ce a îngreunat identificarea lor.
Curtea de Conturi a stabilit valoarea suprafeței dezafectate la 10.149 de lei cu TVA, sumă considerată prejudiciu adus bugetului local. Auditorii subliniază că această pierdere rezultă exclusiv din cheltuieli nelegale, generate de executarea unei lucrări fără avizele obligatorii și de decizia ulterioară de a o demola.
Raportul auditorilor de conturi evidențiază lipsa unui control intern eficient în cadrul primăriei, care ar fi trebuit să asigure respectarea legislației privind lucrările pe ape și procedurile de mediu. Astfel că, în lipsa acestui control, administrația a recepționat o lucrare neconformă, a contestat tardiv măsurile dispuse de autoritățile de control și a ajuns, în final, să suporte costurile unei dezafectări impuse.
Cazul platformei betonate de la Căpreni este un exemplu elocvent despre modul în care deciziile administrative luate în grabă, fără respectarea procedurilor, pot genera pierderi directe pentru bugetele locale, într-o perioadă în care acestea sunt tot mai limitate, iar fiecare leu cheltuit nejustificat înseamnă mai puține resurse pentru investiții reale, pentru infrastructură sau pentru servicii publice. Curtea de Conturi a recomandat recuperarea integrală a prejudiciului, inclusiv a majorărilor de întârziere, însă rămâne de văzut dacă administrația locală va reuși să își asume responsabilitatea și să recupereze sumele pierdute.
George Constantin

Articolul Bani publici pierduți în vadul pârâului, la Căpreni! Consiliul Local a aprobat dezafectarea unei platforme construită fără avize apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Buget neaprobat, tarife neavizate și lipsa controlului intern
Raportul Curții de Conturi a arătat că UATAA a funcționat în 2024 fără un buget de venituri și cheltuieli aprobat, deoarece documentul întocmit de conducerea societății a fost fundamentat pe venituri considerate nerealiste și pe sume care nu puteau fi incluse în faza inițială. Auditorii au constatat că bugetul conținea pierderi induse și diferențe de preț nejustificate, precum și valori din anii anteriori introduse fără documentație corespunzătoare. În lipsa unui buget valid, societatea nu a avut un cadru financiar clar, ceea ce a afectat capacitatea de planificare și de gestionare a resurselor.
Tot în 2024, UATAA a practicat prețuri și tarife care nu aveau avizele obligatorii ale autorității de reglementare. Ultima aprobare a prețului local fusese emisă în 2022, iar între timp costurile de producție crescuseră semnificativ. Neactualizarea tarifelor și lipsa avizelor ANRE au făcut ca veniturile raportate de societate să nu reflecte realitatea economică și să nu respecte legislația în vigoare. Această situație a contribuit la acumularea de pierderi și la imposibilitatea acoperirii costurilor reale ale serviciului.
Controlul intern managerial nu a funcționat, iar auditorii au descris un sistem în care procedurile obligatorii nu au fost respectate. Achizițiile au fost realizate fără estimări prealabile, fără control financiar preventiv și fără raportarea completă în sistemul electronic de achiziții publice. În unele cazuri, au fost plătite avansuri fără justificare ulterioară, iar anumite contracte au conținut clauze care puteau genera pierderi pentru societate. Au existat și situații în care materii prime au fost achiziționate la prețuri mai mari decât cele prevăzute în ofertele inițiale, ceea ce a dus la cheltuieli suplimentare.

Pierderi masive, evidență contabilă neclară și degradarea sistemului de termoficare
Curtea de Conturi a semnalat și probleme grave în evidența contabilă. În contul destinat operațiunilor în curs de clarificare se afla o sumă de peste cinci milioane de lei, pentru care nu au fost întreprinse demersuri de clarificare. Inventarierea patrimoniului nu a fost realizată conform legii, iar evidența stocurilor nu a reflectat situația reală. Societatea nu a constituit nici provizioanele obligatorii pentru achiziția certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, ceea ce a generat riscuri suplimentare.
Situația financiară a UATAA s-a deteriorat accentuat în 2024. Societatea a înregistrat o pierdere de aproape 30 de milioane de lei, capitalurile proprii au ajuns la un nivel negativ de peste 85 de milioane de lei, iar datoriile curente au depășit 112 milioane de lei. Activele imobilizate s-au diminuat semnificativ, iar creanțele au crescut la aproape 27 de milioane de lei.
La finalul anului 2024, UATAA deservea 4.175 de apartamente, 236 de consumatori individuali, 15 instituții publice și 131 de agenți economici. Oprirea distribuției agentului termic a fost consecința directă a problemelor financiare, administrative și operaționale acumulate în timp, agravate de lipsa unei conduceri stabile după demisiile din vara și toamna anului 2024.
Raportul Curții de Conturi a formulat o serie de recomandări, vizând refacerea bugetului pe baze reale, actualizarea prețurilor cu avizul autorității de reglementare, clarificarea sumelor nejustificate, recuperarea eventualelor prejudicii și reorganizarea sistemului de control intern. Implementarea acestor măsuri a devenit esențială pentru stabilizarea societății și pentru restabilirea funcționării serviciului public de termoficare în municipiul Motru.
În prima săptămână din februarie au fost colectați 94.000 de lei de la cele 17 asociații de proprietari din Motru. UATAA are următoarele datorii pentru care este în această situație. În jur de 1,7 milioane de lei la păcură, aproximativ 1,9 milioane de lei la cărbune, 850.000 de lei la energie electrică, alte 1,6 milioane de lei către Ministerul Finanțelor Publice, datorii fără certificatele de CO2 și amenda că nu au fost plătite la timp.
Primarul Cosmin Morega a declarat că în perioada 2024-2025 societatea a primit 10 milioane de lei de la Guvern pentru a putea funcționa în condiții normale și alte 2 milioane de lei de la Primăria Motru.
Claudiu Matei

Articolul Motrenii, în a treia săptămână în frig! Raportul Curții de Conturi arată haosul administrativ lăsat în urmă la UATAA în perioada conducerii Drăghici! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

În urma unei proceduri simplificate de achiziție, CFR Marfă – companie de stat aflată în pragul insolvenței – a fost desemnată să transporte locomotivele tip LDH (1250 CP) și LDE (2100 CP) utilizate de CE Oltenia. Contractul are o valoare de 349.800 lei și o durată de 12 luni, iar sarcina operatorului va fi să asigure transportul acestor locomotive între punctele de lucru ale CEO, precum și către atelierele de reparații.
Deși contractul este de dimensiuni reduse, el are o importanță strategică pentru CEO, care depinde de logistica feroviară în activitatea de transport al cărbunelui și aprovizionarea cu echipamente.
Totodată, pentru CFR Marfă, aflată într-o etapă critică, acest contract oferă o sursă temporară de venit, într-un context în care societatea a solicitat intrarea în insolvență după eșecul procedurii de concordat preventiv. Activitatea sa va continua, cel puțin pentru o perioadă, până la operaționalizarea noii companii Carpatica Feroviar România SA.
Pe de altă parte, în primăvara acestui an, Curtea de Conturi a analizat o procedură anterioară de valorificare a mijloacelor fixe din parcul feroviar al CE Oltenia. Mai exact, în martie 2021, Direcția Servicii Suport Exploatarea Livrări CFU a solicitat scoaterea din funcțiune și vânzarea a cinci locomotive retrase din exploatare. Argumentul invocat: acestea nu mai erau utile și reprezentau cheltuieli nejustificate de întreținere.
Curtea de Conturi a evaluat procedura pentru a verifica respectarea principiilor de eficiență și legalitate în gestionarea patrimoniului companiei.
Prin aceste demersuri paralele – externalizarea serviciilor de transport feroviar și optimizarea patrimoniului tehnic – Complexul Energetic Oltenia caută să-și consolideze funcționarea într-un mediu economic dificil, dar esențial pentru securitatea energetică a României, amânând cât mai mult posibilul momentul până când ,,își va da duhul”.
Izabella Molnar

CFR Marfă estimează pentru anul 2025 o pierdere de 4 milioane de lei. Deși rezultatul brut programat este un profit modest de 74.000 de lei, compania se confruntă cu pierderi istorice nerecuperate în valoare de aproximativ 297,74 milioane de lei la sfârșitul anului 2024. Veniturile totale pentru 2025 sunt prognozate la 820,17 milioane de lei, menținându-se la nivelul preliminat din 2024. Cheltuielile totale sunt estimate la 820,10 milioane de lei, în scădere cu 26,64% față de anul precedent. Cifra de afaceri previzionată este de 669,20 milioane de lei, cu 0,98% mai mică decât cea din 2024. Numărul de personal prognozat la finele anului 2025 este de 1.508 persoane, programat în scădere cu 1.906 persoane față de nivelul aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2024, prin HG nr. 371/2024 și în scădere cu 1.505 persoane față de numărul preliminat la finele anului 2024. Câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, calculat conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2013, în valoare de 9.724,63 lei/salariat, este estimat în scădere cu 7,21% față de cel preliminat în anul 2024.

Articolul Locomotivele CE Oltenia, în mișcare cu CFR Marfă. Contract de supraviețuire?! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

O verificare efectuată de Curtea de Conturi asupra achiziției de piese de schimb pentru tractoarele diesel electrice DET 250 M2 la Sucursala Electrocentrale Turceni a Complexului Energetic Oltenia a scos la iveală abateri semnificative și consecințe majore asupra garanției acestor componente și asupra posibilității recuperării pagubelor cauzate de neconformitatea acestora. Contestația împotriva raportului de audit a fost respinsă, definitiv, anul trecut de către Curtea de Apel Craiova, așa că, inspectorii de conturi au verificat dacă reprezentanții CEO au luat măsurile impuse pentru a preîntâmpina alte eventuale incidente cu consecințe financiare pentru compania energetică.

O achiziție cu cântec
Caietul de sarcini, elaborat în urmă cu cinci ani, pentru achiziția pieselor de schimb a inclus clauze obligatorii menite să asigure calitatea și conformitatea produselor. Acestea trebuiau să fie noi și să fie însoțite de certificate de calitate și garanție, declarații de conformitate, cărți tehnice și alte documente care să ateste autenticitatea și conformitatea acestora. Cu toate acestea, procedura de achiziție, finalizată prin semnarea contractului de furnizare în februarie 2020, nu a respectat toate aceste cerințe esențiale.
La nici o lună de la încheierea contractului, a cărui valoare fusese de 237.000 de lei, fără TVA, furnizorul a solicitat repetate prelungiri ale termenului de livrare, motivând că producătorul declarat al pieselor este din Rusia și că acesta a cerut decalarea termenului. Începând cu luna iunie 2020, piesele de schimb au început să fie livrate și recepționate, însă fără documentele de calitate și garanție prevăzute în caietul de sarcini. Astfel, certificatul de calitate și garanție emis de ofertant nu era complet, întrucât lipsea documentul original al producătorului, care să confirme că piesele sunt noi și conforme cerințelor tehnice.

A fost solicitat control al Direcției Antifraudă
Auditul Curții de Conturi, din iulie 2022, a arătat că documentele originale de la producător nu au fost prezentate nici până la data verificărilor efectuate așa că a fost solicitat Direcției Regională Antifraudă Fiscală 4 Târgu Jiu un control la societatea furnizoare. Inspectorii antifraudă au descoperit că piesele nu au fost achiziționate de la producătorul rus declarat, ci de la patru alte societăți din județul Gorj. Aceste entități nu au furnizat detalii despre originea pieselor, producătorul acestora sau calitatea lor, iar documentele de livrare nu conțineau mențiuni legate de certificarea produselor.
O altă problemă majoră identificată a fost modalitatea de calcul a perioadei de garanție. Conform caietului de sarcini, garanția de minimum 12 luni începea de la momentul trecerii produselor în proprietatea beneficiarului, nu de la punerea în funcțiune. Astfel, la momentul auditului, toate piesele achiziționate care nu au fost montate și utilizate nu mai beneficiau de garanție, ceea ce a dus la imposibilitatea recuperării eventualelor pagube. Aceste nereguli semnalate de Curtea de Conturi relevă grave deficiențe în procesul de achiziție a pieselor de schimb pentru tractoarele DET 250 M2 la Sucursala Electrocentrale Turceni. Mai grav este că, la momentul licitației, niciunul dintre buldozere nu era funcțional, fuseseră retrase din exploatare, iar două erau deja dezmembrate, fără să fie însă casate, valorificare și scoase din evidența mijloacelor fixe, așa că ele ,,consumau” în continuare combustibil, piese, etc. Un an mai târziu, tot inspectorii de conturi au descoperit problema, așa că o parte dintre acestea au fost casate și valorificate la fier vechi.
Adrian Georgescu

Articolul Audit exploziv! CEO a cumpărat piese de schimb pentru buldozere retrase din exploatare! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Este vorba despre Lăcrămioara Diaconu Pințea, care, în perioada 2021–2022, a luat parte activ la procesul decizional privind inițierea, desfășurarea și finalizarea selecției investitorilor pentru realizarea unor societăți mixte destinate proiectelor de producere a energiei electrice din surse fotovoltaice și gaz natural (CCGT). Potrivit raportului Curții de Conturi, aceasta s-ar fi aflat într-un potențial conflict de interese, având în vedere că anterior fusese membru al Directoratului OMV Petrom (între aprilie 2015 și iunie 2018), companie care a fost desemnată drept investitor și partener al CE Oltenia.

Parteneriatul cu OMV Petrom
Pe 27 octombrie 2022, CEO a înființat patru societăți mixte în colaborare cu OMV Petrom, fiecare având contribuții egale de 50%, pentru dezvoltarea unor parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 455 MW.
Cele patru proiecte vizează construirea de parcuri fotovoltaice pe depozitele de zgură și cenușă de la SE Ișalnița și haldele de la SE Rovinari și EMC Roșia-Rovinari.

Lipsa unui răspuns din partea ANI
În urma auditului efectuat de Curtea de Conturi la CE Oltenia, inspectorii de conturi au evidențiat în rapoartele lor că, în iunie anul trecut, Camera de Conturi Gorj a solicitat ANI să verifice dacă Lăcrămioara Diaconu Pințea a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în momentul evaluării și desemnării OMV Petrom ca investitor-partener al CEO. Cu toate acestea, cererea de informații privind stadiul sau rezultatul investigației nu a primit niciun răspuns oficial până la acea dată.
Lăcrămioara Diaconu Pințea a renunțat, la finele anului 2022, la mandatul din Directoratul CEO și, la nici două săptămâni , a fost numită manager de țară al unei companii suedeze care dezvoltă proiecte de energie regenerabilă.
Cazul acesta însă ridică semne de întrebare legate de transparența și corectitudinea procedurilor de selecție a investitorilor strategici din sectorul energetic românesc.
George Constantin

Articolul Posibil conflict de interese la CE Oltenia! ANI sesizată de Curtea de Conturi, în cazul unui membru al Directoratului apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Contextul geopolitic tensionat, cu un climat global de insecuritate, ar trebui să genereze preocupări crescute pentru siguranța cetățenilor însă, concluziile auditului ,,Adăposturile de protecție civilă, între realitate și necesitate” efectuat de Curtea de Conturi arată lipsuri îngrijorătoare, iar concluzia este alarmantă: adăpostirea populației este tratată cu neglijență.

Concret…
… în județul Gorj, există 73 de adăposturi de protecție civilă. Dintre acestea, 54 sunt adăposturi publice, însă doar 13 sunt operative, iar 8 se află în municipiul Tg-Jiu. Pe raza județului există și 19 adăposturi de protecție civilă private, iar dintre acestea doar 6 sunt funcționale, 5 fiind situate în municipiul Tg-Jiu. Mai exact, conform evidenței IGSU la data de 31 decembrie 2023, în Gorj, există adăposturi de protecție civilă în 18 localități: Tg. Jiu, Motru, Bumbești Jiu, Tg. Cărbunești, Turceni, Novaci, Țicleni, comunele: Cătunele, Fărcășești, Glogova, Hurezani, Mătăsari, Negomir, Roșia de Amaradia, Schela, Turcinești, Urdari, Turburea, însă cele mai multe dintre adăposturi nu sunt operaționale, iar două orașe și 50 de comune nu dețin nici măcar un spațiu de adăpostire. Pe baza acestor date, potrivit IGSU, rezultă o situație de-a dreptul îngrijorătoare: din populația Gorjului de 314.685 de cetățeni, la 31.12.2023, doar 0,75% (2.360 de persoane) ar putea fi adăpostiți într-unul din spațiile operative cu această destinație, în cazul unui atac aerian.
Și la nivelul municipiului Tg-Jiu situație e una alarmantă: din cei 73.545 de târgujieni, doar 2,51% (1.845 de persoane) ar avea loc în adăposturile de protecție civilă operaționale de pe raza orașului.

Adăposturi vechi și insalubre
Majoritatea adăposturilor din Gorj, construite înainte de 1990, sunt într-o stare precară, fiind insalubre, impracticabile sau folosite pentru alte destinații. În Târgu Jiu situația e identică: spațiile de adăpostire sunt adesea utilizate ilegal pentru depozitarea materialelor sau transformate în boxe private, ceea ce contravine normelor legale.
,,În cadrul vizitelor efectuate au fost identificate adăposturi de protecție civilă, care, în timp de pace, au fost utilizate pentru alte destinații, cum ar fi spații de depozitare bunuri și materiale (mobilier, biciclete si echipamente sportive, conserve, sticle și borcane, butoaie, electrocasnice, obiecte sanitare, anvelope etc.), depozite pentru arhivă, manuale, rechizite, echipamente electronice, birotică sau instrumente muzicale, astfel încât nu există posibilitatea de eliberare a spațiilor în maximum 24 de ore, în situații de urgență, contrar prevederilor legale.
De asemenea, au fost identificate cazuri de recompartimentare a adăposturilor pentru a putea fi utilizate ca boxe, au fost montate rafturi în interior, au fost construiți pereți, montate uși (unele încuiate cu chei sau lacăte) sau a fost blocat accesul în adăposturi și schimbată destinația spațiilor”, se arată în documentul elaborat de Curtea de Conturi.

Lipsa unei strategii coerente și a unor măsuri urgente
Raportul arată că reglementările privind adăpostirea populației sunt rămase la nivelul anilor ‘70.
Autoritățile nu au elaborat un plan național privind adăpostirea populației în timp de pace, pentru situații de conflict armat. Având în vedere vulnerabilitățile grave ale sistemului de adăpostire, autoritățile locale și centrale sunt chemate la responsabilitate. Este esențială inventarierea completă a spațiilor, alocarea de resurse pentru modernizare și adoptarea unei strategii coerente care să asigure protecția populației.
,,Actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației în situația unui conflict armat, mai ales în zonele dens populate. Activitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian nu a reprezentat o prioritate în strategia de securitate națională și nici nu a fost elaborată o concepție privind modul în care, pe timp de pace, se face pregătirea adăpostirii populației în situație de conflict armat”, se mai arată în documentul citat.
Claudiu Matei

Articolul Situație alarmantă în Gorj! În cazul unui atac aerian, doar 0,75% din populația județului ar putea fi adăpostită într-un adăpost de protecție civilă operativ! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

La aproape un an de la derularea selecției pentru posturile din Directoratul CE Oltenia, instituțiile statului încă mai fac verificări cu privire la un potential conflict de interese. Este vorba despre Curtea de Conturi care derulează, în această perioadă, o misiune de audit programată la compania energetică, iar pe agenda inspectorilor de conturi de află și situația ivită în urmă cu un an, atunci când s-a derulat procesul de selecție a membrilor Directoratului.
Trebuie reamintit faptul că, la începutul anului trecut, procesul de selecție a fost suspendat pentru o perioadă, tocmai din cauza sesizărilor care vizau un conflict de interese a doi dintre candidații care își doreau să ocupe poziții în Directorat. Este vorba despre Dan Iulius Plaveti și Constantin Cosmin Trufelea, implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire a contractului de selecție expertului independent ARC Consulting SRL, care au și semnat, ulterior, contractual cu societatea, iar mai apoi au participat la selecție și au fost numiți, în final, în organismul de conducere al CEO. Explicația oficială este paradoxală: ,,semnatarii contractului privind selecţia nu au fost implicaţi în nici un fel în procedura de selecţie, nu aveau puterea de a lua decizii cu privire la desfăşurarea procedurii de selecţie, ci doar au dus la îndeplinire o hotărâre a consiliului de supraveghere, decizia de încheiere a contractului fiind luată de acest organ de conducere, derularea contractului făcându-se tot de către Consiliul de supraveghere”.
La acea vreme, problema ivită la CEO a fost analizată inclusiv de către Agenţia Naţională de Integritate, la sesizarea Direcţiei Antifraudă Integritate şi Inspecţie din cadrul Ministerului Energiei, care a susținut de fapt că nu are prerogative în analizarea unei astfel de situații. Corpul de Control al Ministerului Energiei însă nu a descoperit nereguli în procedura de selecție a directorilor de la CEO și procedura de selecție a fost reluată. Cu toate acestea, există și instituții, menționate în litigiile aflate pe rolul instanțelor de judecată, precum Direcţia Generală Juridică şi Relaţii instituţionale din cadrul Ministerului Energiei și structura de audit a CEO, care au reținut că există indicii cu privire la existența unui conflict de interese. Deocamdată, la aproape un an de când trei dintre membrii Directoratului CEO au fost numiți în funcții, nicio instanță nu s-a pronunțat definitiv cu privire la corectitudinea derulării selecției acestora, având în vedere suspiciunile de conflict de interese.
George Constantin

Articolul Curtea de Conturi, în control la CEO! Se analizează, din nou, un posibil conflict de interese în procesul de selecție a membrilor Directoratului! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Salariații care lucrează la Cariera Husnicioara sunt lăsați de izbeliște, așa cum am relatat și în ediția de joi, și de către conducerea Complexului Energetic Oltenia, iar sindicatul s-a dovedit neputincios în problema transportului la și de la punctul de lucru în carieră. Cel puțin așa susțin angajații unității care reclamă că de două luni de zile nu mai au cu ce să ajungă în carieră, nemaifiindu-le asigurat transportul de către companie. Ei cheltuiesc sume importante de bani, pentru a ajunge la muncă, plătind taxiuri sau încercând să facă autostopul.

Situația este foarte grea pentru cei care lucrează în carieră, aceștia înțelegând că pentru șefii CEO, minerii de la Husnicioara nu mai înseamnă nimic, mai ales că această carieră urmează să fie închisă, iar licența de exploatare nu va mai fi prelungită deși mai există zăcământ.

