Călugăriţele de la Mănăstirea Dealu Mare, lăcaş aflat pe raza comunei Borăscu, au somat, recent, Clubul Sportiv Pandurii Lignitul Târgu-Jiu să le fie achitate lucrările de realizare ale chiililor de la Mănăstirea Dealu Mare. Lucrările au fost realizate de firma lui Costi Izvoranu, Alpha Construct de la Mehedinţi, firma realizând lucrarea la cererea fostului preşedinte al clubului, Marin Condescu, care se dădea filantropul lăcaşului de cult, deşi achita bunăvoinţa şi rugăciunile măicuţelor, cărora le lucrează în arendă pământurile, din banii clubului de fotbal. Acum, noua conducere de la Pandurii a anunţat că nu va putea plăti solicitarea de la mănăstire, deoarece între aceasta şi club nu există vreun contract semnat. Reprezentanţii Arhiepiscopiei Craiovei au anunţat miercuri că problema călugăriţelor nu vă rămâne însă nerezolvată, instituţia din Bănie urmând să se implice pentru găsirea unei soluţii pentru achitarea debitului făcut, pe înţelegerea neonorată, firmei constructoare.
Arhiepiscopia Craiovei, de care aparţine Mănăstirea Dealu Mare de la Borăscu, a devenit bună de plată pentru lucrările prestate de firma mehedinţeanului Izvoranu la lăcaşul de cult, la cererea lui Condescu. Instituţia este astfel obligată să acopere oalele sparte de fostul preşedinte al CS Pandurii, Marin Condescu obligându-se, cu un an în urmă, în faţa conducerii mănăstirii să achite la Dealu Mare realizarea chiliilor atât de necesare călugăriţelor de aici. Obligate de constructorul care îşi cerea banii pe lucrarea realizată, călugăriţele au somat, recent, CS Pandurii să le achite 3 miliarde de lei vechi, bani pe care ele trebuie să-i dea firmei lui Izvoranu. Dar cum între mănăstire şi club nu s-a semnat vreun contract, măicuţele având încredere în cuvântul “filantropului” Condescu, care le şi promisese sprijin, asta şi în schimbul dreptului de a lucra pământurile mănăstirii(ferma lui Condescu aflându-se la mică distanţă de mănăstire), acestea au fost puse în situaţia neplăcută de a da explicaţii constructorului.
Măicuţele l-au crezut pe cuvânt pe Condescu
După ce l-au rugat pe Condescu să plătească, aşa cum s-au înţeles, lucrările la chiliile mănăstirii făcute de firma lui Izvoranu pe barba fostului preşedinte de club, conducerea mănăstirii a fost obligată să ceară noii conduceri de la Pandurii rezolvarea situaţiei. Călugăriţele au fost însă refuzate, deoarece sponsorizarea promisă de Condescu nu figurează în vreun contract. Mai exact, Condescu făcea pe sponsorul la mănăstire pe banii clubului, iar când nu a mai avut acces la fonduri s-a dat la fund.
Apostolache: “Cu ajutorul lui Dumnezeu rezolvăm problema”!
Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Craiovei, preotul Ioniţă Apostolache, a explicat însă, miercuri, că problema înregistrată la Mănăstirea Dealu Mare nu rămâne fără rezolvare. “Cu ajutorul lui Dumnezeu rezolvăm problema. Arhiepiscopia Craiovei se va implica. Nu vom lăsa lucrurile nefinalizate şi nu rămânem cu datorii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Craiovei.
Mănăstire deosebită, călugăriţele muncitoare
De altfel, Mănăstirea Dealu Mare a fost redeschisă de Mitropolia Olteniei în 1992 cu viețuitoare de la Mănăstirea Sfânta Treime din Strâmba-Jiu. Totodată, pe parcurs, aici au început şi lucrările de reconstrucție a caselor ruinate, de consolidare a bisericii, ce cuprindea numai altarul și naosul, precum și construcția pronaosului și pridvorului. Lucrările în cauză s-au executat până în anul 2001. În ultimii ani s-au făcut eforturi şi pentru pictarea întregii biserici în stil bizantin, precum și pentru construcția noului corp de chilii. Aici şi-a făcut simţită însă prezenţa “sponsorul”, Marin Condescu, care îşi plimba fotbaliştii, înainte de meciuri importante, să se roage în incinta acestui lăcaş de cult. Evident, în schimbul banilor pentru mănăstire, ce li se opreau pe ştat sau erau daţi benevol de sportivi.
Acum aici trăiesc în jur de zece călugăriţe care se gospădăresc singure având animale şi păsări care le asigură hrana zilnic. Mănăstirea are de altfel întinderi mari de pădure şi terenuri agricole, ultimele exploatate de „arendaşul” Condescu, care şi-a realizat în apropiere o fermă. Călugăriţele au grijă de biserica recent pictată, pictura din interior fiind deosebită, dar şi de un mic magazin cu suveniruri religioase aflat în curtea lăcaşului de cult. Măicuţele sunt prietenoase şi povestesc deschis istoria mănăstirii, vârf a unui triunghi de biserici format în zonă.
Anamaria Stoica
“Cioaca lui Surcel”, loc de mănăstire
Mănăstirea se află construită în vârful culmii Dealul Mare, denumită popular “Cioaca lui Surcel”. Este ctitoria lui Constantin Săvoiu, membru al Divanului Ad-hoc, care a votat Unirea de la 1859 și senator al județului Mehedinţi. Săvoiu a decedat în exil la Viena în 1878, iar trupul neînsuflețit a fost adus în țară. Trupul acestuia se află în racla din cavoul de sub sfântul lăcaș, împreună cu osemintele altor membri ai familiei.
Constantin Săvoiu a ctitorit şapte biserici, printre care şi Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Târgu-Jiu, precum și Școala nr. 8 din municipiu.
Biserica a avut inițial plan treflat (cruce greacă) cu trei apside, în cea din mijloc fiind altarul, iar naosul, cuprins între celelalte două, susține în spațiul central, calota turlei octogonale, cu ancadramentele ferestrelor în arcade. Genul arhitectural și pictura aparțin stilului clasic italian, iar cel care a realizat decorațiunile interioare este renumitul pictor bănățean Nicolae Popescu, din Timișoara, pe care Constantin Săvoiu, ctitorul bisericii, îl cunoscuse la Viena, când pictorul studia la Theresianum.
