Magistrații Tribunalului Gorj au amânat, pentru două săptămâni, pronunțarea în dosarul în care un salariat al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Gorj a fost judecat pentru luare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual şi instigare la fals în declaraţii. Practic, a existat un singur termen pe fond al dosarului, după ce, în urmă cu o lună, Curtea de Apel Craiova a statuat, definitiv, că acuzațiile procurorilor sunt întemeiate, iar administrarea probelor şi efectuarea actelor de urmărire penală s-au făcut cu respectarea legalității.
În primăvara acestui an, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a dispus trimiterea în judecată a lui Liviu Grigore Cârstea, agent de poliție în cadrul Poliției Orașului Novaci, pentru presupuse fapte comise în octombrie 2022: luare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual și instigare la fals în declarații. În același dosar, procurorii au trimis în judecată și pe Liliana Turturea, pentru instigare la fals în declarații. Informațiile privind ancheta au fost semnalate în presa locală care a relatat despre cercetările în curs la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj.
Cei doi inculpați au contestat legalitatea sesizării instanței, solicitând anularea demersurilor penale. În iulie, Tribunalul Gorj a respins contestația și a dispus începerea judecății pe fond, hotărâre care a fost atacată la Curtea de Apel Craiova. La jumătatea lunii trecute, Curtea de Apel Craiova a respins definitiv contestația, stabilind că administrarea probelor și actele de urmărire penală s-au făcut cu respectarea legalității, astfel încât procesul pe fond a putut demara.
La primul termen pe fond, desfășurat miercuri, 4 decembrie, Tribunalul Gorj a finalizat cercetarea judecătorească. După încheierea dezbaterilor, instanța a decis amânarea pronunțării pentru două săptămâni, stabilind astfel un interval în care judecătorii vor analiza probele și argumentele părților înainte de a da soluția în primă instanță. Practic, dosarul a avut un singur termen pe fond, după încheierea procedurilor preliminare și a confirmării legalității urmăririi penale de către Curtea de Apel.
Amânarea pronunțării nu schimbă natura acuzațiilor, dar oferă instanței timp pentru a motiva soluția. Dacă instanța va admite acuzațiile, inculpații pot formula căi de atac prevăzute de lege, în caz contrar, soluția poate închide etapa de fond sau poate conduce la alte măsuri procedurale.
Faptele reținute de procurori
Rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj conturează un tablou complex al presupuselor fapte de corupție și abuz de autoritate, în care agentul de poliție Liviu Grigore Cârstea ar fi folosit în mod repetat funcția sa pentru a obține avantaje materiale sau pentru a favoriza persoane aflate în situații contravenționale.
Mai exact, în dimineața zilei de 21 octombrie, Cârstea a fost chemat să soluționeze un accident rutier minor produs pe raza comunei Polovragi. După ce șoferii implicați au convenit să rezolve amiabil situația, unul dintre ei – administrator al unei firme de exploatare lemnoasă – i-ar fi oferit polițistului un teanc de bancnote, din care a numărat șase bancnote de 100 de lei. Acestea au fost plasate în torpedoul autospecialei MAI, gest interpretat de procurori ca remitere de mită pentru ca agentul să fie mai indulgent în privința controalelor asupra transporturilor de material lemnos. Ulterior, în aceeași zi, polițistul ar fi preluat banii și i-ar fi introdus în buzunarul hainei, însușindu-și suma de 600 de lei.
La câteva zile după incidentul de la Polovragi, Cârstea a oprit în trafic o conducătoare auto surprinsă de camera de bord trecând în mod repetat peste linia continuă. Conform legii, abaterea impunea suspendarea permisului pentru 60 de zile. În loc să aplice sancțiunea, agentul ar fi permis șoferiței să plece, iar pentru a acoperi abaterea rutieră, polițistul ar fi propus ca o altă persoană să declare în fals că se afla la volan în momentul încălcării regulilor. Această persoană a fost convinsă să semneze procesul-verbal contravențional, acceptând suspendarea propriului permis. Documentul întocmit de Cârstea consemna necorespunzător adevărul, fiind calificat de procurori drept fals intelectual. Conducătoarea auto oprită în trafic, Liliana Turturea, ar fi acceptat propunerea polițistului și ar fi contactat persoana dispusă să declare în fals. Procurorii o acuză de instigare la fals în declarații, întrucât ar fi determinat martorul să își asume o vină care nu îi aparținea, pentru a evita suspendarea permisului său.
Rechizitoriul mai menționează că, anterior acestor fapte, polițistul ar fi primit 1000 de lei de la fiul unui șofer surprins de radar circulând cu viteză peste limita legală. Banii ar fi fost dați pentru ca agentul să nu dispună suspendarea permisului. Ulterior, polițistul ar fi pretins și primit în mod repetat produse lactate de la aceeași persoană, consolidând relația ilicită dintre funcția sa și avantajele materiale obținute.
George Constantin