Minerii sunt lăsați pe drumuri
Singura reacție a venit din partea liderului sindical de la Husnicioara, Paul Constantinescu, care a confirmat informațiile Gorjeanul, potrivit cărora minerii sunt lăsați pe drumuri, la propriu.
Acesta a declarat că vorbește des cu șeful Directoratului CEO, Dan Iulius Plaveti, însă că nu a reușit să-l convingă să mărească tarifele transportatorului, deși acestea au rămas la nivelul anului 2022. Din acest motiv, singura soluție, în opinia liderului sindical, ar fi ca angajații Carierei Husnicioara să se descurce cum pot, iar cheltuielile de transport să le fie decontate. Dar, și pentru asta, e nevoie de un act adițional la CCM, demersuri care vor dura cel puțin o lună.

,,Nu vor să majoreze tariful prestatorului de doi ani, iar prestatorul nu vrea să mai facă acest serviciu de transport”
Paul Constantinescu justifică starea de lucruri, astfel: ,,Până în data de 15 octombrie vom face un act adițional prin care să li se deconteze transportul. Am ajuns în această situație pentru că transportatorului nu i s-a indexat tariful de doi ani de zile, acesta cerând o majorare de 50 la sută. Dar, administrația CEO, directorul Plaveti a spus că nu poate să mărească valoarea contractului de transport, fiind nejustificată: numărul personalului a scăzut, iar cariera urmează să fie închisă și a spus că la un control al Curții de Conturi nu ar ieși bine. S-a reluat licitația de două ori, s-a prezentat doar vechiul transportator care nu e mulțumit de tarif, spunând că și costurile lui au crescut și nu va putea onora un astfel de contract dacă tariful nu va fi majorat de către companie. El are angajați cărora trebuie să le plătească dările aferente contractelor de muncă și alte cheltuieli, și nu-și permite să-și mai folosească mașinile în condițiile în care prețul pentru serviciul său este același de doi ani”, spune Paul Constantinescu.
Cariera Husnicioara mai are în prezent 218 salariați care lucrează în două schimburi. ,,Singura soluție este ca oamenii să se cupleze când vin la serviciu, fie cu mașinile personale, fie plătesc un alt mijloc de transport, iar cheltuielile să le fie decontate în baza unui act adițional încheiat la CCM și semnat de administrația CEO. (…) Se încalcă Contractul Colectiv de Muncă și o să-i dăm in judecată, dar până atunci trebuie să încheiem acel act adițional. Vorbesc tot timpul cu domnul Plaveti, sper să ajung la o înțelegere și până în 15 octombrie să avem actul adițional. Situația e tensionată, am avut nenumărate discuții cu administrația și federația, am discutat și astăzi (ieri, n.r.), cu directorul Trufelea, cu șeful Sucursalei Miniere… În fapt, nu se respectă prevederea CCM în care salariatul are 60 km pe sens transport gratuit”, mai precizează liderul.

Șefii CEO ,,pot să se răzbune cu adevărat”
Sindicalistul mai menționează că nu a vrut să facă scandal: ,,Pot să se răzbune (șefii CEO, n.r.) cu adevărat, să disloce personalul, să mute salariații la Motru, de la o unitate la alta, să nu le prelungească contractele individuale de muncă încheiate pe perioadă determinată și așa mai departe… Soluția este ca în condițiile în care de două ori a fost reluată licitația, CEO nu mărește tariful, dacă nu se rezolvă, în contrar fiind o prevedere și pentru alte unități. Cert este că oamenii trebuie să se cupleze, punem doi, trei salariați la transport cu mașina personală – cu bonuri, documente, justificative și să le fie decontate aceste cheltuieli și să ne putem organiza încât să aibă transportul asigurat”, a mai spus liderul sindical.
De la Cariera Husnicioara s-au pensionat, pe Legea 197/2021, 112 salariați, adică 30 la sută din tot personalul. ,,Lucrăm cu două excavatoare, unul pe cărbune și unul pe steril. O să plătim un avocat de la sindicat și o să mergem în instanță.
Dar până acolo, trebuie făcut actul adițional, iar pentru a rezolva situația tuturor, să le dăm recuperările, zilele de concediu pe care nu le-au luat. În privința licenței de exploatare, aceasta costă aproape 40 de milioane de lei, din câte știu eu. Noi mai avem zăcământ, este anormal ce se întâmplă cu închiderea acestei cariere, însă nu au de gând să prelungească licența de exploatare”, a mai spus Paul Constantinescu.
M.C.H.

Articolul Minerii se descurcă singuri. Administrația CEO nu încheie contracte de transport. Șefii companiei dau vina pe Curtea de Conturi apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

SC Greenadel Prod SRL, firmă controlată de familia senatorului de Gorj Ion Iordache, a bifat încă un succes în instanță, reușind să obțină noi sume de bani de la statul român.
După ce anul trecut DSVSA Gorj a plătit, la unison cu ANSVSA, circa 7,8 milioane de lei ca despăgubiri pentru mistreții omorâți din cauza pestei porcine la complexul vânătoresc de la Turceni, acum aceeași firmă a câștigat încă un proces, astfel că instituția județeană s-a trezit cu conturile blocate. La ora actuală, DSVSA Gorj mai are de achitat peste 3,2 milioane de lei, sumă ce reprezintă dobânzi pentru despăgubirile menționate mai sus, precum și onorariul executorului judecătoresc care s-a ocupat de executarea silită.
La începutul acestei luni, o adresă a executorului judecătoresc care prevede punerea în aplicare a hotărârii definitive ce obligă instituția județeană la plata dobânzilor de peste 3 milioane de lei către firma care administrează complexul de vânătoare de la Turceni, a ajuns la conducerea ANSVSA de la București. Ulterior, șefii de la București au transmis DSVSA Gorj că s-a trecut la poprire pe conturile instituției până ce plata va fi efectuată.
,,Prin adresa înregistrată la ANSVSA (…), DSVSA Gorj ne-a comunicat Încheierea din data de 03.06.2024 și adresa de înființare a popririi din data de 03.06.2024 emise de (…) pentru suma de 3.284.216,67 de lei din care 3.122.754,72 lei reprezintă creanță restantă (dobânda legală și indicele de inflație) și 161.461,95 lei cheltuieli de executare silită. (…) Potrivit adresei din data de 04.06.2024 emisă în dosarul de executare nr. 2765/EX/2022, s-a procedat la înființarea popririi asupra conturilor DSVSA Gorj deschise la Trezoreria Târgu Jiu, pentru suma de 3.284.216,67 lei/ În consecința celor de mai sus, propunem ca suma să fie plătită de către DSVSA Gorj în contul (…)”, se arată în nota transmisă de conducerea ANSVSA de la București către DSVSA Gorj.

Și Curtea de Conturi a depistat nereguli în acest caz
Cazul despăgubirilor acordate de DSVSA Gorj către complexul de vânătoare de la Turceni a ajuns și în atenția Curții de Conturi care, într-un raport publicat la începutul acestui an, sesizează mai multe nereguli privind înregistrarea în bilanțul contabil, înregistrare care de fapt nu s-a făcut.
,,Neevidențierea în documentele financiar-contabile și în situațiile financiare întocmite de DSVSA Gorj pentru anul 2022 a sumei de 3.919.618,68 lei reprezentând cota parte din suma totală datorată unei persoane juridice (SC Greenadel Prod SRL), pentru animalele de interes cinegetic (porci mistreți) ucise în vederea lichidării unui focar de pestă porcină africană, obligație stabilită prin hotărâri definitive ale instanțelor de judecată.
Din analiza efectuată a rezultat că DSVSA Gorj nu a înregistrat în evidența financiar-contabilă obligația de plată stabilită prin hotărârile instanțelor de judecată menționate, nu a constituit provizionul aferent obligației de plată amintite, neachitată la momentul exigibilității și nici nu a procedat la efectuarea unei cercetări administrative interne, pentru clarificarea existenței unor eventuale răspunderi ale salariaților pentru plata sumei în cauză”, se arată în raportul Curții de Conturi. Mai precis, angajații DSVSA Gorj care nu au înregistrat aceste despăgubiri în evidențele contabile ar trebui trași la răspundere și să se dispună măsuri de urmărire și încasare a eventualelor debite. Este de precizat faptul că sub conducerea actualului director al DSVSA Gorj, Florin Gorcea, bugetul instituției a fost sărăcit prin acordarea despăgubirilor de anul trecut și a creanțelor restante care trebuie să fie achitate în prezent. Rămâne de văzut dacă vinovații vor fi trași la răspundere sau dacă DSVSA Gorj va intra într-un con de umbră ca urmare a faptului că milioane de lei din bugetul instituției s-au dus pe despăgubirile pentru mistreții omorâți de la Turceni.
Izabella Molnar

Articolul Instituție publică din Gorj, cu conturile blocate. Are de achitat peste 3,2 milioane de lei firmei controlate de familia senatorului Iordache apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Curtea de Conturi a României a efectuat, în perioada septembrie 2022 – august 2023, la Ministerul Energiei, o misiune de audit al performanței privind ,,Energia din surse regenerabile și contribuția la asigurarea independenței energetice”. Analiza a vizat perioada 2017-2022 și a urmărit evaluarea gradului în care a fost asigurată independența energetică din perspectiva utilizării surselor regenerabile de energie, ca urmare a politicilor/strategiilor elaborate de minister, precum și analiza evoluției prețului energiei electrice în contextul tranziției energetice. Raportul Curții de Conturi, dat publicității la 30 noiembrie 2023, relevă faptul că, ,,În intervalul auditat s-a înregistrat o diminuare a producției de electricitate (-12,44%), în contextul retragerii din exploatare a capacităților de producere cu o putere instalată de 4.848 MW (-2.680 MW pe bază de cărbune și -2.168 MW pe bază de hidrocarburi) care nu a fost substituită de punerea în funcțiune de noi capacități pe bază de surse regenerabile (+37,56 MW). Pe fondul reducerii producției interne de energie electrică, România a devenit importator net începând cu anul 2019, iar soldul balanței comerciale a înregistrat în acest sector un deficit de 735,8 milioane euro, în perioada 2019-2021, în contextul în care prețurile medii ponderate la care s-au efectuat tranzacțiile de import au fost superioare celor la care s-a efectuat exportul. Existența unor prețuri medii ponderate superioare pentru activitatea de import față de cele de export poate fi explicată prin efectuarea operațiunilor de export de electricitate la momentul în care la nivelul piețelor este înregistrat un excedent, cu precădere în situația în care există un excedent de energie regenerabilă (zile însorite și vânt puternic), iar a operațiunilor de import în situațiile în care la nivel național este înregistrat un consum ridicat față de producția internă. O astfel de situație scoate în evidență necesitatea introducerii unor surse de stocare a energiei electrice care să acumuleze energie în perioadele de excedent și să o elibereze la momentul creșterii consumului, România având la finalul anului 2022 o singură astfel de capacitate licențiată (7,4 MW)”. Potrivit documentului citat, diminuarea investițiilor programate la nivelul operatorilor din sectorul producției de energie electrică și înregistrarea unui grad redus de realizare al programelor de investiții (între 5,48% și 51,25%) a condus la ,,neasigurarea independenței energetice”. Mai mult, în condițiile în care România își asumase o creștere a puterii instalate în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, pentru anul 2022, cu 1.816 MW, conform Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021 – 2030, acest obiectiv nu a fost atins decât în proporție de 0,64%. ,,La nivelul operatorilor aflați sub autoritatea Ministerului Energiei au fost puse în funcțiune, în intervalul auditat, capacități de producere a energiei electrice cu o putere instalată de numai 15,56 MW”, se arată în raportul Curții de Conturi. Pe acest fond, ”România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului electricității la nivelul UE-27 în semestrul II 2022 (+112,35%), comparativ cu perioada similară a anului 2021, ocupând primul loc și în ceea ce privește raportarea prețului la puterea de cumpărare, cu 119,25% peste media UE-27”.

,,România nu are încă aprobată o Strategie energetică”
În raportul de audit se menționează faptul că România nu are încă aprobată o Strategie energetică națională, document fundamental prin care să fie stabilite obiectivele sectorului energiei electrice pe termen mediu şi lung și modalităţile de realizare a acestora. ,,Strategia energetică pentru perioada 2007-2020 nu a fost revizuită, iar începând cu anul 2021 nu a fost aprobat un alt document strategic; Ministerul Energiei nu a monitorizat îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Strategie; Strategia de valorificare și promovare a SRE nu a fost actualizată; În documentele elaborate și adoptate de Ministerul Energiei nu există o abordare unitară a mixului de tehnologii de producere a energiei electrice pentru intervalul 2025-2030; Gradul redus de realizare al proiectelor de investiții prevăzute prin Programele de Guvernare – 0,06%; Strategia energetică a României pentru 2022-2030 – în consultare”, se arată în același document. Fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Andrei Maioreanu, preciza, în urmă cu câteva zile, că singura soluție pentru ca Strategia energetică să devină funcțională ar fi adoptarea acesteia prin vot în Parlamentul României: ,,Obiectivele de investiții din domeniul energetic sunt în general proiecte complexe la care fundamentarea, proiectarea și obținerea acordurilor, avizelor și autorizațiilor sunt activități de durată. La fel, punerea acestora în operă se poate întinde pe mai mulți ani. De aceea, toate proiectele trebuie incluse într-o strategie coerentă și demarate cât mai urgent. România are nevoie urgentă de o Strategie Energetică. Un document asumat de statul român care să fixeze reperele dezvoltării (nu ale stagnării sau distrugerii!) sectorului energetic. Singura soluție pentru ca Strategia Energetică să devină funcțională este adoptarea acesteia prin votul parlamentarilor. Să fie asumată de toți jucătorii politici. Este soluția cea mai corectă pentru că permite integrarea tuturor opiniilor și asigură, prin vot, continuitate oferind investitorilor reperele necesare unei planificări pe termen lung”.

Termenele de punere în funcțiune a noilor investiții la CEO, devansate
În privința investițiilor în capacitățile de producere a energiei din surse regenerabile la Complexul Energetic Oltenia, raportul Curții de Conturi relevă că gradul de realizare al acestora este 0%.
,,Deși realizarea unor noi obiective de investiții (noi investiții în capacități pe gaze naturale și surse regenerabile de energie) a fost prevăzută încă din anul 2020, iar până la finalul anului 2022 a fost înregistrat un grad de realizare de 0%, în iulie 2023 au fost semnate contractele de finanțare între Ministerul Energiei și societăți mixte create pentru realizarea de noi capacități de producție energie electrică din surse solare (cele 8 parcuri fotovoltaice) cu o capacitate totală instalată de 735 MW și a unui singur grup pe gaze naturale de la Turceni cu o capacitate de 475 MW”, conform raportului de audit.
Mai mult, Curtea de Conturi a constatat unele neconcordanțe între termenele asumate în actele normative pentru punerea în funcțiune a noilor capacități și termenele prevăzute în contractele încheiate pentru recepția și punerea în funcțiune a acestora.
,,Pentru realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice (în vederea înlocuirii capacităților de producție a energiei electrice pe lignit și huilă care vor fi închise și pentru a nu fi pusă în pericol siguranța Sistemului energetic national), din Fondul de Modernizare s-a obținut finanțare în valoare de 897 milioane euro conform Planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, (…) două grupuri pe gaze naturale «ready for hydrogen» de tip CCGT, cu o capacitate totală de 1.325 MW: Ișalnița (850 MW, cu punere în funcțiune în 2026) și Turceni (475 MW, cu punere în funcțiune în 2026); 8 parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 735 MW – până în 2024. Ministerul Energiei a încheiat, în iulie 2023, cu societățile mixte nou înființate din care face parte Complexul Energetic Oltenia SA, un număr de 8 contracte pentru realizarea celor 8 parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 735 MW și un contract pentru construirea centralei electrice cu ciclu combinat pe bază de gaz natural de 475 MW.
S-a remarcat existența unei diferențe în ceea ce privește termenul de finalizare a acestor proiecte, respectiv între prevederile OUG 108/2022 și ale Deciziei UE 2022/1920 din 26.01.202217, pe de o parte, și prevederile stipulate în contractele de finanțare, pe de altă parte. Prin cadrul legal instituit s-a prevăzut punerea în funcțiune în 2026 a noilor investiții în capacitățile de producere pe gaze naturale, și până în 2024 pentru parcurile fotovoltaice, iar prin contractele semnate de părți s-a prevăzut recepția și punerea în funcțiune în martie 2027, pentru centrala cu ciclu combinat pe gaz și în aprilie 2025, pentru cele 8 parcuri fotovoltaice”, potrivit documentului elaborat de Curtea de Conturi.
În finalul raportului de audit se semnalează faptul că există riscul nerealizării proiectelor de investiții la CEO la termenele propuse. ,,Având în vedere nerealizarea unor progrese semnificative în implementarea acestor proiecte, de la momentul aprobării până în prezent, precum și durata de implementare a unor proiecte similare finalizate anterior, există riscul nerealizării proiectelor de investiții la termenele propuse (asumate), efectul neimplementării în timp util conducând la nepunerea în funcțiune de noi capacități de producere energie electrică din surse regenerabile de 735 MW și pe gaz natural de 1.325 MW”, se precizează în raport.
Claudiu Matei

Articolul DOCUMENT! CEO, parte a dezastrului din Sistemului Energetic Național! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Încep să se vadă consecințele închiderii capacităților de energie pe cărbune apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

În urma majorării salariale de bază cu indemnizația lunară de hrană, respectiv cu o indemnizație acordată pentru calitatea de membru în comisiile unor concursuri, făcute în 2021, secretarul Primăriei Baia de Fier și consilierul compartimentului contabilitate, împuternicit cu viza CFPP, au încasat drepturi salariale mai mari decât cele legale. Concret, secretarului i-a crescut salariul, precum creștea Făt-Frumos în trei zile, cât alții într-un an, urmare a încasării indemnizației de hrană, acordată chiar prin dispoziția preacucernicului părinte primar Dumitru Turbăceanu, la care s-a adăugat o altă sumă încasată pentru participarea în comisiile de concurs. În baza aceleiași dispoziții a primarului Turbăceanu privind alocarea indemnizației de hrană, și unui angajat de la contabilitate i-a crescut salariul peste cel al viceprimarului, adică peste 7.280 de lei. Culmea este că, deși aveau salarii de barosani, funcționarii primăriei au omis să sesizeze instanțele de judecată pentru înlocuirea amenzilor cu muncă în folosul comunității și au scăzut din evidența fiscală a primăriei sumele datorate de unii cetățeni. Până la urmă e chestiune electorală și îl afecta direct pe primar. Acest lucru s-a întâmplat doi ani la rând. Anul trecut, chiar s-au făcut unele referate care să fie înaintate instanței cu scopul de a pronunța hotărâri prin care cetățenii de pe raza comunei, sancționați contravențional, dar care nu și-au achitat amenzile, să fie obligați să presteze muncă în folosul comunității. Culmea este că secretarul primăriei, celui care îi revenea acest atribut, întrucât consilierul juridic se afla în concediu de creșterea copilului, nu a trimis instanței nicio acțiune, iar compartimentul de impozite și taxe a scăzut debitele din evidența fiscală fără existența unor documente justificative. Prejudiciul total în dauna bugetului public al comunei este de 603.707 de lei, adică aproximativ cam cât cheltuiește primarul Turbăceanu cu festivalul ,,Coborâtul oilor de la munte”, cu meniu cu tot, în următorii nouă ani!
Claudiu Matei

Articolul Salariu de barosani, mai mare decât al viceprimarului, dar bugetul comunei a fost prejudiciat cu peste 600.000 de lei apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Foști șefi ai Ambulanței, buni de plată către instituție! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Decizia vine în contextul în care Primăria Motru încearcă să sprijine cetățenii să nu plătească aceste măriri, care se datorează unei greșeli administrative a fostei conduceri.
Mai exact, se dorește evitarea acestor majorări, de ordinul miliardelor, atât de către cetățeni, cât și de persoane juridice, care nu au nicio vină că fosta administrație nu a majorat taxele și impozitele cu indicele de inflație, lucru care a dus la împovărarea cetățenilor prin mărirea de taxe și impozite pentru 2019. Este o primă victorie, care va fi tranșată în luni sau chiar într-un an de zile.
Ar fi un lucru benefic pentru populație, primăria și conducerea instituției făcând tot posibilul ca cetățenii să nu fie încărcați cu taxe și impozite mărite, din vina și din eroarea administrativă din trecut.
A.S.

Articolul Primarul de Motru, o primă victorie în litigiul legat de mărirea taxelor și a impozitelor! Decizia, suspendată apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Primăria Ionești ar fi plătit nejustificat unei firme de construcții suma de 295.381,50 lei pentru modernizarea unor drumuri sătești.
În 2012, primăria a contractat lucrarea în sumă de 1 milion de lei, cu termen de execuție în patru luni, deși avea credite bugetare aprobate doar în valoare de 630.000 lei.
Din acest motiv, fostul primar nu a achitat întreaga lucrare, iar constructorul a fost nevoit să meargă la tribunal, unde a avut câștig de cauză. Firma care a efectuat lucrările de modernizare a drumurilor din Ionești este S.C. Ydail Construct S.R.L. Murgești.

