Ca și la oameni, tot așa și la culturile agricole, dar mai ales la cele horticole, prevenția, prevenirea oricăror anomalii de sănătate, este, nu numai mai ieftină, ci și mai comodă și sigură decât oricare dintre metodele și mijloacele curative. Unele dintre aceste măsuri presupun doar un simplu efort de inteligență și voință, altele însă reclamă și unele mici cheltuieli materiale sau un oarecare consum de substanțe chimice. Astfel :
1 – Rotația culturilor – este cea mai la îndemână măsură agrotehnică oricărui cultivator de legume, și cea mai ieftină, fiind de fapt … gratuită. Se știe de către oricine că există boli și dăunători, specifici – dar și polifagi, care atacă mai multe specii de plante, și de aceea se impune respectarea cu strictețe a revenirii aceleiași grupe de specii legumicole, de exemplu solanofructoasele (ardei, cartofi, tomate, vinete), bulboasele (ceapă, ardei, praz), rădăcinoasele (morcovi, pătrunjel, păstârnac, ridichi, sfeclă) leguminoasele (bob, fasole, linte, mazăre) etc pe același loc mai devreme de 3 – 4 ani, perioadă în care se consideră că agenții patogeni își diminuează, până la dispariție chiar, virulența. Aceasta presupune de fapt alcătuirea și respectarea cu strictețe a unui simplu asolament legumicol, subiect detaliat de noi într-un număr anterior al acestui ziar. Trebuie să recunoaștem că nu poate fi invocat de către nimeni niciun impediment tehnic pentru aceasta, ci doar „își vâră coada” comoditatea în gândire, pentru aplicarea acestei măsuri, desigur, cu efecte nedorite, ba chiar costisitoare.
2 – Arătura de toamnă – este o altă metodă total necostisitoare aflată la îndemâna oricui. În micile grădini familiale această lucrare se traduce prin săpatul la cazma și lăsarea terenului peste iarnă sub formă de bulgări mari care să permită atât luminii, radiațiilor solare, cât și apei, aerului și mai ales gerului de peste iarnă, să pătrundă adânc în sol, și astfel să distrugă germenii patogeni și dăunătorii din solul lucrat; ba chiar și mai adânc. De asemenea, fenomenele meteorologice de peste iarnă lucrează pozitiv și asupra solului, provocând structurarea acestuia, creșterea fertilității sale, și totodată se încorporează și descompun resturile vegetale, tot cu efect benefic asupra însușirilor naturale și agrotehnice ale solului.
3 – Hibrizi și soiuri sănătoase și rezistente – la agenții patogeni specifici zonei, este un alt mijloc necostisitor aflat la îndemâna oricărui legumicultor. Nu alergați după materiale ispititoare din import; produsele școlii agricole românești sunt net superioare acestora, atât calitativ, cât și din punct de vedere al sănătății lor, cât și/sau a consumatorilor. Această măsură presupune desigur și participarea conștientă și conștiincioasă a comercianților de semințe și material săditor, care însă pot fi stimulați să facă aceasta prin cererea expresă a acestor semințe și a materialului săditor autohton, exprimată de cultivatori.
4 – Irigarea culturilor legumicole – de preferință prin metoda picurării sau pe brazde, poate reduce foarte mult riscul infectării și infestării secundare a acestor culturi, mai ales cu agenți patogeni, și deci îmbolnăvirea lor, căci stropii ploilor sau cei ai apei de aspersiune lovind solul se încarcă cu praf purtător la rândul lui de agenți patogeni și, ricoșând, ajung pe plante, pe care le contaminează și deci le îmbolnăvesc. Fenomenul se cheamă infecție sau infestare secundară.
5 – Igiena culturală – care constă atât în strângerea resturilor vegetale, în care s-au adăpostit destui agenți patogeni sau dăunători, și distrugerea lor, mai ales dacă au fost atacate aceste culturi, căci sunt surse foarte puternice de contaminare și infectare/infestare secundare a viitoarelor culturi. De asemenea trebuie extrase din culturi plantele/părțile din plante bolnave incurabil, mai ales cele virozate, căci pentru ele nu există tratamente eficiente, și distruse prin ardere imediată, operațiune cunoscută sub numele de igienă culturală. Astfel se distrug potențialele focare de infecție și se previne destul de eficient aplicarea ulterioară a unor tratamente costisitoare. Să aveți în vedere că și utilizarea uneltelor agricole contaminate, de la o cultură bolnavă la alta sănătoasă, poate conduce de asemenea la infectarea secundară a celei din urmă.