Lucrare mai scumpă cu 30%
Prin sentința nr. 1225/21.10.2015 pronunțată de Tribunalul Gorj, rămasă definitivă, s-a stabilit în sarcina primăriei obligația de a plăti penalități de întârziere în cuantum de 285.687 lei, urmare a neplății unei facturi în valoare de 469.108,63 lei, emisă în executarea contractului de lucrări la obiectivul de investiții „Modernizare drumuri sătești DS27, DS28 și DS29”.
Cum primăria nu a achitat debitul, aceasta a fost executată. În total, primăria a avut de achitat suma de 295.381,50 lei (penalități de întârziere, cheltuieli de executare și de judecată). Această sumă s-a achitat din bugetul primăriei în anul 2016.
În acest context, Curtea de Conturi a stabilit recuperarea banilor de la persoanele care se fac vinovate de neplata la timp a facturilor.
În februarie, Tribunalul Gorj a respins acțiunea primăriei, fostul primar Marian Tătaru invocând prescripția, însă sentința a fost contestată. Pe 29 iunie, Curtea de Apel Craiova a respins ca tardiv apelul declarat de Primăria Ionești.
„Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 25.11.2020, astfel că de la data producerii pagubei, respectiv momentul plății sumei de 295.381,50 lei, ce a avut loc în anul 2016, și până la data introducerii acțiunii au trecut mai mult de 3 ani. Prin urmare, acțiunea a fost formulată după expirarea termenului de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011, deci este întemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârât. În consecință, a fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârât, astfel că a fost respinsă cererea de chemare în judecată, fiind prescris dreptul material la acțiune”, se arată în motivarea instanței, decizia fiind definitivă.
Și astfel, o lucrare care a costat puțin peste 1 milion de lei, a ajuns în final mai scumpă cu 30%.
I.IRINOIU

Articolul Fost primar, dat în judecată pentru un prejudiciu de 300.000 lei apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Mai exact, la o evaluare simplă, sumele ce vor trebui recuperate de la cetățeni sunt de aproximativ 25 de miliarde de lei vechi. Pe lângă această problema, mai apare una, cea a primăriei municipiului, care va fi obligată să emită mii de somații, decizii, de recuperare a banilor de la contribuabili, persoane fizice și juridice. Acest lucru va genera o altă cheltuială pentru UAT, care se va ridica la încă aproximativ 1,8 miliarde de lei vechi. Această nepăsare va genera o altă nemulțumire a motrenilor pentru moștenirea lăsată de fosta administrație Jianu și care va trebui îndreptată de Serviciul Taxe și Impozite Locale în cel mai scurt timp. Acest lucru va duce și la un blocaj al bugetului, asta dacă nu se vor încasa banii, iar pe viitor nu vor mai putea fi solicitate alte sume de la bugetul de stat, dar și probleme pentru realizarea viitorului buget. O mare parte din contribuabili au și anunțat că se vor îndrepta cu plângere penală și civilă asupra celui care nu a pus în aplicare prevederile Codului Fiscal, mai ales că avea posibilitatea să facă acest lucru până la finele anului 2018, lucru pe care acesta nu l-a făcut. Pentru 2021, taxele și impozitele locale au fost majorate până la sfârșitul lunii aprilie cu indicele de inflație. Ca exemplu, o persoană care a plătit în 2018 un impozit pentru un apartament de 80 de lei, este posibil să achite acum o restanță de încă 90 de lei, compusă din impozitul dus la maxim și accesoriile de întârziere și de penalități. Dacă majorarea se făcea în 2018, conform legii, acea persoană care plătise 80 de lei impozit mai plătea un plus de aproximativ 2,5 lei.
A.STOICA

Articolul Lovitură pentru motreni, instanța s-a pronunțat definitiv în litigiul cu Curtea de Conturi apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Salarii tăiate cu o treime la Primăria Stănești! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Instanța i-a respins fostului primar de Motru împărțirea prejudiciului cu subordonați ai UAT-ului apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Se pot achita taxele și impozitele locale, la Motru. Majorare contestată! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Este vorba despre prima rectificare bugetară din ultimii 30 de ani care s-a aflat în dezbatere publică o singură zi! Nici nu-i de mirare în cazul unui guvern de mincinoși, începând de la primul ministru până la cel din urmă ministru. Întrebat fiind de ce nu a avut avizul unui organism de analiză fiscală, de pildă, ca și alte dăți, Pinocchio Orban a grăit că-l are „GuWernerul Meu”. Minciuna sfruntată a fost deconspirată de respectivul organism care-a comunicat adevărul. Primiseră solicitarea Guvernului LuCOVID abia în noaptea de joi spre vineri și nu aveau când să emită avizul pe care Pinocchio Orban zicea că-l are!
ÎMPĂRȚIREA SĂRĂCIEI. Bani pentru o rectificare pozitivă, bani pentru creșterea alocațiilor de stat pentru copii și bani pentru creșterea pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie, ar fi existat. Asta dacă furăciunile din perioada Stării de urgență, când s-au făcut achiziții fără licitații, deconspirate de Curtea de Conturi, nu ar fi îmbogățit clientela PNL-istă, PNL-ul și chiar pe unii hulpavi din Guvernul PNL-Orban!
După rectificarea bugetară de vinerea trecută, practic avem un nou buget. Stabilit bizar, ca și cel pe anul 2020, asumat și nu dezbătut și votat în Parlamentul României! S-au stabilit fonduri suplimentare pentru: Ministerul Finanțelor(+ 14,04 miliarde de lei), că deh, „cine împarte parte-și face!”, cum zice o veche zicală și mai înțeleaptă decât „gernialul” Cîțu: Economiei(+4,37 miliarde de lei credite angajament și +1,5 miliarde de lei credite bugetare; Sănătății(+3,11 miliarde lei); Agriculturii(+2,99 miliarde de lei); Dezvoltării și Administrației(+1,01 miliarde lei); Afacerilor Interne(+1,26 miliarde lei); Fonduri Europene(+1,18 miliarde lei credite de angajament și +198,2 milioane de lei credite bugetare); Transporturilor(+814,7 milioane de lei); Educației și Cercetării(+551,4 milioane de lei); Mediului(+116,7 milioane de lei) și Justiției(+71,6 milioane de lei). Bugete diminuate vor avea Camera Deputaților(-8 milioane de lei); Curtea de Conturi(-22,3 milioane de lei); Consiliul Concurenței(-28,3 milioane de lei); Ministerul Culturii(-51,5 milioane de lei); ANI(-4 milioane de lei) și ICR(-11,5 milioane de lei). Bani în plus, la rectificarea bugetară, au primit și AEP(pentru organizarea alegerilor), SGG(pentru biserici) și toate serviciile secrete speciale: SRI, SIE și SPP.
MOȚIUNE DE CENZURĂ, URMATĂ DE TRĂDARE? Prim-ministrul Orban Ludovic a trecut la un GEST DISPERAT înainte de votul pe Moțiunea de cenzură, introdusă luni de către PSD. Lista a fost semnată de parlamentarii PSD, ai ALDE, ai PPUSL, iar PRO România n-a semnat-o, dar se bătuse liderul ei, Victor Ponta, cu pumnii în piept, că ar vota demiterea Guvernului Orban dacă PSD va depune Moțiunea de Cenzură! Între timp, au început negocierile dintre prim-ministrul Orban Ludovic și parlamentarii Pro România. NU știm cererea și oferta. Să nu uităm că Pro România a fost decisivă în păcălirea ALDE de a ieși de la Guvernarea PSD-ALDE, croindu-i drum liber PNL-ului, toamna trecută.
Știind că Victor Ponta a trădat PSD-ul, apoi l-a scos de la guvernare, să nu care cumva să excludeți încă o trădare. La negocierile dure cu Orban Ludovic nu știm ce va primi. În schimb, este capabil să promită că PRO România nu va participa la votarea Moțiunii de cenzură!
PREVIZIUNEA SENATORULUI DANIEL ZAMFIR. Un bun cunoscător al „genialului” ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, mă refer la senatorul PSD Daniel Zamfir prezice că acesta va avea un final urât. Într-o postare pe Facebook, senatorul Daniel Zamfir a scris:
„Despre Șobolan
Trăiește în mizerie, intră pe furiș în gospodăriile oamenilor, infectează și se ascunde. Face burta mare din furăciuni, dar e un mare fricos. E fricos și se ascunde că știe că a furat. Ce nu știe șobolanul e că va sfârși urât, în mizerie, hulit de oameni.
P.S. 1. Astăzi(luni, n.m.I.P.), pentru a patra oară, am solicitat prezența la Comisia Economică a Senatului a ministrului Cîțu, să explice rectificarea bugetară și neregulile semnalate de Curtea de Conturi. Nu vine. Stă ascuns. E un mare fricos. Are și motive să-i fie frică, întrucât știe ce a făcut. Va sfârși hulit de oameni.
P.S. 2. Orice asemănare între cele două personaje este pur întâmplătoare”.
Mai are rost să comentăm? Cine cunoaște pricepe.
ION PREDOȘANU

Articolul Ca la noi, la nimeni – Șobolani și trădători apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Cei mai mulți bani au fost recuperați de la asistența medicală spitalicească. În urma celor 16 acțiuni de control, s-au imputat peste 530.000 de lei.
În schimb, cele mai multe verificări, 97 la număr, s-au făcut la furnizorii de medicamente, unde, în total, s-au imputat peste 10.000 de lei. Totodată, în domeniul asistenței medicale primare, structura de control a CAS Gorj a imputat circa 33.000 de lei, în ambulatoriul de specialitate clinic – 36.879 lei, în ambulatoriul de specialitate paraclinic – 19.931 lei, iar în ambulatoriul de specialitate stomatologic, alți 24.500 de lei.

Principalele deficiențe
Printre abaterile constatate se numără completarea eronată sau incompletă a documentelor medicale. „De regulă, în cazul spitalelor, vorbim despre necompletarea cu toate datele a foilor de spitalizare de zi și spitalizare continuă sau nesusținerea în totalitate a diagnosticelor. De fapt, până la urmă, la asta se rezumă totul. La foile de observație sunt consemnate la rubrica diagnostice secundare și alte diagnostice care nu se justifică prin investigații și tratamente în timpul episodului respectiv de boală. Adică, să zicem că o persoană se internează pentru o răceală pulmonară și consemnezi că are și diabet. Poate că el nu are, dar tu trebuie să dovedești asta prin niște analize și prin medicație, prin tratament. Când te internezi în spital, poți să ai mai multe boli, dar asta nu înseamnă că te plătește Casa dacă nu te tratezi și pentru bolile respective. Punându-i pe lângă diagnosticul principal și alte diagnostice secundare, e un indice, pe care îl crești. Omul are boala respectivă, nu-i asta problema, dar trebuie să-l și tratezi pentru asta. Teoretic, spitalul ar trebui să recupereze acești bani de la medici, pentru că apoi vine Curtea de Conturi și te întreabă de ce nu ai recuperat prejudiciul de la persoana vinovată. Noi nu știm asta, nici nu mai e treaba noastră. Noi avem treabă cu furnizorul de servicii medicale cu care avem contract. De asemenea, medicii nu eliberează, când e cazul, prescripție medicală la externare, adică rețetă, sau modelul de scrisoare medicală pe care îl dau la externare nu corespunde întotdeauna cu cel prevăzut în legislație”, ne-a declarat directorul general al CAS Gorj, Daniel Șurlea.

Sancțiuni și pentru medicii de familie
Nu au fost constatate mari nereguli nici în ceea ce privește medicina de familie. „Iar la medicii de familie, tot la fel, nu avem probleme care să ne ducă cu gândul la infracțiuni sau alte chestii de genul acesta, prejudicieri. Principalele deficiențe se referă la faptul că nu completează cu toate datele formularele care sunt prevăzute de legislație. Am făcut controale și în ceea ce privește programul medicilor de familie, dar nu am constatat probleme în acest sens. Este primul lucru pe care trebuie să-l respecte din contractul cu Casa, prezența la program. Avem toleranță zero în privința lipsei nejustificate de la program. Oricine ne poate sesiza, dacă întâmpină astfel de probleme”, a mai precizat Șurlea.
În total, nu mai puțin de 444 de furnizori de servicii medicale se află în relație contractuală cu CAS Gorj. Sumele imputate au fost recuperate în integralitate.
I.IRINOIU

Articolul Foi de spitalizare incomplete, rețete eliberate greșit. Sute de mii de lei imputați medicilor și spitalelor apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

În raportul Curții de Conturi, realizat cu un an în urmă, la Primăria Berlești s-au constatat abateri de peste 445.000 de lei numai la elaborarea proiectului de buget propriu, fiind majorate incorect cu această sumă veniturile proprii în bugetul pe 2017.
Probleme grave s-au constatat și la evidența consumului de apă potabilă la gospodăriile populației, unde s-a stabilit că nu s-au înregistrat în evidența contabilă veniturile de încasat din activitatea de alimentare cu apă și nu au fost raportate prin situații financiare date cu privire la creanțele de încasat din această activitate. S-a mai constatat, de asemenea, că nu au fost întocmite documente justificative cu privire la darea în administrare către Școala Gimnazială Lihulești a clădirilor și terenurilor aferente și nici pentru materialele de natura obiectelor de inventar. Verificatorii au stabilit un prejudiciu de 12.772 de lei pentru primărie, sumă ce reprezintă taxe și impozite neîncasate în cadrul termenului de 5 ani prevăzut de lege. Primăria nu a aplicat măsuri de executare silită la acest capitol iar banii nu au fost încasați de la rău-platnici.

Apă fără aviz!
În ceea ce privește activitatea de alimentare cu apă se subliniază că aceasta se desfășoară din 2016 fără a fi stabilită și aprobată forma de gestiune directă și ,,fără licența operatorului final”. Această investiție a fost parțial recepționată în 2015. Verificatorii constată că ,,recepția parțială a lucrărilor de construcții efectuate de entitate la acest obiectiv de investiții nu are bază legală,, asta deoarece recepția trebuia făcută la finalizarea lucrării și cea finală la expirarea perioadei de garanție. La recepția din 2015 nu a participat dirigintele de șantier, comisia de recepție nu e formată din specialiști în domeniu, iar la aceasta nu a fost prezent un reprezentant al Inspectoratului de Stat în Construcții.
De asemenea, tariful la apă nu a fost avizat de ANRSC, prețul de 2,30 de lei fiind aprobat numai de CL Berlești în octombrie 2015. Verificatorii concluzionează în noiembrie 2018 că la acel moment alimentarea cu apă din cadrul primăriei din Berlești nu era organizată și nu funcționează în conformitate cu cadrul legal.

15% spor de condiții vătămătoare
În urma verificării drepturilor salariale acordate personalului primăriei se constată că în perioada ianuarie-iunie 2017, primarul și viceprimarul au încasat spor de condiții vătămătoare în proces de 15%, ce a fost aplicat la indemnizația prevăzută de lege.
Deși aleșii locali nu sunt asimilați funcționarilor publici, la Berlești se trece de această prevedere legală, iar cei doi încasează 13.100 de lei ilegal.

Hora satului fără hotărârea CL
Verificatorii mai scot în evidență că pentru hora satului organizată de sărbătorile pascale în 2017 nu s-a elaborat o hotărâre de CL. S-au dat astfel unei firme 3000 de lei în baza unui referat de necesitate.
O eroare s-a comis și pentru organizarea zilelor comunei când s-au luat 30.000 de lei de la alte cheltuieli cu bunuri și servicii și nu de la cultură. La fel s-a procedat și în cazul achiziționării unor costume populare, cheltuindu-se 14.000 de lei.

Greșeli grave pentru Gospober Prest SRL
În raport se menționează că primăria a achiziționat servicii prestate de salariații firmei CL fără să fie nominalizate timpul de servicii prestate ori valoarea lucrărilor. La fel s-a procedat și pentru decontarea către această societate a transportului elevilor de la Liceul Tehnologic Bustuchin și pentru realizarea unor servicii de excavare.
Verificatorii constată încheierea eronată dintre primărie și firmă a acestor contracte de prestări servicii, fără un acord cadru ori contracte subsecvente. Valoarea abaterilor în acest caz este de 119.635 de lei.

Decontarea unor cheltuieli de cadastru, mai mare decât în contract
În raport se subliniază că primăria a achitat servicii de cadastru la un preț mai mare decât era în contractul cu furnizorul acestui serviciu. Se mai menționează că nu există aprobare a CL pentru cadastrare.
În raport se subliniază neconstituirea garanției de bună execuție pentru lucrări de reparații a unor drumuri sătești, contract încheiat în aprilie 2017 și decontarea serviciilor prestate de Multisoft SRL fără documente justificative, în speță, foi de parcurs. În document se arată și că s-a făcut plata unor achiziții de produse fără furnizarea tuturor echipamentelor prevăzute în caietul de sarcini, mai precis pentru buldoexcavatorul în valoare de 249.900 de lei cu TVA cumpărat în august 2017. Ciocanul hidraulic lipsă de pe utilaj a fost adus de firmă mult mai târziu.
ANAMARIA STOICA

Articolul Spor de condiții vătămătoare, încasat ilegal de primarul și viceprimarul de Berlești! Curtea de Conturi a depistat nereguli crase la primăria condusă de Berlescu apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Ultimul control de audit financiar s-a realizat la Muzeul Județean Gorj în perioada 20 mai-26 iulie 2019, fiind verificat modul în care instituția a dus la îndeplinire cele trasate prin decizia din 29 august 2018. Cu ocazia acțiunii de verificare s-a constatat că muzeul nu a dus la îndeplinire în totalitate 4 măsuri, două privind chiar problema busturilor.
S-a constatat în 2018 că recepția lucrării ,,Amplasare statui Arethia Tătărescu și Gheorghe Tătărescu în incinta Casei Memoriale Tudor Vladimirescu” nu a fost efectuată, fiind invocate neclarități privind condițiile în care a fost eliberat avizul de specialitate de către Direcția Județeană de Cultură Gorj la propunerea Comisiei Zonale pentru Monumente de For Public nr.4 Oltenia, care s-a dovedit a fi ilegală, precum și faptul că proiectul menționat face obiectul unei cauze penale.

Dosar penal în cercetare
Camera de Conturi a dispus astfel prelungirea termenului pentru urmărirea în continuare a ducerii la îndeplinire de către UATJ Gorj a măsurilor dispuse prin Decizia nr.68/2018, până pe data de 31 decembrie.
Situația demonstrează o lipsă de interes a conducerii Muzeului Județean Gorj legat de problema busturilor, tratată cu același dezinteres și la momentul amplasării acestora.
Prejudiciul constatat de Curtea de Conturi, de 45.000 de lei(din 2014 plus penalitățile calculate până în prezent), este în dauna Statului român, fiind realizat din bani publici de către Hortopan cu ajutorul contabilei instituției.
Este uluitor cum Curtea de Conturi prelungește de peste 5 ani aceste măsuri de remediere a situației, întrucât este limpede că avizul de amplasare la Vladimir a fost ilegal. Aceasta este poate una dintre cheltuielile nejustificate din bani publici, iar autoritățile nu iau măsuri concrete de recuperare a banilor.
Hortopan mai este obligat să restituie o sumă de peste 50.000 de lei, după ce instanța a decis definitiv că nu a respectat o hotărâre judecătorească.
A.STOICA

Articolul Hortopan a călcat pe bec cu Curtea de Conturi în dosarul busturilor! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Cer în instanță demiterea lui Capotă apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Un raport de audit financiar, emis de Curtea de Conturi a României-Camera de Conturi Gorj, la jumătatea lunii decembrie 2017, relevă o serie de nereguli și abateri în sumă de peste 890.000 de lei, dar și un prejudiciu stabilit de auditorii externi în sumă de 629.807 lei. Cele mai grave abateri în sumă de 454.451 de lei privesc acordarea sporurilor de dispozitiv și de confidențialitate, mobilitate, condiții vătămătoare, demnitarilor, funcționarilor publici și personalului contractual al primăriei, cu nerespectarea prevederilor legale. Mai exact, atât pe vremea fostului primar Pîrvulescu, cât și a actualului, Ștefan Liviu Blideanu, sporurile s-au acordat, în primărie, la un salariu de bază mai mare decât cel reglementat prin grilele din OG nr.9/2008, la acesta aplicându-se procente mai mari decât cele legale, mai ales în cazul persoanelor care fac parte din echipa care accesează proiecte europene. Combustibilul pentru utilajele primăriei fără consum pe hârtie au creat o altă gaură de 27.650 de lei în bugetul local.

Auditul financiar a stabilit abateri de la legalitate și regularitate, aferente anului 2016 și a celor anteriori acestuia în sumă de 1,631.031 de lei. Abaterile sunt făcute, în cea mai mare parte, în timpul în care la cârma primăriei se afla Vasile Pîrvulescu, actual salariat al instituției publice, iar contabil șef era și este soția acestuia.
Una dintre neregulile constatate privește și achiziționarea camerelor de supraveghere stradală în decembrie 2015 de la IT VOLSTAR SECURITY SRL Târgu-Jiu, în valoare de 21.948 de lei, factura nefiind înregistrată timp de două luni în evidența contabilă.
De asemenea, verificatorii constată plăți restante de 828.994 de lei în decembrie 2016 care nu au fost înregistrate în contabilitatea primăriei.
Se constată, de asemenea, că, două firme cu datorii la bugetul local intră în faliment, dar primăria nu se înscrie în tabloul creditorilor pentru LASGO COM SRL Stănești și nici pentru VIA CASTEL SRL Motru, și acum prima firmă figurând cu debite de 22.258 de lei la bugetul local, respectiv cu 8725 a doua societate. Per total, primăria nu a recuperat debite în valoare de 25.043,90 de lei pentru cele două societăți.
Verificatorii constată și că s-a prejudiciat bugetul localității cu 110.459 de lei prin nestabilirea taxei de salubrizare pentru toți beneficiarii serviciului public.

Primarul și-a făcut salariul 10.150 de lei brut
Reprezentanții Curții de Conturi Gorj constată că edilul local Ștefan Blideanu și-a majorat nejustificat salariul.
În iulie 2017 acesta trebuia să aibă o indemnizație de 5800 de lei, dar acesta încasa brut deja 10.150 de lei. Nu a fost singurul cu salariul umflat artificial în primărie, au existat șefi din primărie care au beneficiat de salarii brute mai mari decât cel al viceprimarului, contrar prevederilor legale. ,,Valoarea totală a plăților efectuate nelegal în perioada octombrie 2014-iulie 2017 este de 454.679 de lei, din care 104.791 sunt drepturi acordate demnitarilor prin nerespectarea legii, iar 349.888 reprezintă drepturi acordate funcționarilor publici fără existența unui just temei’’, se arată în raportul Curții de Conturi-Camera de Conturi Gorj din 15 decembrie 2017.
De altfel, primarul a încasat spor de dispozitiv de 25% și spor de confidențialitate de 15%. Contabila primăriei a umflat salariul de bază nejustificat, inițial, pentru soțul ei, la 4281 de lei, de la 3822 de lei, cum era corect încă din 2015. Salariul majorat nejustificat a primit apoi și succesorul lui Pârvulescu, Blideanu, pornindu-se de la aceeași bază de calcul.

Prețuri supraevaluate!
Cei de la Camera de Conturi au mai constatat că, în ianuarie 2016, primăria a încheiat cu ANETISTAR SRL din Târgu-Jiu servicii de dezinfecție, deratizare și dezinsecție la școli, grădinițe, bibliotecă, primărie, cămin cultural din Stănești pentru 1,6 lei mp. Entitatea nu a prezentat echipei de audit nota justificativă privind determinarea valorii estimate, iar contractul cu firma nu a fost vizat de controlul financiar preventiv.
Echipa de audit a depistat aceleași nereguli și în perioada 2014-2015. S-a constatat că prețul cu care prestase firma a fost de cinci ori mai mare decât prețul mediu de achiziție din SEAP. În 2017, primarul Blideanu face contract cu DERATOX BIBY SRL, pentru un preț de 0,5 lei/mp pentru fiecare din activitățile desfășurate ca urmare a consultării catalogului SEAP. S-a constatat că dacă apela la SEAP, deși i s-a impus acest lucru, serviciul în cauză ar fi fost mult sub 0,5 pe mp, făcându-se o economie cu banii din bugetul local.

Motorină și benzină fără număr, dar și vaze și covoare
Pentru 2016, primăria din Stănești a achiziționat bunuri și servicii de aproape 70.000 de lei, peste 17.000 ducându-se pe combustibili. Banii s-au dat pe combustibili doar în baza unor bonuri fără viză de control financiar preventiv, fără documente justificative, fără fișe de activități zilnice ale utilajului, ci doar în baza unor foi de parcurs pentru mașinile de transport marfă și pentru centralizatoarele lunare consumurilor pe utilaje. Valoarea abaterii a depășit 27.000 de lei.Raportul din 2017 a fost contestat în instanță de Primăria Stănești, timp în care angajaţilor li s-au majorat iar salariile.
ANAMARIA STOICA

Articolul Prejudiciu de peste 629.000 de lei la Primăria Stănești, depistat de Curtea de Conturi! Salariul edilului a fost dublat ilegal, Blideanu a încasat peste 10.000 de lei brut încă de la instalare apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Pentru ca proiectul să treacă, inițiatorii mai au nevoie doar de vot de la PNL.
A.S.

Articolul Consilierii din Fărcășești supun la vot anularea deciziilor de impunere pentru restanța la apa nepotabilă apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Curtea de Conturi le-a impus autorităților locale să recupereze banii pe apa consumată în perioada 2014-2016, asta în urma unei reclamații făcute chiar de actualul primar Drăgoescu, la începutul mandatului. Pe răfuiala actualului primar PNL cu fostul de la PSD, Dănuț Bălu, acum, 1500 de proprietari sunt obligați să achite toți banii pentru apa menajeră consumată cu cinci ani în urmă. Există posibilitate ca banii să fie achitați, totuși, în tranșe, dacă suma depășește 500 de lei. Acest lucru nu diminuează nemulțumirea localnicilor care au cerut deja explicații primarului, dar au fost trimiși la casierie.
Sunt localnici care au de achitat sume incredibil de mari, de genul 9000 de lei. Un astfel de caz se înregistrează la Peșteana de Jos, familia având un singur venit, proprietarul lucrând miner la CE Oltenia.Cele mai multe debite sunt cuprinse între 2000-3500 de lei. Consilierii locali din Fărcășești nu au votat în majoritate proiectul primarului de impunere a banilor către cetățenii debitori. La ședința respectivă au fost 6 voturi pentru și 6 împotrivă. Drăgoescu a stabilit apoi să dea dispoziție pentru recuperarea banilor.
A.STOICA

Articolul 1500 de proprietari din Fărcășești, somați să-și achite apa nepotabilă consumată în perioada 2014-2016! Localnicii, gata de protest apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Dosarul penal a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 27 februarie, ca aceast for să îl redirecționeze spre DNA Craiova care l-a transmis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu. Procurorul de caz a trimis dosarul spre cercetare IPJ Gorj, polițiștii începând acum, după Paște, audierile în acest dosar, inițial chiar cu denunțătorul.
Acesta a fost întrebat ce anume cunoaște din cele petrecute cu busturile, iar denunțătorul a pus la dispoziția anchetatorilor documentele pe care le deține și din care reiese, după cum s-a mai precizat în presă, că sunt probleme mai ales cu cheltuielile neautorizate și avizele de amplasare ale celor două lucrări la Vladimir.

Contract cu schepsis
Un fapt interesant este contractul de drepturi de autor încheiat între sculptorul Paul Popescu și Muzeul Județean Gorj prin care se prevede, în mod expres, că realizarea lucrării de sculptură ,,Bust Arethia Tătărescu” va fi amplasat în cadrul Parcului Arethia Tătărescu din Târgu-Jiu, deci, în niciun caz la Vladimir. Un alt fapt care reiese din acest contract este că niciuna dintre părți nu s-a angajat să obțină avizele necesare pentru amplasare, adică avizul Ministerului Culturii și Identității Naționale întrucât este zonă urbană. Ar fi interesant de știut, dacă Primăria Municipiului Târgu-Jiu ar fi emis autorizație de construcție pentru cele două monumente de for public, dar în special pentru cel al Arethiei.
Mai mult, directorul Muzeului Județean Gorj, Dumitru Hortopan, apreciază public că a făcut o operație de demontare și nu de demolare a lucrărilor fapt contrazis de aprecierile juristului CJ Gorj, Costel Marcău și ale managerului Public Ion Dobre. Cei doi afirmă în mod clar că intervenția a fost de demolare.
A.STOICA

Articolul Au început audierile la IPJ Gorj în dosarul busturilor exilate la Vladimir! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Sporurile acordate de Primăria Vladimir au fost desființate de inspectorii Curții de Conturi, care le-au considerat a fi nelegale. Ultimul control a avut loc la Vladimir spre sfârșitul anului 2018. Auditorii Camerei de Conturi Gorj au depistat numeroase nereguli la primăria condusă de Ion Ianăşi. Una dintre ele se referă la efectuarea de cheltuieli de personal neprevăzute de legislația în vigoare, în sumă totală de 322 mii lei. Mai precis, salariații primăriei au beneficiat de sporuri de dispozitiv de 25%, spor de dificultate de 50% și spor de stabilitate de 15% la salariul de încadrare. Ba mai mult, instituția publică a acordat spor de xerox în cuantum de 15% din salariul de bază unui angajat care se ocupa cu multiplicarea documentelor din primărie. În acest caz este vorba despre o sumă de 3.000 de lei.

„Este total greşit”
Primarul comunei Vladimir, Ion Ianăşi, susține că aceste sporuri nu se mai dau de câțiva ani, deși auditul financiar face referire la anul de execuție bugetară 2017. „Noi nu mai dăm aceste sporuri. Ce-au constatat dânşii a fost prin 2013, acum nu mai dăm. Acel spor de xerox a fost dat prin dispoziție unui angajat, după care i s-a tăiat, nu a mai beneficiat de el. Era vorba despre un angajat care se ocupa de xerox, cred că undeva la 5-6 luni l-a încasat, nu mai ştiu exact. Nu se mai dau nici un fel de sporuri în prezent. Şi noi am recâştigat unele dintre ele în instanță, am avut hotărâri judecătoreşti. Dar acum, după noua lege a salarizării, nu s-au mai dat”, ne-a declarat primarul Ion Ianăşi, susținut de secretarul Constantin Enache. „Noi nu am mai avut sporuri din 2012, le-au imputat şi le-am lăsat naibii în pace. Este total greşit! Nu e spor de xerox, persoana care lucra la xerox a fost prinsă pe un spor de 15%, de condiții vătămătoare. Nu l-a primit mult timp, căci ni s-a defectat xeroxul”.
Mai mult, în raport scrie negru pe alb că s-a încălcat legea și cu privire la modul de stabilire a indemnizațiilor persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică – primar, viceprimar – , în această situație fiind vorba despre o sumă de 79 mii lei.

Alte nereguli
Curtea de Conturi a mai constatat că nu au fost înregistrate în evidența contabilă obligațiile datorate de ordonatorul terțiar de credite, Școala Gimnazială Nr. 1 Andreești, în sumă de 343.187 lei, reprezentând drepturile salariale câștigate în instanță, ca urmare a sentințelor civile definitive și irevocabile.
Ba mai mult, primăria a cheltuit 60 de mii de lei cu asistența juridică și reprezentare în instanță, din cauza nerespectării legii cu privire la modul de administrare a contractelor de achiziție publică. Bugetul local a fost păgubit cu 13 mii lei prin neurmărirea încasării în termenele legale de prescripție a veniturilor din amenzi datorate de persoanele fizice. „Abaterile constatate se află în curs de valorificare”, potrivit auditorilor Curții de Conturi.
I.I

Articolul Incredibil! Spor de xerox la o primărie din Gorj apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Ultimul raport al Curții de Conturi scoate la iveală numeroase nereguli în ceea ce privește cheltuirea banului public de către primăriile din Gorj. Acordarea ilegală a unor drepturi de natură salarială angajaților din primării și din instituțiile și serviciile publice de interes local și efectuarea de plăți pentru lucrări neexecutate au afectat serios bugetele locale.
Așa se face că, în urma controalelor din 2018, auditorii Curții de Conturi au evidențiat „existența unor abateri de la reglementările legale, care au avut ca efect producerea de prejudicii în sumă totală de 2.256 mii lei, neconstatarea, neevidențierea și neurmărirea în vederea încasării la buget în totalitate și la termenele legale a unor obligații fiscale în sumă totală de 247 mii lei, precum și reflectarea nereală a patrimoniului public în situațiile financiare anuale ca urmare a unor abateri cuantificate la o valoare totală de 236.787 mii lei”.

Cum sunt păgubite bugetele primăriilor
Auditorii Curții de Conturi au constatat că există deficiențe în activitatea de administrare și de executare silită a creanțelor fiscale de către compartimentele de specialitate ale primăriilor. 95 de mii de lei reprezintă doar pagubele aduse bugetelor locale ca urmare a prescrierii dreptului la executare silită.
De pildă, primăriile din: Bălănești, Bărbătești, Borăscu, Hurezani, Jupânești, Mușetești, Negomir, Padeș, Prigoria, Roșia de Amaradia, Stejari, Văgiulești, Târgu Cărbunești și Poliția Locală a Municipiului Târgu-Jiu nu au urmărit și nu au aplicat toate procedurile de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală, în vederea încasării debitelor restante la bugetul local.
Ca atare, la Bărbătești, Căpreni, Hurezani, Jupânești, Mușetești, Padeș, Roșia de Amaradia, Runcu, Vladimir și Târgu Cărbunești s-a constatat prejudicierea bugetelor locale cu 95 de mii de lei, prin pierderile patrimoniale reprezentând veniturile din impozite și taxe locale, pentru care entitățile nu s-au înscris la masa credală a persoanelor juridice debitoare intrate în procedură specială sau radiate, ori ca urmare a neaplicării procedurilor de executare silită în termenul legal de prescripție.
Deși invocă mereu lipsa banilor, primăriile din Crasna, Polovragi, Negomir, Hurezani și Vladimir nu au stabilit și încasat taxe pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizațiilor pentru desfășurarea unor activități economice. Iar pentru spațiile ce aparțin domeniului public și au fost concesionate, Primăria Văgiulești nu a stabilit și nu a încasat taxele pe clădiri.

Servicii nefacturate, plăți umflate, „cheltuieli neeconomicoase”
Iar dezastrul din banul public nu se oprește aici. Manifestările organizate, în 2017, de zilele comunei și cu prilejul sărbătorilor de iarnă de către Primăria Roșia de Amaradia au constituit, pentru Curtea de Conturi, „cheltuieli neeconomicoase”. Mai apoi, la Mușetești, primăria a cheltuit sume importante de bani pentru achiziția de studii de fezabilitate, pentru care nu au mai fost derulate lucrări de investiții. Totodată, au fost efectuate modificări de soluții ale proiectului tehnic la obiectivul de investiții „Sistem de colectare, epurare și evacuare a apelor uzate din comuna Mușetești”, fără documente justificative, respectiv dispoziții de șantier întocmite de proiectant cu viza dirigintelui de șantier.
Mai mult, la Borăscu, veniturile din taxa de gunoi, încasată de la populație, nu acoperă cheltuielile decontate pentru serviciul de salubrizare, iar la Stejari și Văgiulești nu s-au încheiat contracte cu utilizatorii sistemului de alimentare cu apă și, ca atare, primăriile nu au încasat venituri.
La Jupânești, Padeș, Roșia de Amaradia și Târgu Cărbunești au fost efectuate cheltuieli cu bunuri, servicii și lucrări fără contraprestație, respectiv bunuri, lucrări, servicii nerecepționate în cantitatea facturată și plătită.

Hibele auditului public intern
Risipa de bani publici se datorează și faptului că activitatea de audit intern este aproape inexistentă în majoritatea unităților administrativ-teritoriale comunale care nu reușesc să organizeze astfel de activități sau să angajeze auditori calificați.
La nivelul județului Gorj, din cele 71 de unități administrativ teritoriale care aveau obligația înființării funcției de auditor public intern, doar 11 entități au înființat aceste structuri, ceea ce reprezintă 15,49% din total. „La baza deficiențelor constatate stă caracterul de cele mai multe ori formalist al bugetului și lipsa de instrumente eficiente pentru evaluarea performanței utilizării resurselor alocate, dar și lipsa de implicare a factorilor de decizie în implementarea unui sistem bine definit de alocare a resurselor bugetare în funcție de rezultatele obținute.
Considerăm că impactul pozitiv al misiunilor de audit și control desfășurate la nivelul entităților locale se poate observa și prin diminuarea volumului prejudiciilor constatate în anul 2017 de la 6.193 mii lei la 2.224 mii lei în anul 2018 și a veniturilor suplimentare de la 7.835 mii lei în anul 2017 la 243 mii lei în anul 2018”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.
Irina IRINOIU

Articolul Risipa din primării. Banul public, cheltuit în bătaie de joc. Prejudicii! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Potrivit surselor citate, ITM Gorj a solicitat Curții de Conturi să efectueze verificări cu privire la acordarea unor sporuri și adaosuri salariale, prevăzute în actul adițional la CCM al CE Oltenia și să stabilească dacă aceste cheltuieli de ordin salarial au fost angajate în lipsa unor prevederi bugetare. Trebuie spus că la data de 31 ianuarie a.c., în momentul semnării actului adițional la CCM, CEO nu avea aprobat bugetul de venituri și cheltuieli, pe anul 2019, cu toate că, în timpul protestelor minerilor, când liderii sindicali și administrația companiei au avut o întâlnire la Ministerul Energiei, chiar în acea zi, conducerea ministerului a dat publicității un comunicat de presă prin care anunța că ”în cadrul discuțiilor a fost analizat bugetul CEO pentru a se indentifica soluții pentru rezolvarea nemulțumirilor angajaților CEO”. Conform acelorași surse, inspectorii de muncă și-au fundamentat solicitarea către Curtea de Conturi pe unele prevederi din Legea dialogului social în care se specifică, în mod explicit, modul în care pot fi incluse clauze referitoare la drepturi în bani, limitele acestora, și condiția ca aceste angajamente să fie acordate atunci cânt există un buget aprobat. De menționat că actul adițional la Contractul Colectiv de Muncă al salariaților din CEO, încheiat în urma negocierilor dintre sindicate și administrația companiei, în care au fost introduse prevederi pentru acordarea sporului de producție și a voucherelor de vacanță, trebuie să intre în vigoare începând cu data de 1 martie a.c..
George Constantin

Articolul Majorările salariale pentru angajații CEO, acordate fără ca bugetul companiei să fie aprobat. ITM Gorj a sesizat Curtea de Conturi! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Procurorii anticorupție…
… au finalizat cercetările și l-au trimis în judecată, recent, pe executorul judecătoresc Nicolae Gagiu pentru că în perioada aprilie 2014 – mai 2018, prin actele întocmite cu încălcarea prevederilor legale, în contextul desfășurării a șase proceduri de executare silită, a cauzat un prejudiciu Complexului Energetic Oltenia SA, concomitent cu obținerea pentru sine a unui folos necuvenit, în cuantum de 5.924.320 lei. Concret, cu toate că instanțele au decis, definitiv, întoarcerea la CEO a sumelor executate silit de către executorul judecătoresc, acesta a transferat și mai apoi a retras din contul de consemnare, în interes personal, suma de circa 6 milioane de lei. Executorul Gagiu va fi judecat pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, în formă continuată, cu producerea de consecințe deosebit de grave.

Un raport al Curții de Conturi…
…efectuat la doi ani după înființarea CEO scoate la iveală un caz și mai grav, prin care fostului CE Rovinari i-au fost blocate conturile și peste 1,5 milioane de lei au fost încasați de BEJ Florian Bârsășteanu în mod nejustificat. Mai exact, în 2008, CE Rovinari a fost chemat în judecată de către trei organizații sindicale pentru achitarea către salariați a unor presupuse drepturi bănești neachitate, aferente ultimilor trei ani. În martie 2009 administrația și sindicatele au convenit ca suma ce urmează să fie achitată, conform unor tranzacții ce urmau a fi încheiate să fie în cuantum de 850 lei net, pentru fiecare salariat petent în trei tranșe, având în vedere că se mai acordaseră angajaților parte din aceste drepturi. Cu toate acestea, ulterior acestui acord, au fost încheiate în instanță tranzacții de stingere a acestor litigii, prin care au fost recunoscute toate drepturile inițiale solicitate în acțiunile formulate de organizațiile sindicale și nu cele din acordul parafat în luna martie. ”În perioada iulie – noiembrie 2010, sindicatele, prin avocat Dondera Florin, s-au adresat executorului judecătoresc Bârsășteanu Florian pentru executarea silită a diferenței dintre suma reprezentând valoarea tranzacției și 850 lei net, stabilită și achitată conform protocolului, executată silit prin poprire de cont la BCR în valoare totală de 4.764.944 lei, reprezentând drepturi salariale nete pentru 3.843 salariați și cheltuieli de executare”, se arată în raportul întocmit de inspectorii de conturi. CE Rovinari a făcut contestație la executare, iar instanța a dat o primă soluție abia în 2013, prin care a constat cererea ca fiind perimată. Oricum banii fuseseră deja direcționați spre conturile șmecherilor. Numai că, Tribunalul Gorj a admis recursul declarat de CE Rovinari și prin hotărârea nr. 264/18.02.2014, a modificat sentința de la fond și a obligat complexul energetic la plata a 150 lei cheltuieli de judecată către BEJ Bârsășteanu Florian, în loc de 248 lei. Mai mult, ”din situația personalului ce a făcut obiectul executării silite urmare a tranzacțiilor încheiate, rezultă că pentru salariați s-a executat suma de 840 lei, iar cheltuielile de executare au fost de 418,6 lei, respectiv o sumă de 1.198 lei/salariat. În concluzie,(…) au fost efectuate cheltuieli nejustificate la o valoare estimată de 4.764.944 lei, din care cheltuielile de executare de 1.584.972 lei, așa cum rezultă din situația personalului ce face obiectul executării silite, respectiv o medie de 1.240 lei/salariat din care cheltuieli de executare 412,4 lei/salariat, adică valoarea cheltuielilor de executare reprezintă 49,8% față de valoarea sumelor nete acordate salariaților”, se precizează în documentul redactat de inspectorii de conturi. Dacă în cazul executorului Gagiu, procurorii DNA au intrat pe firul afacerii, în acest caz, al executorului judecătoresc Bârsășteanu s-a vorbit doar de o complicitate între acesta, un anume judecător, un cuplu de avocați și trei lideri de sindicat, însă organele judiciare n-au comunicat, încă, dacă s-a efectuat vreo anchetă.

Cazul Pandurii – Recidiva
La finele lunii trecute, administratorul judiciar al Clubului de Fotbal Pandurii a informat CEO că a instituit sechestru pe conturile companiei în contul unei sume de 6.398.608 de lei, reprezentând cotizație a complexului energetic din calitatea sa de asociat al clubului sportiv. Executorul judecătoresc Constantin Cerbulescu este cel care a pus în aplicare sentinţa Tribunalului Gorj, nedefinitivă. Curios este că și în acest caz, artizanii artificiului financiar sunt cam aceleași personaje ca și în cazul CE Rovinari: avocat, lider sindical, acum în calitate de administrator special, judecător. Un răspuns al DNA dacă s-a autosesizat în această speță, după ce presa a relatat pe larg povestea, ar fi edificator, în contextul în care, o întoarcere a soluției de către Curtea de Apel Craiova ar pune CEO în situația imposibilă de a-și recupera un milion și jumătate de euro de la clubul de fotbal falimentar.
Claudiu Matei

Articolul DNA deschide cutia pandorei la CEO. Executorii judecătorești care și-au tras partea leului din conturile companiei, prin executări silite cu încălcarea legii, în vizor apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Abaterile consemnate în controalele efectuate de către Curtea de Conturi a României la administraţia centrală a APIA au identificat reflectarea eronată în evidenţa contabilă a sumelor acordate fermierilor ca ajutoare naţionale tranzitorii, precum şi a sumelor încasate de la aceştia cu titlu de debite provenite din sumele solicitate şi încasate nelegal, situaţiile financiare întocmite la data de 31 decembrie 2016 prezentând un sold nereal al contului “Sume de primit de la MADR – bugetul de stat”, în valoare de 1,385 miliarde de lei, conform raportului public al instituţiei pentru anul 2016. De asemenea, rulajul debitor al contului ”Finanţare de la bugetul de stat a subvenţiilor” şi rulajul creditor al contului ”Rezultatul reportat” au fost majorate nejustificat cu suma de 217.000 de lei. La centrele judeţene APIA, controlul experţilor CC a constatat la ordonatorii terţiari de credite abateri privind înregistrări contabile eronate, tranzacţii neînregistrate în evidenţa contabilă, precum şi neconcordanţe în evidenţele contabile. “Centrele judeţene au plătit nelegal ajutoare naţionale tranzitorii (OUG nr. 3/2015) în sumă totală de 1,361 milioane de lei, către beneficiari care erau decedaţi la data efectuării plăţii ajutorului de stat sau care au prezentat documente justificative neconforme/lipsă pentru a atesta dreptul la sprijin (CJ APIA: Alba, Iaşi, Dâmboviţa, Suceava, Sălaj, Sibiu şi CJ Timiş); firme radiate din evidenţa Oficiului Registrului Comerţului la data efectuării plăţilor sau care au fost radiate în perioada cuprinsă între data depunerii cererilor unice de plată şi data emiterii deciziilor de plată (CJ APIA: Alba, Bistriţa-Năsăud, Gorj, Suceava, Maramureş, Sălaj, Satu Mare); beneficiarii care au solicitat această formă de sprijin, atât ca persoane fizice, cât şi ca persoane juridice (CJ APIA Suceava)”, arată raportul.