6 – Asocierea culturilor – care presupune intercalarea printre rândurile culturii de bază a unor culturi sau plante care, mai ales prin uleiurile eterice pe care le emană, tulbură sistemul de orientare al unor dăunători și astfel îi îndepărtează pe aceștia de plantele de cultură. Astfel, printre rândurile de cartofi, tomate, ardei, vinete, varză, conopidă, se plantează cimbru, busuioc, lavandă, măghiran, mentă, gălbenele, pentru îndepărtarea gândacilor dăunători specifici, ori hrean prin cultura de usturoi pentru alungarea nematozilor acestuia. De asemenea, se inserează prin toate culturile legumicole rânduri de crăițe (Tagetes spp.) pentru îndepărtarea viermilor sârmă din sol. Redăm în tabelul de mai jos un model de asociere a plantelor legumicole cultivate, cu precizarea că această asociere se practica la noi … „din negura vremilor”, fără explicații științifice, dar cu efecte majore în protejarea culturilor și obținerea de recolte sănătoase.
7 – Mulcirea – unor culturi legumicole, dar mai ales a căpșunilor, care au cele mai bune fructe la nivelul solului, pentru a evita infectarea secundară a acestora cu sporii putregaiului cenușiu, Botritis cinerea, o ciupercă extrem de păguboasă și virulentă. Cel mai bun material de folosit pentru aceasta sunt paiele de cereale păioase sau frunzele uscate din pădure. Nu se folosește fânul, căci conține multe semințe de buruieni și astfel am aduce în teren o puternică concurență, pentru apă, hrană și lumină a culturilor, destul de greu și costisitor de înlăturat apoi. Se practică și cultura căpșunilor pe folie de plastic, metodă care dă bune rezultate, dar – s-a întrebat cineva dacă sub această folie se mai desfășoară normal viața organismelor și a microorganismelor benefice existente în solul respectiv? Deocamdată se neglijează acest lucru. O fi bine oare? Vom trăi și vom vedea!
Iată un important mănunchi de metode și mijloace absolut necostisitoare, dar foarte eficiente, pentru protecția culturilor legumicole. Acestea trebuie complementate cu alte mijloace care presupun unele costuri, cum ar fi:
8 – Tratamente ale solului – pentru distrugerea mai cu seamă a dăunătorilor, care de regulă sunt polifagi, și care pot compromite total unele recolte. În acest sens se recomandă încorporarea periodică în sol a unor insecticide, praf sau granulate, care distrug viermii de orice fel, dar și greieri, coropișnițele și alți dăunători.
Visul unui actor: să joace și într-un film de desene animate.
Ion VELICAN
Din păcate această metodă nu este selectivă, ci provoacă și moartea unor viețuitoare din sol extrem de utile agricultorilor, cum ar fi râmele, cârtițele, etc. Pentru tratarea solului recomandăm: Sinoratox 5 G = 30 kg / ha, Sintogril 5 G = 30 kg / ha, Grilosan = 30 kg / ha, pentru combaterea viermilor de orice fel din sol, a greierilor etc; Dazomet 90 PP = 500 kg / ha contra nematodului galicol al rădăcinilor de tomate, castraveți, salată și în seră și solar, cu efect contra nematozilor tulpinilor și bulbilor, a nematozilor galicoli ai rădăcinilor, a nematozilor plantelor de seră, precum și asupra căderii răsadurilor, manei, putregaiului bazei tulpinii, fuzariozei, alternariozei, uscării vasculare ori a rizoctoniozei; Mocap 106 = 60 – 70 kg / ha care combate nematodul bulbilor de usturoi, nematodul galicol al rădăcinilor de tomate sau nematodul căpșunilor; Vydate 10 G = 50 – 60 kg / ha contra nematodului usturoiului, a gândacului din Colorado, a afidelor sau a nematozilor cartofului; Basumid granule = 500 kg / ha contra manei la sol a tomatelor, căderii răsadurilor, putregaiului bazei tulpinilor, fuzariozei, alternariozei, uscării vasculare a legumelor, rizoctoniozei cartofilor, mai ales în sere și solarii. Tratamentul este interzis la culturile rădăcinoase, tuberculifere și bulboase, deoarece substanțe activă se depozitează temporar și bulbi, rădăcini, tuberculi și prezintă risc de otrăvire pentru consumatori. În acest caz se impune amânarea cât mai îndelungată a consumului acestor produse pentru a lăsa timp pentru descompunerea, neutralizarea naturală, a substanțelor toxice acumulate.