Versin: “S-au recuperat sumele în totalitate de la 10 entităţi”
În ceea ce priveşte neregulile constatate la APIA Gorj, este de precizat faptul că verificările Curţii de Conturi s-au făcut anul trecut din acestea reieşind faptul că s-au făcut plăţi pe diverse măsuri către 21 de entităţi din judeţul nostru care ulterior au fost radiate de la Registrul Comerţului, cauzând o pagubă de peste 88.000 de lei. “S-au făcut nişte verificări în cursul anului trecut de către cei de la Curtea de Conturi. Noi avem şi acum Curtea la noi, dar săptămâna aceasta îşi încheie misiunea. Vom vedea ce rezultate finale vor fi, dacă va reţine ceva şi va transmite sarcini către noi. Anul trecut însă, am avut 21 de PFA-uri şi II-uri la care s-au efectuat unele plăţi pe anumite scheme după ce s-au radiat de la Registrul Comerţului. Noi am făcut demersurile, am recuperat sumele în integralitate de la 10 din cele 21 de entităţi, dar mai sunt alte câteva entităţi la care n-am recuperat.  Practic, paguba totală a fost de 88.492 de lei, însă de la cele 10 entităţi de la care am reuşit recuperarea în integralitate s-a recuperat un prejudiciu de 28.464,55 de lei. Mai multe vom discuta după controlul Curţii, să vedem dacă reţine ceva vizavi de aspectele pe care le semnalează în cadrul misiunii de audit, iar după ce avem raportul final, putem vedea ce s-a reţinut. Oricum, noi am prorogat termenul să ne prelungească recuperarea sumelor pentru că nici nu avem o procedură foarte bine stabilită în legătură cu aceste plăţi după radiere pentru că noi trebuie să ne îndreptăm împotriva celui care a beneficiat de subvenţie.  Transformându-se, radiindu-se de la Registrul Comerţului, noi nu avem împotriva cui să ne îndreptăm pentru că se transformă în persoană fizică. Statutul de beneficiar de subvenţie este PFA-ul şi pentru recuperarea sumelor, noi trebuie să ne îndreptăm împotriva persoanei fizice, constatând că nu a beneficiat de subvenţie ca persoană fizică. Asta este greutatea pe care am încercat să o elucidăm. De altfel, am făcut şi o deplasare la APIA Central săptămâna trecută ca să modificăm procedura pentru a vedea exact cum acţionăm în sensul acesta. Nu poţi să descarci în sistemul informatic un proces verbal făcut pe un PFA şi de fapt procesul verbal să vizeze acum altă entitate juridică, adică o persoană fizică”, a declarat Mihai Versin, directorul adjunct al APIA Gorj.

Sumele încasate ilegal, obligatoriu recuperate
Curtea de Conturi recomandă instituţiei, printre altele, să dispună efectuarea unor verificări de specialitate la toate centrele judeţene APIA, în vederea identificării eventualelor încălcări ale legislaţiei aplicabile în domeniu şi a consecinţelor de natură financiară care au afectat bugetul de stat. De asemenea, instituţia recomandă APIA să ia măsuri pentru recuperarea sumelor decontate nelegal şi virarea lor la bugetul de stat.
Izabella Molnar

Articolul Plăţi ilegale de peste 88.000 de lei făcute de APIA Gorj către 21 de entităţi, constatate de Curtea de Conturi apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Ponta a inventariat “trădătorii” din preajma lui Dragnea apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Vîlceanu amenință Primăria Târgu-Jiu cu inspectorii Curții de Conturi apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Primăria Berlești a primit în august, anul trecut, de la Prefectura Gorj 1600 de pachete conținând alimente europene, care trebuiau distribuite familiilor cu venituri de subzistență, persoanelor cu handicap, șomerilor și pensionarilor cu pensii minime. Autoritățile locale au anunțat la Prefectură, spune consilierul Iustin Lihu, că nu le ajung cele 1600 de pachete, mai având nevoie de încă 500 pentru a acoperi nevoia cetățenilor comunei. Necesarul s-a asigurat de la Primăria Licurici, care a oferit comunei Berlești în jur de 500 de pachete. Cele aproape 2100 de ajutoare astfel adunate au început să fie distribuite în toamnă beneficiarilor din Berlești. La parterul primăriei au rămas însă, la finalul anului trecut, nedistribuite în jur de 90 de pachete, alimentele fiind depozitate într-un fost magazin, în clădirea instituției publice. Autoritățile nu au mai făcut eforturi să distribuie restul alimentelor, deși pe raza comunei Berlești mai sunt persoane care se încadrează în textul legii și nu au primit, dar și altele care au fost trecute în liste, dar au fost omise la primirea ajutoarelor. Nevoia acestor cetățeni l-a determinat pe consilierul PNL, Lihu Iustin, să ridice problema pachetelor rămase, în ședințele de CL Berlești de la finalul anului trecut.

Excremente de șoareci, pe conserve și pe pungile de făină
“Am solicitat în CL Berlești să se pună la dispoziția aleșilor locali procesul verbal care conține cantitatea primită de ajutoare europene în localitate și tabele cu beneficiarii care au ridicat pachetele. Am fost refuzat inițial, dar am primit răspunsul abia pe 7 februarie, după ce am depus la primărie o solicitare scrisă. Atunci am aflat că în localitate s-a adus o cantitate de 2140 de pachete, dintre care au rămas nedistribuite circa 90 de pachete. Am trimis primăriei un tabel cu persoanele care au fost omise din liste și cu alte persoane care se încadrează în textul legii, iar noii beneficiari au primit pachetele luna aceasta, dar beneficiarii au primit doar câte un pachet de persoană și nu două, în timp ce cutiile erau desfăcute, produsele dându-li-se în plase. În magazie au mai rămas, lucru pe care l-am văzut cu ochii mei, numeroase cutii deteriorate, cu excremente de șoareci, pe conserve, pe pungile de făină și de zahăr. Cutiile care rămăseseră intacte erau și ele ude, cred că de urină”, a declarat consilierul local Lihu.

Neglijența încă netaxată
După ce a văzut starea în care se află alimentele europene, alesul liberal a sesizat Protecția Consumatorilor și Prefectura Gorj. “Voi sesiza și Curtea de Conturi pentru a le fi imputată persoanelor responsabile toată cantitatea de alimente europene care nu poate fi justificată, fiind deteriorată ori roasă de șoareci. Aștept ca Prefectura Gorj să ia măsuri și să taxeze neglijența autorităților locale, dar aștept ca și cei de la Protecția Consumatorilor să vină la fața locului și să constate pericolul în care sunt puși beneficiarii acestor ajutoare, nevoiți să consume alimente neconforme”, a mai spus alesul local și el beneficiar al acestor pachete.
“Am făcut acest demers nu pentru că aș avea probleme cu primarul care este din același partid ca mine, ci pentru că îmi doresc ca funcționarii publici să își respecte atribuțiile de serviciu și drepturile cetățenilor. Știu că asta nu se întâmplă la Primăria Berlești, comună unde, din păcate, funcționarii nu lucrează pentru cetățeni, ci chiar împotriva lor”, a mai spus liberalul.

Primarul de Berlești: “Sunt cutii ude de la ulei, unele s-au distrus la transport!”
Iulian Berlescu, primarul comunei Berlești, susține în schimb că situația nu este cum a creionat-o colegul său de partid. “Comuna Berlești a primit 1600 de pachete cu alimente europene de la Prefectura Gorj, dar alte primării au avut surplus și am mai primit încă 500. Le-am solicitat consilierilor să găsească și alți beneficiari decât aveam noi pe tabele, iar ajutoarele au fost aproape toate distribuite. Mai avem vreo 15-20, depozitate în incinta primăriei. Este adevărat că unele cutii sunt distruse din transport, și unele sunt ude că, probabil, s-a spart vreo sticlă de ulei, dar nu de la urină, ori șoareci. Nu sunt nici mâncate de șoareci, consilierul exagerează. Responsabili cu aceste pachete sunt viceprimarul și băieții de la Asistență Socială, ei răspund de distribuirea și starea alimentelor europene”, a precizat primarul Berlescu, la solicitarea Gorjeanul.
Edilul declară că vrea să distribuie și restul de pachete, dar susține că în comună nu mai sunt doritori care să se încadreze în textul legii.

Reamintim că, pot beneficia de aceste ajutoare alimentare persoanele al căror venit net lunar este de până la 450 de lei (pensie, indemnizaţie de şomaj, venit minim garantat, alocaţie pentru susţinerea familiei sau venituri din alte surse), potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 799/2014 privind implementarea Programului operaţional Ajutorarea persoanelor defavorizate, cu modificările şi completările ulterioare. Beneficiarii trebuie să primească câte două cutii cu ajutoare alimentare, fiecare cutie conţinând: făină albă de grâu (1 kg), mălai (2 kg), paste făinoase (400 g), ulei (2 l), zahăr (1 kg), conservă carne de vită (300 g), conservă pateu de ficat de porc (200 g), orez (1 kg), conservă de pastă de tomate (400 g) şi fasole boabe (500 g).
Anamaria Stoica

Articolul Acuzații: Ajutoarele alimentare europene pentru Berlești, mâncate de șoareci în incinta primăriei apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Ilegalităţi de peste 1,2 milioane de lei la ocoalele silvice din Gorj apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Curtea de Conturi a “sancţionat” asfaltările unor străzi din Târgu-Jiu apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Inginerul Emil Voinea, care a prestat la Serviciul Urbanism-Cadastru al Primăriei Turcinești, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare în 2011 pentru că a întocmit în fals, mai multe autorizații de construcție, însușindu-și banii primiți de la solicitanți. Instanța a depistat, pe parcursul procesului, 80 de proprietari afectați, cărora le-a și anulat actele eliberate în fals de fostul funcționar public. Jumătate dintre cei trași în piept s-au constituit părți civile în procesul penal deschis lui Voinea, dar restul nu au făcut asta, fie din ignoranță, fie pentru a-l sprijini, în mod deliberat, pe inginerul respectiv. Destul că, doar cei care au intervenit în proces au fost despăgubiți de Voinea, la finalul acestuia, în timp ce restul au realizat abia acum că au de suferit de pe urma lipsei actelor falsificate de fostul salariat al primăriei.
“45 dintre cei 80 fac obiectul sentinței nr.307 din 2011 prin care a fost condamnat inginerul Voinea, doar aceștia constituindu-se parte civilă în proces. Doar trei din 45 nu plătesc taxe și impozite pentru casa autorizată ilegal”, a explicat și una dintre salariatele Primăriei Turcinești.

Cetățeanul spune, primăria dispune!
Primarul comunei Turcinești, Dumitru Modrea, cel care a și sesizat faptele lui Voinea, pe când era viceprimar al localității, a decis să îi ajute acum pe proprietarii afectați. Edilul alături de secretarul primăriei va avea o întâlnire, în jurul datei de 15 septembrie, cu proprietarii care nu au reușit să-și obțină actele anulate. De altfel, o parte sunt buni plătitori de taxe și impozite pentru construcțiile noi, la Primăria Turcinești. “Vom căuta, după discuțiile cu cei afectați, o soluție cât mai corectă pentru cei afectați, deoarece dorim să-i ajutăm pe cetățeni să intre cât mai repede în legalitate, cu costuri minime. De altfel, cei care au planurile inițiale, le-au respectat și nu s-au abătut de la proiecte, vor scăpa cu cheltuieli reduse, în timp ce proprietarii care nu au făcut asta vor fi obligați să-și refacă, din păcate, proiectele pentru locuințe. Din nefericire, nici primăria și nici CL nu poate face concesii și nici nu poate acoperi costurile privind noile autorizări ale locuințelor celor care au fost prejudiciați de inginerul Voinea”, a declarat primarul de Turcinești, Dumitru Modrea.
Refacerea unui astfel de proiect poate costa proprietarul până la 3000 de lei.

A pierdut un proiect european
Unul dintre cetățenii afectați de faptele lui Voinea, comise înainte de 2008, susține că va acționa în judecată, abia acum, Primăria Turcinești fiind informat că a pierdut finanțarea pe un proiect european. Cetățeanul vroia să-și transforme locuința în pensiune și a făcut un proiect în acest sens. A fost însă informat că nu deține autorizație de construcție pentru locuință, actul avut fiind anulat în 2011 de către instanța de judecată, pe motiv că s-a eliberat în fals. Până va obține un altul, cetățeanul va cheltui bani și are nevoie de timp prețios.
Anamaria Stoica

Faptele inginerului cadastral, depistate cu șase ani în urmă
În urma unui control financiar efectuat de către Curtea de Conturi, la Primăria Turcineşti a ieşit la iveală faptul că inginerul cadastral din localitate, Emil Voinea, încasase bani de la oameni, dar nu le-a eliberat autorizaţiile de construcţii de care aveau nevoie sau le-a eliberat chitanţe pe o sumă mult mai mică decât cea plătită. Frauda se ridică la peste 200 de milioane de lei vechi. “Sunt 85 de autorizaţii de construcţii eliberate ilegal, primarul şi inginerul de la cadastru au luat banii de la oameni şi i-au băgat în buzunar, nu o spunem noi, ci cei de la Curtea de Conturi”, acuza atunci Dumitru Şerbu, consilier local Turcineşti. Dosarul a fost înaintat parchetului, cercetările fiind făcute de polițiștii din Bumbești-Jiu. În 2011, Voinea era deja condamnat și pus la plată atât pentru o parte dintre cei păgubiți, cât și către primărie. Autoritățile locale încă se confruntă cu problemele create cu opt ani în urmă de inginerul cadastral.

Articolul Autoritățile din Turcinești sar în ajutorul proprietarilor trași în piept de fostul funcționar Voinea apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Ad Astra a cerut, luni, Ministerului Educației, să suspende pe o perioadă de 3 ani dreptul lui Liviu Andrei de a se înscrie la un concurs pentru ocuparea unei funcții superioare ori a unei funcții de conducere, de îndrumare și de control sau ca membru în comisii de concurs. Asociația a mai formulat și o petiție și spre Curtea de Conturi a României, prin care îi atrage atenția cu privire la o serie de cheltuieli din cadrul Universității “Aurel Vlaicu” din Arad, care, pe parcursul a 4 ani, a “direcționat ilegal fonduri publice” către Andrei Liviu Vasile.
Deocamdată solicitarea Ad Astra nu a mișcat nici Ministerul Educației, nici Curtea de Conturi și nici Universitatea din Arad, Liviu Andrei având încă un loc de muncă.

Gorjul e obez, Andrei îi pune în mișcare
Liviu Andrei, candidează pentru PMP, atât pentru funcția de primar al municipiului Târgu-Jiu, cât și pentru Consiliul Local și Consiliul Județean Gorj.
“Gorjul este supraponderal de mulți ani de zile și nu din cauza alimentației. Uneori oamenii recunosc acest lucru, alteori îl ascund, însă adevărul este că obezitatea gorjenilor este dată de apetitul lor politic”, susține, în campanie, profesorul Liviu Andrei, îndemnând gorjenii să mănânce iaurt și mere.
A.Stoica

Articolul Candidatul PMP la Primăria Târgu-Jiu riscă desfacerea disciplinară a unicului contract de muncă apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

“Dominaţia” lui Gheorghe Păsărin, fostul primar al comunei Bîlteni, exclus în ultimele luni de pe scena politică şi publică din cauza dosarelor penale în care acesta apare ca inculpat, jucând alba-neagra cu măsurile de control judiciar dispuse de instanţele de judecată, a lăsat încă urme în activitatea administrativă a comunei. Anul trecut, în perioada 4 – 27 februarie, Curtea de Conturi a efectuat o acţiune de control la SC Regiosalubri Edilitara SRL, societate aflată în subordinea Primăriei Bîlteni, care se ocupa cu serviciile apă-canal şi salubritate, iar raportul acţiunii de control nu a fost unul tocmai favorabil.
Potrivit raportului, au fost estimate abateri financiar-contabile de 14.000 de lei la capitolul “Exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situaţiile financiare”: “La fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al operatorului economic nu a fost făcută o justificare detaliată a necesarului de fonduri propus prin proiectul de buget, nu s-au avut în vedere criterii de performanţă specifice, nu au fost întocmite anexele de fundamentare, precum şi programele de achiziţii de bunuri şi servicii pentru desfăşurarea activităţii, reducere a plăţilor şi creanţelor restante, prevăzute de actele normative în vigoare. Nu a fost înregistrată pe cheltuieli şi nu a fost achitată redevenţa, în sumă de 500 lei/lună, stabilită prin contractul de concesiune”.
De asemenea, alte abateri estimate la 6.000 de lei au reieşit din: “facturile neîncasate la termenele prevăzute nu au fost calculate, facturate, evidenţiate şi încasate penalităţi de întârziere, conform prevederilor contractuale; nu s-a urmărit încasarea în termen a clienţilor, nu au fost transmise adrese de înştiinţare sau somaţii pentru recuperarea creanţelor restante, nu a fost întreruptă furnizarea serviciilor şi nu au fost înaintate acţiuni la instanţele judecătoreşti pentru situaţiile în care litigiile nu au fost rezolvate pe cale amiabilă”.

Măsuri trasate după verificări
Ultimul capitol al sintezei raportului de control efectuat de Curtea de Conturi în februarie 2015 la SC Regiosalubri Edilitara SRL Bâlteni, revede măsuri şi recomandări formulate autorităţilor. Printre acestea se regăsesc: respectarea cerinţelor de eficienţă şi a criteriilor de performanţă impuse de actele normative în vigoare, luarea tuturor măsurilor legale pentru calculul şi înregistrarea penalităţilor contractuale şi achitarea redevenţei datorate asociaţilor, emiterea de norme proprii privind activitatea de inventariere, calcularea, înregistrarea, facturarea şi urmărirea încasării veniturilor reprezentând penalităţi de întârziere ale beneficiarilor contractelor de prestări servicii alimentarea cu apă în termenele prevăzute prin contracte, crearea şi operaţionalizarea în SEAP şi utilizarea mijloacelor electronice pentru aplicarea procedurilor şi realizarea achiziţiilor directe.

După control, desfiinţarea
La numai câteva săptămâni după încheierea acţiunii de control a Curţii de Conturi la societatea din subordinea Primăriei Bîlteni, Consiliul Local a aprobat o hotărâre prin care s-a desfiinţat societatea în cauză. Odată desfiinţată SC Regiosalubri Edilitara SRL, Primăria Bîlteni a înfiinţat Serviciul Public de Gospodărire Comunală Locală. Acesta nu doar că a preluat foştii angajaţi, ci chiar a beneficiat de buget separat astfel încât să poată fi făcute şi noi angajări.
La pachet cu încetarea activităţii fostei societăţi, administratorul acesteia a cerut falimentul în aprilie 2015 la Tribunalul Gorj, creditori în acest dosar ce implică procedura insolvenţei fiind Finanţele Gorj, Comuna Bîlteni, Administraţia Bazinală de Apă Jiu Craiova, Direcţia de Sănătate Publică Gorj şi Polaris M Holding. Încă din mai 2015 a fost desemnat şi un lichidator judiciar care să se ocupe de vânzarea bunurilor fostei societăţi Regiosalubri Edilitara. Astfel în fiecare zi de marţi, lichidatorul judiciar vinde la licitaţie publică cu strigare o serie de bunuri, a căror preţ a fost deja diminuat cu 25 de procente faţă de preţul de evaluare. Nu mai puţin de 42 de bunuri ale SC Regiosalubri Edilitara SRL Bâlteni sunt scoase la licitaţie, valoarea totală a acestora fiind de zeci de mii de lei.
Izabella Molnar

Articolul Probleme la Bîlteni din “era” Păsărin! Curtea de Conturi a sesizat abateri financiar-contabile de 20.000 de lei apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Contractul de transfer al afacerii privind cariera Berbeşti s-a încheiat de către CEO în 2 martie, pentru suma de 184.140.000 de lei, fără tva, conform art 128. al.7 din Codul Fiscal. Prin afacere s-a înţeles “bunurile achiziţionate, creanţele CEO, angajaţii, licenţa, avizele şi permisele, datele şi contractele CEO, obligaţiile de mediu destinate activităţii comerciale şi destinate exploatării lignitului din cariere… prevăzute în anexele la acest contract”, care au fost transferate astfel către CET Govora.
La momentul transferului, creanţe datorate de CET Govora către CEO, la 31 iulie 2014, erau de 221.253.503 de lei, reprezentând 177.321.041 de lei creanţa principală(adică obligaţiile faţă de CEO), iar 43.932.462 de lei penalităţile conform clauzelor contractuale.
Bunurile predate, prin contractul în cauză, au fost în valoare de 74. 589.813, 38 de lei, reprezentând de fapt mijloace fixe, infrastructură, stoc de materiale, terenuri în proprietate, amenajări terenuri, obiecte de inventar, investiţii în curs, dar şi un stoc cărbune.
În investigaţia IAIPP s-au adunat creanţele şi bunurile predate CET Govora rezultând suma de 295.843.316,38 de lei. Din aceasta s-a scăzut preţul contractului de transfer al afacerii de 184.140.000 de lei, rezultând astfel o pierdere pentru CEO de 110.703.316,38 de lei, sumă care nu ar fi fost trecută în situaţia financiar-contabilă la şase luni a companiei.

Ciurel o dă pe după cireş!
Întrebat dacă afacerea “Berbeşti” a adus pierdere sau profit companiei, Ciurel a declarat ieri următoarele: “Cea ce dumneavostră numiţi afacere este, de fapt, un proces de reorganizare. Sigur că o gaură neagră de care scapi, în care se duc salariile a o mie de oameni, lucrări de investiţii, se duc lucrări de mentenanţă, care presupune milioane de euro pe an pentru exproprieri şi care nu returnează nimic sau nimic, sigur că este o afacere profitabilă. Eu nu aş numi-o afacere, deoarece s-a micşorat o pierdere care înseamnă profit”. Ciurel a negat cuvântul afacere, în condiţiile în care contractul se numeşte exact aşa “de transfer, cu plată, a afacerii”. “S-a diminuat o pierdere. Nu înseamnă profit, iar totul apare în situaţiile financiare”, a mai specificat Ciurel care spune că CEO a avut de câştigat scăpând de Berbeşti, deoarece nu a mai plătit salarii, nu a mai făcut cheltuieli de întreţinere şi reparaţii, nu a mai făcut nici cheltuieli de mediu şi nici de expropriere. “22 de milioane ori şapte luni, plus salariile pe şapte luni iese o sumă uşor de calculat. Toate astea ar fi trebuit acoperite din cărbunele pe care CET Govora ar fi trebuit să-l plătească şi nu-l plătea”, a mai explicat, ieri, Ciurel.

“Calculele pot da suma de 100 de milioane.”
“Nu am avut o pierdere de 100 de milioane, cine spune asta se referă la capitalul social din bunurile respective. Valoarea de piaţă cu care a fost transferată este o altă cifră, diferenţa dintre valoarea capitalului social şi valoarea de piaţă poate fi o sută de milioane de lei. (..)Faptul că eu am scăpat de ea(n.r. de afacere) am scăpat de o pierdere”, a declarat Ciurel, care a susţinut, în continuare, că la transferul din martie CEO nu ar fi reputat vreo pierdere, ci compania doar a avut profit.