În cazul tratamentelor cu substanța chimice se impun măsuri adecvate pentru protecția operatorului și a mediului înconjurător.
9 – Capcane tehnice sau cu feromoni – pentru prinderea, mai ales a adulților aflați în febra împerecherii, dar și a multor indivizi la sol ca: melci, coropișnițe etc. Alcătuirea și utilizarea lor a fost descrisă în articole anterioare, precizăm că pentru obținerea capcanelor cu feromoni trebuie să consultați Unitatea Fitosanitară Județeană.
10 – Tratamente la semințe și materialul săditor – cu produsele și metodele specifice fiecărei culturi, care se găsesc în magazinele ce comercializează produse fitosanitare. Aceste probleme vor fi descrise de noi în articolele următoare în care vom aborda fiecare cultură aparte.
Metoda este preventivă, dar și foarte prietenoasă cu mediul înconjurător, căci vizează numai plantele de cultură și pe dușmanii acestora.
11 – Protejarea, și nu uciderea cârtițelor – căci acestea nu se hrănesc cu plante sau cu rădăcinile lor, ci numai cu dăunătorii animali, viermi, coropișnițe, greieri, melci, rozătoare mici, etc, fiind astfel un ajutor foarte important în protecția ecologică și economică a culturilor. Dacă mușuroaiele lor vi se par inestetice, dizgrațioase, procedați la alungarea lor cu metodele descrise de noi într-un articol dedicat special acestor prieteni dezinteresați ai fermierilor.
12 – Combaterea mecanică și manuală a buruienilor – dintre care unele pot fi vectori pentru boli sau dăunători, pentru a elimina concurența nedorite pentru apă și hrană.
Practic, în grădina familială, terenul afectat legumelor trebuie ținut permanent curat de buruieni.
Pentru explicații mult mai amănunțite și o mai bună înțelegere a acestor tehnologii consultați cartea mea
Ghidul fermierilor mici și mijlocii:
- 1 – Culturi de câmp, furajere și legumicole – ediția 2020,
- 2 – Viticultură și vinificație – ediția 2021,
- 3 – Pomicultură – ediția 2022
- 4 – Zootehnie – ediția 2023
Telefon: 0764 471 206 – permanent
Stimați fermieri, posesori sau nu de familii de albine, vă rog să respectăm cu toții, chiar mai mult decât pe noi înșine, aceste gâze, vechi de peste 400 de milioane de ani pe pământ – deci cu mult mai vechi decât noi, oamenii, – căci ele sunt cele care ne țin pe noi pe acesta, ele sunt, cum s-ar spune, craca pe care stăm, și dacă ele dispar, cu siguranță dispărem și noi, omenirea. Nu sunt vorbe mari, spuse în loc de altceva, ci un avertisment de ultimă oră pe care mă văd nevoit să-l lansez. Primesc suficient de multe telefoane în care mi se aduce la cunoștință despre masacrarea familiilor de albine de către posesorii de unul sau mai mulți pomi fructiferi care fac tratamente chimice „după ureche” și în momente total nepotrivite, mai ales în timpul înfloritului, și fără să anunțe apicultorii de acesta.
Legea 383/2013, cu modificările ulterioare a apiculturii prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli.
Apărând albinele, de fapt, ne apărăm pe noi înșine.
Așadar:
Cu câteva zile înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume în câmp, anunțați primăria de acest lucru, comunicând ziua tratamentului și produsele pe care le veți folosi.
Primăriile sunt obligate să înștiințeze pe apicultorii din zona respectivă de acest lucru.
Nu uitați: majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele. Dacă acestea dispar, iau cu ele pe altă lume și sursele noastre de hrană.
Și dacă hrană nu e … nimic nu e!
Aștept cu deosebit interes propunerile, sugestiile dumneavoastră, stimați cititori, fermieri, și despre alte subiecte de interes în activitatea cotidiană din ferma, gospodăria dumneavoastră căci:
Dacă toate astea fi-vor respectate,
Bunăstarea vine către tine apoi …
Ing. Ion VELICI