IAIPP cere verificarea afacerii de către Curtea de Conturi
Dan Morega, preşedintele IAIPP, crede că reprezentanţii Curţii de Conturi ar trebui să verifice acest contract şi dacă s-au înregistrat sau nu pierderile în contractul de afacere cu CET Govora, autentificat cu nr 163 din 2.03.2015. Asta deoarece afacerea cu CET Govora a adus, potrivit IAIPP, doar la o pierdere care trebuia înregistrată în evidenţele contabile şi în bilanţul financiar-contabil. Cu alte cuvinte, pierderea, excluzând lunile august şi septembrie, ar putea fi chiar mai mare, de 100 de milioane de lei, vinovat fiind făcut nu numai Ciurel, ci şi consilierii acestuia.
Anamaria Stoica

Articolul Afacerea Berbeşti, o pierdere de peste 110 milioane de lei ascunsă de CEO apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

În momentul în care Ciurel a preluat CEO, creanţele totale ale companiei erau de circa 700 de milioane de lei, din care numai 29 de milioane de lei erau creanţe istorice, restul fiind creanţe curente. În loc ca Laurenţiu Ciurel, Directoratul, CS să recupereze creanţele curente sub conducerea de trei, respectivii le-au majorat, în trei ani, la peste un miliard, mai acumulându-se astfel, la acest capitol, peste 300 de milioane de lei. Calculul nu-l lasă indiferent pe Morega care, în ultimul timp, a criticat cu documentele şi cifrele pe masă managementul defectuos de la CEO, fiind de fiecare dată contestat de cei vinovaţi de dezastrul spre care se îndreaptă compania. “Este regretabil că Ciurel nu-şi leagă nici măcar minciunile dintre comunicatele de presă pe care le furnizează cu atâta rapiditate în spaţiul public. Şi mă refer la comunicatele de la sfârşitul lunii ianuarie sau începutul lui februarie în care Ciurel dezinformează legat de creanţele istorice de peste un an”, a declarat, ieri, Morega, făcându-l pe Ciurel mincinos şi întrebându-se de ce managerul nu a fost capabil să scadă creanţele, ci să le crească.

Lecţie deschisă pentru managerul privat
De altfel, profesorul de management arată că vrea să-i dea o lecţie, gratis, managerului Ciurel, invitându-l să citească legea şi nu să patenteze o contabilitate personală, nerecunoscută în legislaţia de profil.
“Ciurele, tu ai fi vrut, tot prin contabilitatea ta personală, ca provizionele pentru 344.339 de mii de lei, aferente certificatelor de CO2, să nu fie înregistrate pe cheltuielile pentru energia vândută? Vezi, domnule, Ordinul nr 3055/2009 privind aprobarea reglementărilor contabile, conforme cu Directivele Europene, care spune foarte clar că elementele prezentate în situaţiile financiare anuale «se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale prevăzute conform contabilităţii de angajamente, astfel efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc»”, a transmis Morega.
De altfel, potrivit art. 6 al.1 lit d, din Directiva 2013/34/UE, sumele recunoscute în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere se calculează pe baza contabilităţii de angajamente. Deci, în rezultatul perioadei curente, trebuie să apară atât veniturile, cât şi cheltuielile aferente, chiar dacă acestea nu au fost încasate, respectiv plătite, până la sfârşitul perioadei respective.

Cere Curţii de Conturi să se autosesizeze!
Pe baza acestor considerente, adică a raportărilor fictive, Morega ia în calcul şi posibilitatea ca membrii Consiliului de Supraveghere, cei ai Directoratului, dar şi managerul Ciurel să-şi fi majorat, ilegal, veniturile.
“Dacă aţi luat salariile majorate, în baza raportului aprobat de voi, aprobându-vă adaos la salarii şi nu o diminuare, cei din Consiliul de Supraveghere, din Directorat şi Ciurel, veţi fi buni de plată. Curtea de Conturi şi organele de anchetă ar trebui să verifice acest aspect, iar dacă el se va confirma vinovaţii nu ar trebui să fie slăbiţi de dosare penale, mai ales că există indici că s-au făcut raportări fictive legate de criteriile de performanţă”, a mai conchis Morega.
Anamaria Stoica

Articolul Ciurel îngroapă CEO sub un maldăr de minciuni apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Mai multe dosare pe care s-a aşezat praful la unităţile de parchet din Gorj au devenit brusc o prioritate pentru procurorii din judeţ, interesaţi să instrumenteze cauzele care vizează reclamaţii din cadrul instituţiei publice. Aşa se explică demersul procurorilor de la PT Gorj care au decis abia acum să solicite IPJ-ului demararea audierilor privind masa asigurată în perioada 2013-2014 pentru asistaţii centrelor aflate în subordinea DGASPC Gorj.
O parte a directorilor de centre din judeţ au fost văzuţi astfel ieri intrând la IPJ Gorj pentru audierile respective, şefii fiind întrebaţi aici atât despre calitatea produselor oferite asistaţilor, de comportamentul firmei care a asigurat contractul cu DGASPC-ul, cât şi despre realizarea unor lucrări ale instituţiei din Târgu-Jiu, la Dobriţa, cu SC Tehnoinstal, societatea afaceristului Rîsu, care fac, de altfel, obiectul unui alt dosar penal pus în mişcare de procurori.
Se cunoaşte că o reclamaţie care cuprinde, în conţinutul său, aspecte legate de investiţia cu bazinele de apă, cea cu masa pentru asistaţi şi cu nişte angajări făcute la DGASPC ar fi ajuns, anul trecut, la Poliţie, Parchet şi Curtea de Conturi.
Asta deşi, ultima instituţie, culmea, verificase deja aspectele legate de masa oferită asistaţilor, în 2013-2014, în urma unui control complex, şi nu ar fi găsit nimic ilegal. În raport apar însă nereguli legate de alte achiziţii şi de investiţia cu bazinele de la Dobriţa.

Declaraţii din amintiri!
Directorii audiaţi, ieri, printre cei care au dat declaraţii fiind şi Trunchi şi Luca, au răspuns astfel unor întrebări legate de calitate unor produse furnizate asistaţilor la jumătatea lui 2013, reamintindu-şi dacă mâncarea pentru beneficiari era bună sau stricată, dacă ajungea la timp sau nu ori dacă se respectau sau nu cantităţile impuse în contract.
Printre cei care şi-au adus aminte acum anumite amănunte negative legate de masa oferită asistaţilor s-au aflat şi unii directori care au avut chiar reclamaţii la adresa cateringului făcut atunci în unităţile lor. Unii şi-au adus aminte şi de anumite discuţii în contradictoriu avute de şeful DGASPC Gorj şi unii contabili ai centrelor amintite, respectivii având grijă să-l toarne pe Cotrună că ar fi luat parte, incorect, firmei respective de catering. Asta deşi firma şi-a asigurat prin procese verbale şi declaraţii orice furnizare de produse făcute în toate cele nouă centre din Gorj.
De altfel, să nu uităm că toate firmele care au fost sub contract cu DGASPC Gorj, privind asigurarea acestei mese pentru asistaţi, au întâmpinat, în ultimii cinci ani, probleme în raport cu beneficiarii, asta deoarece salariaţii instituţiilor care primeau hrana aveau mai mereu ceva de reproşat furnizorului.

Urmează Milosteanu, soţia deputatului Iriza şi soaţa şoferului lui Călinoiu
Audierile demarate, ieri, la IPJ Gorj nu se vor termina însă prea curând, anchetatorii avându-i în vizor pe toţi şefii de centre din cadrul DGASPC. Mai exact, ar urma să dea cu subsemnatul la IPJ Gorj, în zilele următoare, şi Gheorghe Milosteanu-directorul Centrului Maternal din Târgu-Jiu, Valeria Iriza-director al Complexului de servicii comunitare pentru copilul în dificultate Târgu-Jiu, soţie a deputatului PSRo- Scarlat Iriza, Janina Mihuţ- director al Complexului de servicii pentru copilul cu nevoi speciale Târgu-Jiu, soţie a şoferului preşedintelui CJ Gorj, Ion Călinoiu, Melania Toader-Pasti-director al Complexului de de servicii comunitare pentru copilul în dificultate Târgu-Cărbuneşti, soţie a lui Toader Pasti Cristian-director al Parcului Industrial Bumbeşti-Jiu, Claudia Bondoc-director al Complexului de servicii comunitare pentru copilul aflat în dificultate Târgu-Jiu, soţie a unui procuror din cadrului Parchetului de pe lângă Judecătoria Reşiţa, Dumitru Aribăşoiu-directorul Complexului de servicii comunitare pentru copilul cu handicap Târgu-Jiu, Constantin Petcoiu-directorul Complexului de Îngrijire şi asistenţă Dobriţa, Lică Bucă Augustin director al unei părţi din centrul de la Cărbuneşti, mai exact a Centrului de Recuperare și Reabilitare, dar şi colegul acestuia, fost director adjunct, Gheorghe Remetea-director al Unităţii Protejate “Sf.Constantin” din Tg.Cãrbunești.

DGASPC caută firmă de catering de 6 miliarde
Interesant este că ancheta procurorilor şi a poliţiştilor de la IPJ Gorj este pusă în mişcare tocmai când DGASPC-ul a anunţat, pe site-ul propriu, că selectează o firmă care să poată asigura mâncarea preparată pentru asistaţii instituţiei din judeţ. Selectarea urma să se facă “prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare pentru achiziţia de mâncare preparată”, asta deoarece DGASPC a încercat de două ori în aprilie, o dată şi prin licitaţie, fără succes însă, să găsească o firmă care să asigure mâncarea pentru asistaţi. Valoarea estimată a achiziţiei în cauză a fost de 616.178,50 lei fără TVA.
Trebuie menţionat că DGASPC asigurase, până în prezent, fără un astfel de contract, cateringul pentru instituţiile subordonate, cu firma care deţine restaurantul Dumbrava, anterior contracte, pe perioade diferite, având şi alte două societăţi. Societatea defunctului Nicolae Ţârcă s-a trezit în 2012 cu contractul reziliat cu DGASPC-ul, cateringul furnizat până atunci de Gastrom Grup nefiind pe placul asistaţilor, se motiva la momentul respectiv.

Un singur centru al DGASPC face achiziţii la preţuri exorbitante!
Interesul brusc al anchetatorilor spre DGASPC nu este de mirare nici dacă luăm în calcul că şi personalul structurii face greşeli, lucru speculat, mai ales, din afara instituţiei. Este cazul şi a reclamaţiilor tot mai multe venite dinspre centrul condus de Remetea de la Cărbuneşti care vorbesc, tot mai des, despre abuzurile făcute în funcţie de către respectivul.
Acest centru este, de altfel, unicul aparţinând DGASPC Gorj care poate face achiziţii proprii de alimente, hrana pentru asistaţi fiind preparată direct aici, aşa cum se făcuse în toate centrele înainte de oferirea contractului lui Ţârcă.
Pe parcurs, dorinţa s-a abandonat treptat de teama că ilegalităţile interne ar apărea imediat, preferându-se mai bine varianta “firmă de catering”. Asta până recent când s-a revenit la varianta bucătărie proprie, luându-se în calcul ca unitatea de la Bîlteni, condusă de Jana Trunchi, să asigure prin bucătăria proprie hrana pentru toţi asistaţii DGASPC Gorj. În prezent, se lucrează pentru amenajarea bucătăriei de la Bîlteni care ar urma să elimine cateringul privat şi să impună hrana internă tuturor beneficiarilor.
Până atunci însă, la Cărbuneşti s-a mers şi se va merge pe bucătărie proprie chiar dacă preţurile la care sunt cumpărate alimentele care ajung în hrana beneficiarilor centrului de aici, sunt exorbitant de mari.
Remetea, conform documentelor, a cumpărat astfel în aprilie 2015, kilogramul de piept de pui dezosat cu 26,040 de lei, asta în condiţiile în care pe piaţă un kilogram de piept de pui dezosat se vinde cu preţuri curinse în jurul valorii de 18 lei. De exemplu, la Carrefour, un kilogram de piept de pui dezosat Fragedo se vinde acum cu 18,59 de lei pe kilogram. Remetea a preferat o variantă mult mai scumpă, deşi era la îndemâna lui la Târgu-Jiu, selectând ofertele cele mai scumpe, deşi legea îl obligă să găsească varianta cea mai ieftină. Tot Remetea face pagubă centrului achiziţionând merele cu 5 lei kilogramul şi varza cu 5,3 lei pe kilogram, în aceeaşi perioadă a anului.

Scade din pretenţii luna aceasta!
Preţurile la produsele cumpărate de Remetea pentru asistaţi mai scad în iunie, când un kilogram de piept de pui dezosat se achiziţionează de către director, din bani publici, cu 22 de lei per kilogram, varza cu 1,7 lei per kilogram, iar merele cu 4,3 lei per kilogram. Chiar şi aşa reducerile sunt mult peste preţul pieţei, fără să ne gândim că unitatea ar fi achiziţionat produsele într-o cantitate mai mare şi la preţuri mai mici decât cele din piaţă.

Pentru greşeli impardonabile făcute şi tolerate pentru Remetea, directorul Cotrună poate răspunde penal. Să nu uităm că deja Cotrună a fost băgat la înaintare, în faţa anchetatorilor, de proprii săi subordonaţi aşa că acesta poate trage, cu uşurinţă, ponoasele pentru nemulţumirile acestora legat de imposibilitatea de a controla un contract privind asigurarea hranei pentru asistaţii centrelor pe care respectivii le conduc.
Anamaria Stoica

Articolul Directorii DGASPC Gorj fac “catering” la IPJ Gorj apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Inspectorii Curţii de Conturi susţin că, gorjeanca Marilena Bogheanu a primit ilegal circa 100.000 euro, în perioada 2010 – 2013. Aceştia au mai constatat că în calitate de coordonator al fondurilor UE, Marilena Bogheanu s-a autoangajat pe postul de manager în cadrul proiectului european “Consolidarea capacităţii instituţionale a Consorţiului Regional pentru Educaţie şi Formare Profesională”, stabilindu-şi un salariu lunar de 9.600 de lei.
În tot acest timp, Bogheanu a aprobat numeroase contracte cu fonduri europene, prin intermediul ADR-SV Oltenia, pentru autorităţile din Gorj, aceleaşi care acum ar trebui să ia măsuri împotriva şefei acestei Agenţii, acuzate de abuz în serviciu. Cel puţin asta îşi doresc reprezentanţii Asociaţiei Pro-Democraţia Craiova care le solicită, în scris, membrilor Consiliului pentru Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, implicit şi lui Călinoiu şi lui Cârciumaru, “să adopte măsurile necesare pentru identificarea unor situaţii similare(n.r. celei în care s-ar afla Boghean), pentru clarificarea şi rezolvarea problemelor grave de management cu care se confruntă ADR SV Oltenia, inclusiv prin schimbarea echipei manageriale şi sesizarea instituţiilor abilitate ale statului în lupta anti-corpuţie”. “Gravitatea situaţiei în care se află imaginea ADR SV Oltenia şi, implicit, credibilitatea activităţii Dvs. la nivelul Consiliului pentru Dezvoltarea Regională Sud-Vest Oltenia – în contextul în care jurnaliştii îşi susţin afirmaţiile aducând ca probe constatările ofiţerilor anti-fraudă cu privire la ilegalităţi comise în interiorul ADR SV Oltenia – vă impune, în temeiul legii, să reacţionaţi de urgenţă”, transmit cei de la Pro-Democraţia.

O şedinţă pe an!
Asociaţia le reaminteşte, de asemenea, membrilor Consiliului pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia că, în conformitate cu Raportul Anual al Comisiei Europene privind protejarea intereselor financiare, România ocupă, în anul 2013, un dezonorant loc 2 în clasamentul numărului de fapte de corupţie şi nereguli în utilizarea fondurilor europene. Asociaţia consideră, în acest context că, “este inacceptabil şi constituie o situaţie de risc major modul în care membrii Consiliului pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia îşi asumă dimensiunea de coordonare a activităţii ADR SV Oltenia. Conform informaţiilor de pe site-ul ADR SV Oltenia, accesat la 4 iunie 2015, ultimele două şedinţe ale Consiliului pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia au avut loc la un interval de aproximativ un an (!), respectiv 5 martie 2014, la Craiova şi 23 februarie 2015, la Drobeta-Turnu Severin, în contextul în care volumul fondurilor europene accesate în regiunea noastră este suficient de mare, încât să impună o coordonare periodică – cu şedinţe de analiză a stadiului implementării proiectelor organizate cel puţin semestrial, dacă nu trimestrial -, responsabilă şi eficientă din partea Consiliului pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia”.

Vor îndepărtarea lui Bogheanu, plătită cu 4000 euro lunar
Reprezentanţii Asociaţiei Pro-Democraţia şi-au exprimat astfel speranţa că membrii Consiliului pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia vor decide să se întrunească de urgenţă şi să adopte măsuri de reformă structurală atât în activitatea Consiliului, prin asumarea corectă, legală şi morală a responsabilităţilor la nivelul Consiliului, cât şi în managementul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, “îndepărtând din echipa de management a ADR SV Oltenia persoanele care se fac vinovate de ilegalităţi şi solicitând intervenţia instituţiilor anti-fraudă ale statului”. De altfel, în ultimele luni, presa a arătat şi că directorul regional câştigă aproape de trei ori mai mult decât ministrul Dezvoltării. 4.000 euro este salariul pe care îl încasează lunar şeful Agenţiei de Dezvoltare din Oltenia, suma reieşind din declaraţia de avere publicată de soţul directoarei. Aceasta a declarat atunci că salariul său este perfect justificat de activitatea sa. “Am semnat contracte de 1 miliard euro şi atunci este normal să avem un salariu rezonabil, eu atât spun, salariul este rezonabil şi nu ştiu de ce pasionează pe toată lumea lucrul acesta, pentru că mi se pare incorect să se pună problema în acest mod, din moment ce eu afirm că salariul este legal, atunci lumea trebuie să creadă ca atare”, spunea, anul trecut, Marilena Bogheanu, director ADRSV Oltenia, de loc din Novaci.
Cei care o coordonează pe Bogheanu, adică şefii de consilii judeţene, nu au comentat salariul lunar al acesteia, care este de patru ori mai mare decât al lor. “Salariile se stabilesc în cuantumul cheltuielilor de personal aprobate prin hotărârea Consiliului de Dezvoltare Regională”, a declarat, atunci, doar, Ion Călinoiu, preşedinte CJ Gorj.
Anamaria Stoica

Articolul Pentru salarii şi prime de 100.000 euro: Călinoiu şi Cârciumaru, somaţi să ia măsuri cu şefa ADR-Sud-Vest Oltenia apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Consiliul de Administraţie al Complexului Energetic Turceni aproba în luna mai a anului 2011 acordarea unei sponsorizări pentru Gala Bute de 100.000 de lei. Şedinţa se organizase la Metrorex, în capitală, chiar deputatul PDL, din februerie 2015, parlamentar PNL, Gheorghe Udrişte, membru atunci în CA-ul CE Turceni, anunţând că a dat “verde” banilor, totul fiind, în opinia sa, legal. “Noi am aprobat, în şedinţă a CA-ului sponsorizarea pentru Gala lui Bute. Da, este vorba de o sumă de …100.000 de lei. Totul s-a făcut legal şi nu s-au terminat banii din sponsorizări”, declara, la scurt timp după şedinţa respectivă, pentru «Gorjeanul», Gheorghe Udrişte. În aceeaşi şedinţă se aprobă şi suma de 500.000 de lei, sponsorizare pentru Pandurii lui Marin Condescu, lucru pe care Udrişte nu îl mai pomeneşte la momentul respectiv. Finanţarea CE Turceni este completată cu o sumă similară şi de către CE Rovinari. După şedinţa în cauză din capitală, Elena Udrea vine în vizită la Gorj, pentru a presa conducerile celor două unităţi să dea drumul la bani, ministrul Dezvoltării şi Turismului fiind, după cum s-a şi demonstrat, un pion principal al organizării evenimentului din 9 iulie 2011. De fapt, Udrea a plătit, la rândul ei, peste 1,5 milioane euro din bugetul ministerului pentru Gala Bute, urmând ca banii să fie decontaţi din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Conducerea PDL a celor două structuri energetice din Gorj percutează atât la ordinul ministrului Ariton privind acordarea banilor drept sponsorizare pentru Gala Bute, cât şi la solicitarea politică făcută de Elena Udrea pe filiera partidului. Interesant este că, nu toţi directorii unităţilor solicitate la finanţare au sărit la solicitarea celor doi. Deşi numit politic, Constantin Bălăşoiu, pe atunci director al CE Craiova, a refuzat să facă vreo sponsorizare. A motivat că nu avea bani şi a scăpat acum de audierile procurorilor DNA care cercetează acest dosar la cererea DLAF.

DLAF, primul care s-a sesizat
Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) a sesizat DNA, în aprilie 2012, în legătură cu posibile acte de corupţie şi alte fapte penale comise în principal de Rudel Obreja, în contextul organizării galei “Campion pentru România”. În nota de control întocmită de inspectorii DLAF şi înaintată DNA a fost descris modul în care Rudel Obreja, atunci preşedinte al FRB, a dat dreptul de exclusivitate în organizarea galei de box “Campion pentru România” unei firme care îi aparţinea tot lui.
Nu numai DLAF a sesizat, însă, public, fapte penale legate de această gală, Laurenţiu Ciurel, pe atunci vicepreşedinte al PSD Gorj, a criticat felul în care cele două unităţi energetice aprobaseră sponsorizarea. Managerul CEO, spunea în 2011, că nu este convins că CA-ul CE Turceni s-ar fi întrunit înainte de a se da banii pentru Bute. Tot Ciurel declara că nu era exclus ca şedinţa de CA să se fi făcut după Gală.

Curtea de Conturi percutează abia în 2013
Un control al Curţii de Conturi din Gorj scoate apoi la iveală, cu doi ani în urmă, că fostele complexuri energetice din Turceni şi Rovinari, acum structuri ale CE Oltenia, au plătit, în mod ilegal, 25.000 euro drept sponsorizare pentru gala organizată de Elena Udrea când aceasta era ministru al Dezvoltării.
La momentul respectiv, zece angajaţi ai companiei au fost chemaţi la DNA pentru a da explicaţii în acest caz. Potrivit şefului CE Oltenia, Laurenţiu Ciurel, există acum certitudinea că unităţile energetice au sponsorizat Gala, la recomandarea ministrului economiei de atunci, Ion Ariton, iar de la companiile statului s-au strâns, în total, 350.000 euro. Potrivit lui Ciurel, angajaţii implicaţi, de al Turceni şi Rovinari, au dat declaraţii la DNA, deja din 2013, după ce li s-a indicat să vireze banii în contul unui SRL. După modelul contractului încheiat cu MDRT, cererile de finanţare au fost făcute în numele Federaţiei Române de Box, dar banii au ajuns la Europlus Computers, firma care a organizat gala, unde unic acţionar era preşedintele Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja.

Udrea, la mâna lui Ciurel
Ajunsă între timp după gratii, libertatea lui Udrea a ajuns să depindă şi de documentele şi informaţiile oferite de cei zece sponsori de stat, printre care se află şi CEO, condus de Ciurel. De altfel, acest lucru a fost făcut public, după ce procurorii DNA au anunţat că vor audia, în perioada următoare, în cadrul anchetei privind Gala Bute, martorii propuşi de Elena Udrea, dar şi persoanele implicate în efectuarea donaţiilor şi prestarea serviciilor către organizaţia Bucureşti a PDL.
În motivarea deciziei prin care a fost prelungit pe 23 martie arestul preventiv în cazul Elenei Udrea sunt indicate activităţile de urmărire penală care vor fi efectuate în perioada următoare de către procurorii DNA. De asemenea, tot în motivare sunt indicate şi activităţile întreprinse de procurori după arestarea Elenei Udrea adică: obţinerea de relaţii de la Partidul Naţional Liberal (fost PDL), Ministerul Dezvoltării Regionale, ING Asigurări de Viaţă SA, Romgaz SA, Transelectrica SA, Complexul Energetic Oltenia SA, Hidroelectrica SA, SC Rogard Coom Impex SRL şi SC Iproeb SA. În acelaşi document se arată că au fost realizate percheziţii în sisteme informatice asupra calculatoarelor şi mediilor de stocare ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare; a fost dispusă efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice în domeniul informatic cu privire la datele identificate în urma percheziţiilor informatice; au fost identificate bunurile deţinute de inculpaţi, au fost întocmite procesele verbale de instituire a măsurii asiguratorii şi s-au luat inscripţiile ipotecare corespunzătoare.
De altfel, pe 23 martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea DNA de prelungire cu 30 de zile a arestului preventiv în cazul fostului ministru Elena Udrea pusă sub acuzare în dosarul “Gala Bute”.
Anamaria Stoica

Articolul CEO i-a servit DNA documente şi după arestarea lui Udrea apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Ciurel a spus, ieri, că programul de livrare către sârbi va continua şi pe parcursul acestui an pentru alte două milioane de tone de cărbune. “Vom continua şi programul cu sârbii, contractul expiră ca şi termen la sfârşitul lui aprilie, au luat circa 400.000 de tone până acum din 1,2 milioane şi vor mai fi livrate alte două milioane anul ăsta. Vine căldura şi o să se livreze mai bine, până acum livrările au fost mai slabe. Am înţeles însă că nu şi-au plătit transportatorii. În cazul în care, nu vor cumpăra tot cărbunele din contract, va fi o mare problemă pentru angajaţii din zona Motru timp de patru luni de acum încolo. În acest caz, eu îi voi penaliza dacă ei nu continuă contractul până la capăt, adică eu le pot lua sumele din cont, din banii din tva. Până acum nu sunt calculate penalizările, vedem la sfârşitul perioadei contractuale. Am vândut până acum 400.000 de tone la preţul de 13 euro, avem pe două luni profit de 500.000 euro. Referitor la acest contract, ţin să precizez că, nu suntem singurii care vindem cărbune la sârbi, am mai găsit două alte firme care fac acelaşi lucru şi sub preţul nostru. Ei sunt privaţi şi vând sub preţul nostru, cu 11,5 euro, respectiv 12 euro tona, noi vindem cu 13 euro”, a spus Laurenţiu Ciurel.

Primele de 950 de lei, recuperate de la angajaţi
Managerul CEO a mai precizat că, în urma unui control al Curţii de Conturi, administraţia este obligată să recupereze de la angajaţi primele în valoare de 950 lei acordate anul trecut, decizia fiind motivată prin faptul că, trebuia întâi îndeplinit pachetul de performanţă şi apoi distribuite primele. “Curtea de Conturi ne-a impus să luăm primele date anul trecut, pe motiv că le-am dat ilegal că nu s-a făcut contractul de performanţă şi primele date sunt luate înapoi. Ne judecăm cu ei, am câştigat toate procesele de până acum şi îl vom câştiga şi pe acesta. Ei susţin că trebuia să facem întâi pachetul de performanţă şi apoi să dăm primele, dar mai este o clauză în contract care spune că tot ce rămâne necheltuit se poate distribui la oameni. Valoarea primei a fost mare, iniţial a fost de 700 de lei, iar apoi a ajuns la 950 de lei de fiecare angajat”, a mai adăugat Laurenţiu Ciurel.
A.S.

Articolul Profit de 500.000 euro, din cărbunele vândut în Serbia apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

“Să vă prezint planul de reorganizare al CEO! Scenariul 1: Oprirea grupului nr.1 de la Termocentrala Turceni, oprirea Termocentralei Brăila și trecerea ei în conservare, oprirea grupului nr.8 de la Ișalnița, oprirea grupului nr.1 al Termocentralei Craiova II şi oprirea carierelor de cărbune aferente acestor termocentrale, respectiv Carierele Roșiuța și Lupoaia”, a anunţat, ieri, într-o conferinţă de presă, Dan Morega, cu următoarele completări. “Păi, cum poți, tu, să faci acest lucru, individule? Şi voi restul care sunteți Partid Social Democrat? Cum puteţi condamna, la foamete, o localitate cum este Motru şi să opriţi aceste cariere, de la Roșiuța și Lupoaia? Oricum, prin măsurile luate, Ciurel va scăpa în acest an de aproape 4.000 de salariați”, a completat şeful IAIPP.
Morega a prezentat şi scenariul al doilea astfel: “Ciurel a luat în calcul să rămână în funcțiune, pe alt scenariu, următoarele capacități: patru grupuri de 330 Mwh la Turceni, patru grupuri de 330 Mwh la Rovinari, deși unele grupuri sunt mai mari(știți foarte bine), transferul carierei Berbești la CET Govora, trecerea în conservare a Termocentralei Brăila, disponibilizare de personal în unitățile care vor rămâne în funcțiune în zona de minerit şi externalizarea într-o structură nouă a CE Craiova (Craiova II + Ișalnița), plus carierele Roșiuța și Lupoaia. Total, aproape 4.000 de disponibilizări! Şi eu când vă spuneam acest lucru de anul trecut, probabil că unii dintre dumneavoastră v-ați uitat de-a doua la mine, dar eu știam de atunci de aceste nenorociri care vor veni pe capul gorjenilor”.

“Yesmenii” lui Ciurel văd scenariul 1 “optim”
Morega a subliniat că din informaţiile avute, se pare că primul scenariu este preferat de apropiaţii lui Ciurel. Cu toate acestea, mai există şi un al treilea. “Acum, la «Radio Șanț» mai există și scenariul al treilea, în care, ei, se referă la arondarea unor cariere și oprirea unor grupuri și termocentrale. Există un număr de 14 mine, doar cinci vor fi arondate la termocentrale și nouă mine le vor închide sau le vor face cadou consilierului general american, Wesley Clarck, care va transforma cărbunele în gaz lichefiat”, a completat Morega, care a făcut un apel sindicatelor să acţioneze împreună. “Indiferent că este FNME, că este SMEO, că este Minerul, mai puțin trepădușilor lui Ciurel mă adresez, fac un apel acestora să se așeze la masa sindicatelor şi să încheie Contractul Colectiv de Muncă. Ciurel este însă un recedivist, din acest punct de vedere, pentru că nici în anul 2014 nu a vrut în niciun chip să încheie un Contract Colectiv de Muncă sau vreun act adițional. Cu toate acestea, acordul semnat cu sindicatele încalcă atât Constituția, cât și Legea 62/2011 și nu îi poate discrimina pe unii salariați față de alții din cadrul aceleiași companii. Îi îndemn pe liderii sindicatelor minerilor și energeticienilor, care nu au beneficiat de prima de 8 Martie pentru femei (..)să acționeze la Parchet, în justiție, pentru discriminare, inclusiv la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru că Ciurel nu va avea nicio șansă de izbândă”, a mai transmis preşedintele IAIPP.

Sprijină cu informaţii şi documente instituţiile aflate în control
Morega a anunţat, de asemenea, că sprijină cu informaţii şi documente instituţiile aflate în control la Complexul Energetic Oltenia. În aceeaşi conferinţă de presă, Morega a spus că i-a trimis vicepreşedintelui Curţii de Conturi de la nivel central documente care să-i ajute pe inspectori în controlul de la CEO. Şapte instituţii de control se află la CEO pentru a verifica mai multe contracte considerate dubioase. “Cer organelor de stat, Curții de Conturi de la nivel central(pentru că am înțeles că a venit din plângerea și văicăreala lui Ciurel-el este un om cu șiretlicuri, precum vulpea), să facă verificări cu simţ de răspundere. Eu am avut o discuție acolo și am trimis și unele adrese în legătură cu o serie întreagă de cheltuieli neeconomicoase și abuzuri la Complexul Energetic Oltenia și mi s-a promis de către vicepreședintele Curții de Conturi că va trimite o echipă care să verfice, neavând încredere în unii de la Gorj și o spun cu toată răspunderea”, a mai spus Morega.

Interesat de funcţiile sindicaliştilor aserviţi
Şeful IAIPP a cerut, de asemenea, informaţii publice de la CEO legat de funcţiile primite de sindicaliştii, care au semnat acordul cu adminsitraţia. “Referitor la sindicatele aservite lui Ciurel, am trimis o solicitare pentru a vedea ce funcții au avut ei înainte și ce funcții le-a dat acuma ca să treacă de partea administrației?! Este incalificabil ca, de fapt, liderii de sindicat să treacă de partea administrației. Eu nu spun, prim prisma experienței mele vaste economice și sociale, că sindicatele nu trebuie să meargă pe linia realizării obiectivelor și criteriilor de performanță pe care le are administrația. Dar asta nu înseamnă că eu, lider de sindicat, sunt de acord cu administrația aproape în totalitate”, a specificat Morega. Evident însă răspunsul administraţiei, la solicitarea Institutului, a fost unul, evaziv, de două rânduri chiar dacă avea pe el trei semnături. L-a iscălit “domnul electrician, în prima profesie a lui, Ion Petroniu și domnul Laurențiu Ciurel”, a conchis, ironic, Morega.
A.Stoica

Articolul Morega prezintă scenariile lui Ciurel, pe marginea planului de reorganizare a CEO apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

UATAA Motru datorează CEO, pentru cărbunele achiziţionat pentru încălzirea populaţiei din localitate, suma de 13 milioane de lei. Datoria s-a acumulat din martie 2012, o vină mare având-o şi beneficiarii căldurii şi apei calde furnizate de UATAA, cea mai mare parte fiind mineri. Cu toate acestea, compania a tot cerut achitarea debitului, iar autorităţile municipale şi conducerea uzinei s-au angajat să achite eşalonat datoria, însă de Dragobete a dat în judecată UATAA, cerându-i falimentul.

Corcoaţă: “Nu ştiam nimic…”!
Întrebat cum comentează demersul recent al CEO, directorul UATAA Motru, Eugen Corcoaţă, s-a declarat uimit, miercuri, menţionând că nu ştia de niciun proces deschis de companie în care se cere falimentul uzinei. “Nu ştiam nimic.. Să întreb juristul uzinei.. Noi ne-am angajat să achităm eşalonat datoria şi plătim zilnic câte 10 mii de lei către CEO. Recuperăm foarte greu banii de la populaţie, 4 milioane fiind datorii către noi şi angajaţii CEO-ului din Motru”, a declarat Corcoaţă.
Directorul susţine că, la finalul anului trecut, în conturile CEO au intrat şi mai mulţi bani dintr-un ajutor de stat, la care se va apela, din nou, pentru plata debitelor către companie. “Nouă ni se cer anumite eşalonări, chiar nu stiam de proces. Ne-am angajat pe eşalonare la CEO, iar în funcţie de încasări am tot plătit din debit. Salariaţii complexului au la rândul lor datorii către UATAA de 4 milioane lei, asta calculat la sfârşitul lui decembrie. Mai exact, şi acum căldura şi apa caldă noi le-o furnizăm pe datorie”, a completat Corcoaţă, care susţine că populaţia din Motru trebuie să-i achite uzinei căldură şi apă caldă în valoare de 20 de milioane de lei.

Hanu: “Voi discuta cu conducerea CEO”
Şi primarul Hanu a fost la fel de uimit de proceul deschis de CEO împotriva UATAA. Acesta a menţionat că, în opinia sa, CEO ar fi putut face asta, obligat de Curtea de Conturi, dar şi aşa, autorităţile puteau să fie măcar anunţate de intenţie. “Nu ştiam nimic de falimentul cerut UATAA de către CEO. Poate s-a apelat la proces pentru că le-a cerut Curtea de Conturi sau poate nu. UATAA a plătit însă eşalonat din datorie, aşa cum ne-am angajat după două discuţii cu conducerea companiei. Oricum există un contract pentru eşalonare, iar procesul, în aceste condiţii, nu îşi are rostul”, a declarat Dorin Hanu, care ar fi dorit mai puţină indulgenţă pentru uzina care asigură căldura şi apa caldă şi pentru salariaţii CEO, din Motru.
În ce priveşte acţiunea, Tribunalul Gorj nu a stabilit încă un termen în procesul înregistrat pe 24 februarie 2015.
Anamaria Stoica

Articolul CEO cere falimentul UATAA Motru apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Inspectoratul Şcolar Gorj trebuie să restituie statului peste 300.000 de lei, o parte urmând să provină, însă din buzunarele profesorilor evaluatori care au corectat lucrările elevilor de la bacalaureatul din 2012-2013 şi celor care au făcut corectura la evaluarea naţională a şcolarilor, care au finalizat gimnaziu în anul respectiv. “S-au plătit necuvenit 89 de mii lei ca drepturi acordate profesorilor evaluatori care au făcut parte din comisiile de bacalaureat şi din cele de evaluare naţională a absolvenţilor clasei a VIII-a, în anul şcolar 2012-2013, constatate în urma confruntării numărului de lucrări corectate de către fiecare profesor evaluator, rezultat din borderourile de evaluare, cu numărul lucrărilor corectate înscris în adeverinţele care au stat la baza solicitării fondurilor de la IŞJ Gorj”, se arată în raportul Curţii de Conturi pe 2013.
În concluzie, banii în cauză trebuie restituţi de către beneficiarii IŞJ Gorj. Cu siguranţă, banii vor fi opriţi de pe ştat direct beneficiarilor din 2013 de către Inspectoratul Şcolar, asta dacă nu, între timp, instituţia va ataca în instanţă raportul amintit.

Rechizitele nu pot fi recuperate
Verificatorii Curţii de Conturi au mai constatat nereguli şi în aplicarea programului “Bani de liceu”, dar şi pentru că IŞJ Gorj a distribuit “pachete de rechizite şcolare, în valoare de 81 mii lei în condiţiile în care nu a fost îndeplinit criteriul de eligibilitate privind venitul brut lunar pe membru de familie, în unele cazuri fără să existe cereri formulate pentru pachetele de rechizite, iar în alte cazuri cererile nu au fost însoţite de toate actele doveditoare privind venitul net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a anului respectiv”. Rechizitele respective nu pot fi recuperate de la beneficiari, motiv pentru care IŞJ Gorj va fi obligat să acopere din alte surse paguba.
Inspectorii Curţii de Conturi mai spun în Raportul pe anul 2013 că, au identificat “plăţi necuvenite” de aproape 360.000 lei în programul “Bani de liceu”, la inspectoratele şcolare judeţene Bistriţa-Năsăud, Gorj şi Mehedinţi: parte dintre elevii care au primit bursă socială “pe parcursul anului şcolar nu au mai îndeplinit condiţiile de acordare, deoarece au înregistrat minimum 20 de ore de absenţe nejustificate şi au obţinut sub nota 7 la purtare”, dar bursa nu le-a fost retrasă. Auditorii vorbesc şi despre decontări la naveta şcolară, fără existenţa unor abonamente individuale pentru fiecare elev.

Un miliard din chirii, neoferit bugetului judeţean
În raportul Curţii de Conturi pe 2013 mai apare o deficienţă constatată în urma controalelor. “Nu s-a virat la bugetul statului sau la bugetele locale suma totală de 101 mii lei, reprezentând sume încasate, cuvenite din închirierea bunurilor proprietate public”, mai apare în document care obligă IŞJ Gorj să restituie banii bugetului judeţean.
Pentru IŞJ Gorj s-au trimis, de asemenea, de către Curtea de Conturi nişte recomandări.
Anamaria Stoica

Articolul Profesorii corectori de la Bacul şi Evaluarea Naţională din 2013, plătiţi necuvenit de IŞJ Gorj apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Salariile conducerii Primăriei Borăscu au ajuns, săptămâna trecută, subiect de polemică, în Consiliul Local, întrunit pentru prima oară în 2015. Discuţiile au fost începute de consilierii PDL, confirmă primarul Constantin Ţucu, după ce respectivii au cerut explicaţii pentru salariile prea mari luate de primar, viceprimar şi de către secretar, în raport cu referenţii primăriei care ar lua salarii de doar 800-900 de lei pe lună. Consilierii PDL susţin şi în prezent că ar fi văzut un document la casieria primăriei, pe care figura numele celor trei, dar şi faptul că, pe luna decembrie, secretarul Bănică ar fi încasat peste 6000 de lei, el fiind trecut aici cu un salariu brut de 8900 de lei. De asemenea, primarul şi viceprimarul ar fi luat în jur de 3500 de lei net, salariul lor brut fiind de peste 5000 de lei. “Secretarul ne-a spus că are salariul mare pentru că are studii”; spune, supărat, unul dintre consilierii din Borăscu.

Primarul confirmă salariile şi le motivează pe sporuri
Edilul de Borăscu a confirmat sumele şi a explicat de ce salariile conducerii primăriei sunt atât de mari. “Păi secretarul are salariul cel mai mare din primărie, dar este legal, pentru că ia 50% spor pentru Legea fondului funciar şi mai ia 15% spor de calculator. Nu primeşte însă mai mult de 6000 de lei, în mână lunar. În ce priveşte vicele, acesta are brutul peste 5000 de lei, ia spor 50% pentru că face parte din comisia fondului funciar, şi la fel eu. Dar în mână nu luăm mai mult de 3500. Totul este legal, iar consilierii PDL sunt nemulţumiţi că nouă ne-au crescut salariile dar aleşilor locali, nu”, a explicat edilul Ţucu.
Acesta a confirmat discuţiile din şedinţa de CL de marţi, dar şi faptul că nu i s-a părut că acei contestatari ar fi fost lămuriţi. “Este un consilier care face valuri pentru o vecină de-a lui, referent agricol în primărie. Dar pe acesta nu-l interesează salariile funcţionarilor din Primăria Borăscu ci este supărat că indemnizaţia consilierilor nu s-a majorat în 2015”, a completat primarul.

Curtea de Conturi va stabili dacă salariile sunt corecte
Nemulţumiţii nu contestă spusele primarului dar sunt convinşi că salariile celor trei sunt prea mari în comparaţie cu munca prestată de aceştia. “O să vedem la controlul Curţii de Conturi cât de legale sunt aceste salarii”, a spus unul dintre aleşii supăraţi că cei trei încasează la o primărie atât de mică “salarii de baştani”. “La alte primării nu se iau banii aştia, dar secretarul este fratele judecătorului Bănică.. Aici se poate..”, a mai completat consilierul PDL.
Anamaria Stoica

Articolul Primarul şi secretarul Primăriei Borăscu, cu salarii de baştani apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Ancheta Agenţiei Naţionale de Integritate, care a demonstrat cu documente că Marian Negrescu şi-a însuşit din Teatrul Dramatic, în perioada 2008-2013, peste 4 miliarde şi jumătate de lei, aprobându-şi singur încasarea banilor pe drepturi de autor, s-a mutat de luna trecută la DNA Craiova. Mai mulţi angajaţi ai teatrului au fost audiaţi la IPJ Gorj în acest dosar instrumentat de un procuror DNA de la Craiova. La începutul acestei luni i-a venit rândul lui Negrescu să dea explicaţii în faţa anchetatorilor, el fiind audiat atunci prima oară în acest dosar. Vinerea trecută au dat explicaţii la DNA şi Magdalena Bălan, referent personal al teatrului, şi Luminiţa Greculescu, contabilul şef al instituţiei. Ambele au fost întrebate dacă îşi recunosc semnăturile pe contractele aprobate şi plătite lui Negrescu.

Balul, preocuparea managerului Teatrului
Declaraţiile lui Negrescu nu au fost suficiente procurorilor, motiv pentru care l-au mai chemat o dată miercuri dimineaţa. În cursul zilei respective, Negrescu nu a fost de găsit, deşi a fost sunat insistent de jurnalişti în legătură cu balul teatrului pe care îl organizează contra cost, nu voluntar, ci contra unei sume generoase de bani. De altfel, şi angajaţii de la TESA ai teatrului vor fi angrenaţi în acest eveniment de duminică, urmând să aibă chiar prestaţii artistice deşi unii nu au astfel de veleităţi.
După audierile de la Craiova, Negrescu nu a mai revenit miercuri în teatru, venind la muncă abia joi dimineaţa.

DNA a cerut acte de la Curtea de Conturi
Anchetatorii DNA au cerut Curţii de Conturi acte legate de contractele lui Negrescu, săptămâna trecută. În mod ciudat vinerea trecută această instituţie nu a putut răspunde solicitării DNA Craiova. Au făcut-o, se pare, în final, cu ceva întârziere.
Negrescu riscă trimiterea în judecată în acest dosar dar şi restituirea sumelor încasate ilegal în perioda 2008-2013.
Anamaria Stoica

Articolul Zornăie cătuşele: Negrescu, reaudiat la DNA Craiova apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Dan Morega a pus iar tunurile pe şefii Complexului Energetic Oltenia, după ce în mass-media au apărut mai multe informaţii, unele certificate, potrivit cărora compania vitală pentru Gorj ar fi financiar, pe tobogan. Deşi, Laurenţiu Ciurel, a negat în media că CEO ar avea probleme finaciare, spunând chiar că unitatea ar termina anul pe profit, Morega contestă spusele managerului structurii, pe care îl acuză însă că ar intenţiona să ascundă datele financiare reale ale companiei, asta pentru a arată că CEO e profitabil sub conducerea sa. De altfel, datele în cauză, decid, printre altele, şi salariul managerului şi a celor care au contracte de mandat.
Acuzele se fac pe fondul lansării ultimei cărţi a lui Morega, “Sărăcie, corupţie şi poliţie politică”

Cristea dat exemplu lui Ciurel
“Să spună Ciurel dacă este adevărat că le-a cerut şefilor de cariere să subevalueze preţul de cost al cărbunelului, al producţiei, de la peste 80 de lei pe tona de cărbune, preţ real de vânzare, la un preţ de până la 53 de lei pe tonă. De asemenea, tot Ciurel le-a cerut subalternilor să nu raporteze cheltuielile şi veniturile reale ale CEO pe ultimele luni, patru-cinci, pentru a ascunde pierderile de peste 300 de milioane de lei, pe care le are până acum Complexul Energetic Oltenia. El vrea să rostogolească cheltuielile CEO în 2015 ca să arate că unitatea pe care o conduce este pe profit. Reprezentanţii Curţii de Conturi, aflaţi acum în control la CEO, trebuie însă să cuprindă în raportul de control situaţia reală a unităţii, mai ales că asupra conducerii planează acuze de fals, uz de fals şi raportări fictive”, a declarat Morega, într-o conferinţă de presă, felicitând presa care a scos la iveală o serie de “hoţii” de la CEO. “Ciurel să nu creadă că va scăpa de responsabilitate, în tot ce a făcut, chiar dacă l-a pus pe Medinţu să semneze. Să nu uite că şi Cristea la Turceni, cu buldotancul, nu a semnat nimic, dar va fi tras la răspundere şi asa. Compania se îndreaptă, din păcate, spre dezastru. Dragi procurori şi poliţişti ce faceţi cu corupţia asta din Gorj, din minerit şi energie. Cred că este timpul ca Ciurel să părăsească CEO-ul, iar PSD să pună în locul lui un om competent”, a completat Morega.

Răuţ, acuzat de abuz în serviciu
Şeful IAIPP nu l-a iertat nici pe Ion Răuţ, şeful Diviziei de Pază, căruia i-a reamintit că a anunţat că va renunţa la firmele private de pază ca să formeze acest organism pe care îl conduce. “Nu a făcut ce a spus, dimpotrivă. A decis că o firmă de pază trebuie să presteze în Gorj, una în Dolj, una în Vâlcea şi una în Mehedinţi. Mai mult, el face şi caietul de sarcini împreună cu firma care va câştiga la Gorj, firmă căreia îi comunică să se mai doteze cu nişte maşini şi specialişti”, a completat Morega, făcând publică adresa în cauză către firma de pază, considerată astfel, de Morega, câştigătoare a licitaţiei pentru Gorj.
Pe Răuţ, Morega l-a acuzat, ieri, de abuz în serviciu, deoarece nu ar fi atribuţiile lui să facă caietul de sarcini pentru licitaţie, atâta timp cât CEO are un Departament de Achiziţii. “Îmi pun întrebare, chiar aşa pe gratis face Răuţ caietul de sarcini firmei de pază care sigur va câştiga. Face, de asemenea, el, adresă pentru firma respectivă deşi actul e semnat de Ciurel”, mai subliniază Morega, spunând totodată că 15 miliarde de euro au fost date, anul acesta, prestatorilor, firme private din mai multe judeţe.

A scris despre corupţie, sărăcie acum şi despre poliţie politică
Nu este însă pentru prima dată când Morega face publice mai multe nereguli din CEO aduse la cunoştinţa Institutului pe care îl conduce. De data aceasta, Morega a făcut aceste dezvăluiri completând astfel atmosfera lansării ultimului său volum “Sărăcie, corupţie şi poliţie politică”, o carte în care autorul prezintă “date exacte despre dispariţia a 1.256 de întreprinderi din România care asigurau locuri de muncă pentru milioane de oameni şi familiile lor, furtul a mii de miliarde de euro săvârşite de politicieni aflaţi în funcţii-cheie ale statului – miniştrii din toate guvernările post-decembriste, împreună cu mafia judeţeană şi locală”.
Cartea, o completare la volumul “Corupţie şi sărăcie”, a fost lansată în prezenţa jurnaliştilor şi a profesorului dr.Ion Mocioi. “Am dorit numai în prezenţa dumneavostră să fac această lansare, ca să transmiteţi publicului o esenţă a acestei lucrări şi o continuare a volumului al treilea în care am scris despre corupţie. Al doilea volum a privit guvernarea PSD-ului dar aceasta priveşte guvernarea lui Băsescu. Cărţile sunt singurele care rămân după noi, singurele care pot arăta tineretului cât a fost România de bogată şi cum a ajuns acum”, a spus Morega, mulţumindu-le tuturor celor care l-au susţinut în publicarea acestui volum.

Carte neobişnuită, plină de calităţi
Ion Mocioi a lăudat autorul şi cartea, considerată drept “o minune a tipăriturilor politice din ultimii 25 de ani”. “Are la bază o concepţie complexă, asupra vieţii, societăţii, asupra gândirii.. O personalitate complexă, despre care veţi citi chiar în carte, începând cu pagina 117, deoarece acolo se face o sinteză a vieţii şi activităţii autorului, un om cu deosebite pregătiri, care a ştiut, de-a lungul vieţii să le aplice în dezvoltarea unui judeţ şi asupra ţării. Este o carte care arată şi profilul complex al autorului care este un spirit panduresc care provine din locul unde Tudor Vladimirescu a început o primă manifestare într-o societate nouă. Deşi a pornit de la funcţii mărunte a ajuns până la cea de deputat, se poate spune că dr. Morega este cel mai bine pregătit să-şi spună în scris părerea legat de societatea românească şi judeţul unde ne-am născut”, a declarat Mocioi.
Cartea lui Morega va ajunge şi aceasta la bibliotecile din judeţ, în cele universitare şi în cele publice. Recent, Morega, a făcut o donaţie semnificativă de carte, instituţiilor în care cărţile de specialitate, scrise de acesta în ultimii ani, constituie baza lucrărilor de specialitate atât ale studenţilor cât şi ale celor care vor să se specializeze în management.
Anamaria Stoica

Articolul O dată cu “Sărăcie, corupţie şi poliţie politică” / Acuze de fals, uz de fals şi raportări fictive la adresa conducerii CEO apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Camera Deputaţilor a adoptat, la sfârşitul lunii septembrie, prin vot final, un proiect de lege care stabileşte că medicii de familie care au asigurat continuitatea asistenţei medicale în centrele de permanenţă, în perioada 28 mai 2008 – 1 iunie 2011 nu vor mai returna statului anumite sume. Documentul aprobat de deputaţi a fost publicat ca Legea nr. 149/2014, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 771, din 23 octombrie 2014. Concret, prin această lege s-a aprobat exonerarea de la plata a sumelor pentru acoperirea cheltuielilor de administrare şi funcţionare ale cabinetelor medicilor menţionaţi anterior şi accesoriilor aferente, din perioada 28 mai – 1 iunie 2011, rezultate din deciziile de impunere emise de casele judeţene de asigurări de sănătate, drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii.

Moisescu: „Este bine că nu mai plăteşte nimeni nimic!”
Mihai Moisescu, preşedintele Asociaţiei Patronatului Medicilor de Familie (APMF) din Gorj consideră că amnistia este un lucru binevenit. „Din fericire, scapă de plată nişte oameni care oricum nu ar fi trebuit să plătească. Medicii cărora Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate le-a făcut popriri sau le-a trimis adrese să plătească o serie de prejudicii identificate de Curtea de Conturi, nu vor mai plăti nimic. De fapt, cei vinovaţi sunt cei de la casele de asigurări judeţene, care au făcut plăţi ilegale. Prin urmare, adevăraţii amnistiaţi sunt casele de asigurări de sănătate. Este bine că nu mai plăteşte nimeni nimic”, a declarat Moisescu.
De precizat că noile dispoziţii mai prevăd că sumele recuperate până la 26 octombrie, ca urmare a deciziilor de impunere emise de casele judeţene de asigurări de sănătate, se restituie pe baza normelor aprobate prin ordin comun al ministrului Finanţelor, ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Minodora Sucea

Articolul Medicii de familie, scutiţi de plata datoriilor către stat apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Asistaţii sociali care au încasat ilegal subvenţia pentru încălzirea locuinţei, au fost depistaţi în urma verificărilor, iar în peste 200 de cazuri fiind au existat persoane care nu şi-au declarat veniturile obţinute din salarii sau pensii, ori anumite bunuri pentru a se încadra în una din grilele aferente ajutoarelor de încălzire.
“Ajutoarele de încălzire se stabilesc prin dispoziţii ale primarilor pentru toată perioada sezonului rece. În urma unor controale făcute de inspectorii noştri şi de cei de la Curtea de Conturi, pentru ajutoarele de încălzire acordate în sezoanele 2012 – 2013 şi 2013 – 2014, au fost emise un număr de 242 de dispoziţii de recuperare a sumelor plătite necuvenit cu titlu de ajutor pentru încălzirea locuinţei. Valoarea acestor datorii de recuperat este de 75.611 lei. Aceşti bani se recuperează prin dispoziţii de recuperare emise de primarii din fiecare localitate şi, mai apoi, se virează în contul nostru. O parte din subvenţiile încasate necuvenit au început deja să fie recuperate, până acum recuperându-se suma de 8.000 lei. Termenul de returnare al banilor pentru persoanele prinse că au încasat necuvenit subvenţia la încălzire este de maxim trei luni de la data emiterii dispoziţiei primarului”, a declarat Viorica Roşianu, director executiv al AJPIS Gorj.

Pasibili de sancţiuni
Pentru sezonul rece 2013 – 2014 sprijinul financiar acordat de stat a vizat energia termică, gazele naturale, energia electrică, lemne, cărbuni, combustibili petrolieri. Primăriile au tipărit formularele şi le-au distribuit doar la furnizorii de energie termică, acestea fiind distribuite la asociaţiile de proprietari. Pentru încălzirea cu gaze naturale, energie electrică şi lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, formularele de cereri au fost puse la dispoziţia beneficiarilor de către primării. La completarea cererii, titularul a avut obligaţia de a menţiona corect componenţa familiei, veniturile membrilor acesteia, precum şi bunurile mobile şi imobile deţinute.
De asemenea, pe parcursul sezonului rece, titularii ajutoarelor sunt obligaţi să comunice primarului orice modificare intervenită în componenţa familiei şi a veniturilor realizate, în termen de cinci zile de la data modificării. La un venit net pe membru de familie de până la 155 de lei, compensarea pentru sezonul rece 2013 – 2014 la energia termică a fost de 90%. La gazele naturale, în cazul veniturilor pe membru de familie de până la 155 lei, ajutorul de încălzire a fost de 262 lei lunar.
La energia electrică, în cazul veniturilor pe membru de familie de până la 155 de lei, ajutorul a fost de 240 lei/lună, iar la încălzirea cu lemne, pentru aceeaşi categorie de venituri, ajutorul lunar pentru sezonul trecut de iarnă a fost de 54 lei.
“Pentru nerespectarea acestei prevederi, respectiv de declarare incorectă a unor bunuri sau venituri, oamenii pot fi şi sancţionaţi, dar tot de către primari, amenda fiind cuprinsă conform legii între 200 şi 1.000 lei”, a precizat şefa AJPIS Gorj.
Izabella Molnar

Articolul Primăriile au de recuperat datorii pentru ajutoare de încălzire necuvenite apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Primarul din Bălești a pierdut sporurile din anii trecuți apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Inspectorii Camerei de Conturi Gorj au scos la iveală, anul trecut, că la Primăria Slivileşti, condusă de edilul Sorin Bucurescu, arestat o lună la domiciliu, s-au acordat, timp de trei ani, sporuri ilegale. De spor de dispozitiv, confidenţialitate, fidelitate, stabilitate şi stres au beneficiat atât salariaţii Primăriei Slivileşti, cât şi primarul Bucurescu, lucru pe care acesta îl recunoaşte. Primarul susţine însă acum că sporurile în cauză s-au aprobat în baza unor hotărâri judecătoreşti de care Camera de Conturi nu a ţinut însă cont. Raportul Camerei de Conturi stabileşte astfel că la Primăria Slivileşti “au fost efectuate plăţi pentru cheltuieli de personal fără temei legal în perioada ianuarie 2010-septembrie 2013, reprezentând indemnizaţia de dispozitiv şi sporurile de: confidenţialitate, fidelitate, stabilitate şi stres şi contribuţii datorate de angajator la bugete”.

Reţinerea şefului, raiul subordonaţilor
Bucurescu a acceptat, iniţial, cerinţele Camerei de Conturi care după ce îi punea în vedere că a acordat sporurile în cauză ilegal, timp de trei ani, i-a dat termen să ia banii de la beneficiarii acestora înapoi. “Am fost obligat să dau dispoziţii pentru ca angajaţii primăriei, şi chiar eu personal, să restituim sporurile considerate ilegale de cei de la Camera de Conturi. Salariaţii au fost profund nemulţumiţi şi au apelat la instanţa de judecată”, a explicat acum Bucurescu.
Şi astfel, primarul, în timp ce era arestat la domiciliu, s-a trezit dat şi în judecată de proprii subordonaţi. Cum nu a putut coordona activitatea primăriei, el fiind supendat o lună de funcţie, chemările în judecată ale instituţiei ar fi fost tratate cu superficialitate de angajaţii primăriei. De altfel, şi cei care trebuiau să apere banii instituţiei publice erau pârâţi în cauză şi din acest motiv nu aveau nici interes să fie combătuţi tot de ei. “Eu, pentru că eram acasă, şi nu avem acces la citaţii, nici nu am putut să le fac întâmpinări angajaţilor care au dat Primăria în judecată pentru banii ce trebuiau restituiţi. Aşa că, nu m-ar mira ca reclamanţii să aibă câştig de cauză. Pe baza acestui considerent am dat în judecată Camera de Conturi Gorj”, a explicat Bucurescu.

Primarul, la judecată
Drept urmare, pe 7 mai, Sorin Bucurescu s-a adresat instanţei Tribunalului Gorj solicitând anularea actului de control al Curţii de Conturi-Camera de Conturi Gorj. Edilul speră astfel să evite restituirea banilor încasaţi în ultimii trei ani atât de el, cât şi de proprii subordonaţi. “Oamenii dau banii înapoi, apoi iar îi primesc… Aşa dacă obţin anularea raportului evit o situaţie dificilă”, a conchis Bucurescu.
Primăria Slivileşti are mai multe probleme financiare, în ultimul timp, urmare a dosarului edilului cu Mihai Rămescu, conturile instituţiei sunt blocate.
Anamaria Stoica

Articolul Primarul Bucurescu, obligat de salariaţi să se ia de guler cu Curtea de Conturi apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

La finalul lunii trecute, Curtea de Conturi a României atacă la Judecătoria Târgu-Jiu ordonanţa procurorului de netrimitere în judecată a celor patru directori ai SNLO care sub Guvernarea PDL au oferit, cu largheţe, banii unităţii miniere spre Clubul Pandurii Târgu-Jiu. Pe 13 mai, cei patru directori, dar şi reprezentanţii CEO sunt chemaţi la instanţă de cei de la Curtea de Conturi care speră ca instanţa să reîntoarcă dosarul înapoi la procuror şi să decidă începerea urmăririi penale pentru Daniel Burlan, Nicolae Viaşu, Grigore Dădălău şi Daniel Olaru.
Anul trecut, Burlan şi Olaru, fost director financiar al SNLO, au fost somaţi de conducerea Complexului Energetic Oltenia să plătească trei milioane de lei unităţii energetice, sumă imputată de Curtea de Conturi.

Burlan, în proces cu CEO
Daniel Burlan a afirmat atunci că suma respectivă le-a fost greşit imputată, menţionând că decizia Curţii de Conturi prevede ca penalităţile să fie calculate până la plata lor efectivă, ceea ce ar însemna că şi actuala conducere a CE Oltenia trebuie să plătească. “Eu nu mai sunt în funcţie din mai 2012, da? Cine plăteşte pentru perioada asta, din mai 2012 până acum? Lor şi-au trimis adrese din astea prin care să-şi ceară banii? Nu au nicio bază legală pentru un astfel de demers. Este evident că nu am de unde să plătesc o astfel de sumă”, spunea anul trecut Burlan.
Curtea de Conturi a constatat în raportul de activitate pe anul 2011 şi că fosta SNLO a beneficiat de un ajutor de stat pe care nu l-a cheltuit în totalitate în mod legal, actuala conducere a CE Oltenia, care include fosta SNLO, fiind obligată să recupereze penalităţi, dobânzi şi majorări de întârziere în cuantum de peste trei milioane de lei.
Din 5 mai, Daniel Burlan se judecă cu CEO la Curtea de Apel Craiova, pe litigii de muncă.
Anamaria Stoica

Articolul Curtea de Conturi îi vrea trimişi în judecată pe foştii şefi ai SNLO apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Inspectorii Curții de Conturi susțineau că finanțarea s-a făcut ilegal, lucru pe care președintele de atunci al echipei, Marin Condescu, l-a negat categoric. Inspectorii dispuneau inclusiv extinderea controlului la anii precedenți, CEO anunțând anul trecut că ar fi descoperit finanțări ilegale de 19,8 milioane lei, acestea făcând și ele obiectul unui proces în instanță, proces suspendat însă.
Verdictul în cazul respectiv nu poate să fie diferit de cel privitor la finanțarea de 8,8 milioane lei acordată în 2011, instanța constatând că banii au fost virați legal către Pandurii.
Sentința nu este definitivă, dar șansele ca verdictul final să fie diferit sunt destul de reduse, mai ales că în fiecare an au fost astfel de „probleme” pe care, în cele din urmă, instanțele de judecată le-au clarificat în favoarea echipei de fotbal. SNLO a finanțat Pandurii alături de fostele complexuri energetice Turceni și Rovinari, aceste entități formând din 2012 Complexul Energetic Oltenia, care, la rândul său, a devenit finanțator al clubului de fotbal.
Gelu Ionescu

Articolul SNLO a finanțat legal Pandurii apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Angajaţii Serviciului de Ambulanţă Gorj, cam 200 la număr, au fost obligaţi să restituie plusul de 15% la prima de stabilitate încasat în perioada 2011-2012. O parte dintre ei au restituit banii din mână la casieria SJA, iar alţii, care nu au fost de acord, au ajuns să fie daţi în judecată de conducerea unităţii. Pe site-ul Tribunalului Gorj, pe 22 ianuarie 2014, au apărut aceste zeci de dosare, în care SJA îşi dă în judecată proprii salariaţi. Sumele de recuperat sunt de câteva milioane de lei vechi pentru fiecare salariat. Inclusiv conducerea Serviciului de Ambulanţă Gorj trebuie să dea banii înapoi, pe eroarea subordonaţilor de la TESA.
De fapt, chiar Dan Vâlceanu, managerul SJU Gorj trebuie să restituie banii luaţi necuvenit. Contactat telefonic, Vâlceanu a declarat însă că nu ştie nimic despre procesele pentru care l-a mandatat însă pe juristul unităţii să reprezinte instituţia la instanţă.

Auditul DSP Gorj a confirmat eroarea
În perioada septembrie-octombrie 2013, Direcţia de Sănătate Publică Gorj a desfăşurat un audit la Ambulanţă, misiunea fiind aceea de a verifica modul de stabilire corectă a salariului de bază, acordarea şi calcularea corectă a sporurilor, precum şi alte aspecte sesizate. Controlul DSP Gorj a avut la bază sesizarea sindicalistului Cristinel Popa făcută în 16 septembrie 2013, dar şi o adresă a Camerei de Conturi Gorj. În urma auditului, s-a constatat că în perioada ianuarie 2011-decembrie 2012, salariaţii SJA au primit o sumă necuvenită, reprezentând o creştere de 15% a primei de stabilitate, creşterea fiind aplicată în mod eronat întrucât majorarea trebuia aplicată la salariul diminuat cu 25% al angajaţilor SJA.
A.Stoica

Articolul SJA Gorj, la judecată cu salariaţii pentru o majorare necuvenită a primei de stabilitate apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Sporurile au fost acordate în baza unor prevederi legale, primarul spunând că a consultat în acest sens inclusiv Prefectura Gorj, care și-a dat avizul de legalitate fără nici un fel de problemă. Avizele luate pentru ca acordarea sporurilor să fie legală i-au permis edilului să beneficieze de un supliment de 25% din salariu ca spor de dispozitiv și încă 50% ca spor de dificultate.
Ultimul dintre ele naște și cele mai multe discuții pentru că „dificultatea” pe care o invocă edilul în mandatul său sunt înjurăturile pe care le primește de la oameni atunci când aceștia au probleme mai ales în retrocedarea terenurilor. „Întotdeauna sunt două părți într-un proces de retrocedare și automat una dintre ele pierde. Aia te înjură cu siguranță și sunt oameni care te înjură și în birou. Nu ar fi asta o problemă, dar se lucrează în stres în Comisia Locală de retrocedare și toți membrii comisiei primeau acel spor, iar la un moment dat s-a decis ca el să se acorde și pentru primar și viceprimar”, spune Paicu.
Acum, și primarul, și viceprimarul au de returnat banii înapoi, asta dacă nu câștigă la instanță procesul prin care au contestat raportul Curții de Conturi și sumele ce le sunt imputate. Până să termine însă cu procesul va mai trece ceva vreme, suficient cât să mai primească eventual niște înjurături, deși, prin localitate, oamenii spun că nimeni nu-l înjură pe primar. Din contră, sătenii spun că îl respectă pe primar tocmai pentru că a făcut anumite lucruri pentru Bălești. „Nu am auzit să-l înjure cineva pentru că, față de alții, el chiar a făcut pentru comună ceva. Că a luat banii ăia, nu știu, nu am auzit până acum, dar de înjurat sigur nu-l înjură. Eventual îl înjură cei care vor să-i ia locul ca să primească ei banii lui. Asta se poate și, în plus, la așa bani, și eu m-aș lăsa înjurat. Aș lua banii și m-aș face că nu aud”, spunea ieri unul dintre localnici mirat că un spor de dificultate îi putea aduce totuși edilului o majorare substanțială a salariului.
Gelu Ionescu

Articolul Primarul din Bălești, nevoit să returneze sporuri de 70.000 de lei apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.