În ziua de 21 septembrie 2025, în Duminica după «Înălţarea Sfintei Cruci», cel mai vechi lăcaş de cult din Ţara Românească a cunoscut un moment deosebit al existenţei sale, la Sărbătoarea Proclamării locale a canonizării «Sfântului Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana», în prezenţa unui număr imens de credincioşi, după ce
Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârșită de un sobor ales de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, sub protia Înaltpreasfințitului Părinte dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei. Deci, împreună cu Ierarhul Eparhiei noastre au slujit: Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Înaltpreasfințitul Părinte Atanasie, Arhiepiscopul Marii Britanii și Irlandei de Nord, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, Preasfințitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălți, Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților, Preasfințitul Părinte Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului şi Preasfințitul Părinte Gherontie Hunedoreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei, pentru a menţiona cu mare cinste şi prezenţa Precuviosului Părinte Stareţ, Arhimandrit şi Exarh Ioachim Pârvulescu, a preacuviosului Părinte Stareţ Danciu Vitalie de la Mănăstirea «Sf. Ioan Gură de Aur» Cojani-Măceasca, dăruitori evlavioşi ai unei splendide icoane a Sfântului Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana. Au fost prezente maici stareţe din judeţul Gorj şi din toată ţara, printre care putem aminti pe Maica Stareţă a Mănăstirii Tismana, Popescu Antonia Stavrofora, Maica Stareţă Spiridona Tăbăcaru Stavrofora, Mănăstirea Polovragi, Maica Stareţă Teodora Ilie de la Mănăstirea Crasna, Maica Stareţă Emanuela Vancea Monahia de la Dobriţa şi altele, ca şi numărul semnificativ al preoţilor care au venit cu microbuze şi cu autocare pline de credincioşi. Printre mireni, amintim prezenţa doamnei Miclăuş Diana Narcisa, primarul comunei Poduri, Bacău, localitatea în care s-a născut Sf. Gherasim Iscu (satul Bucşeşti), a domnului Podaru Valentin din Scoarţa, deţinător al Medaliei «Crucea Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana», a domnului prof. univ. dr. Medar Lucian, de la UCB Târgu-Jiu şi alţii!
,,Prin sfântul pe care îl proclamăm astăzi, învăţăm şi mucenicia”!
În cuvântul duhovnicesc adresat după citirea Pericopei Evanghelice, Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale a început prin a spune următoarele: ,,Mulţumim Înaltpreasfinţitului Irineu că ne-a invitat la acest important eveniment, mai ales că anul acesta, Sărbătoarea «Înălţării Sfintei Cruci» ne-a prilejuit trei săptămâni de meditaţie asupra acestui simbol al jertfei Mântuitorului Hristos, iar, această duminică de după «Înălţarea Sfintei Cruci», ne arată că temelia Crucii Mântuitorului este dragostea Lui Dumnezeu Tatăl pentru noi, pentru că Dumnezeu-Tatăl, atât de mult a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul Născut L-a dat pentru ca tot ce ţine de Dânsul să nu piară, ci, să aibă viaţă veşnică! Şi cum Moise a înălţat şarpele în pustiu, aşa Se va înălţa şi Fiul Omului, căci, Tatăl ceresc va dărui jertfa propriului Său Fiu, Domnul nostru Iisus Hristos”! În cuvântul bine structurat, Înaltul Ierarh a menţionat că în ziua «Înălţării Sfintei Cruci» s-a citit Evanghelia patimilor Mântuitorului, care arată păcatul nostru, care este mântuirea omului prin luarea păcatului lui asupra Fiului Lui Dumnezeu! Dar, Crucea aceasta nu a fost numai luarea păcatului asupra Lui, ci, şi jertfa, suferinţa, în comparaţie cu roada 
Crucii, care a fost Învierea Domnului şi învierea noastră prin El, după care a subliniat că: ,,Astăzi, Mântuitorul ne cheamă să luăm fiecare crucea noastră şi să-L urmăm pe El! Căci, iată, Sfântul Apostol Pavel ne învață că atunci când Îl primim pe Hristos în ființa noastră, din tot sufletul și din tot trupul nostru, din toată ființa noastră, nu mai trăim noi, ci trăiește Hristos în noi! Sfântul Pavel s-a transformat el însuşi, din cel care Îl prigonea pe Domnul, acum Îl primeşte pe Hristos Cel mort şi Înviat şi poartă roada Lui Hristos Dumnezeu în el! De aceea, Sfântul Apostol Pavel spune că «roada» morţii Lui Hristos este viaţa! Ştim cu toţi cine a fost Sfântul Pavel, nu numai un persecutor, dar, şi un învăţător de lege, pe care îl chema Saul, numele primului rege al evreilor, care avea o mândrie deosebită, însă, prin smerenia şi Crucea Mântuitorului, din Saul «cel mare», a luat numle de Pavel, adică, «cel mic», devenind un «apostol al neamurilor»! Deci, astăzi, Mântuitorul Hristos ne cheamă să urmăm Crucea Lui, să ne luăm crucea noastră şi să-L urmăm! Chiar, unii apostolic, la prima lor întâlnire cu Hristos, nu au reuşit ca să renunţe la propria lor viaţă şi credeau că Mesia care va veni, va fi un lider al poporului lui Israel! În Evanghelia de astăzi se spune că a venit Sf. Apostol Petru la Iisus şi L-a îndemnat să nu meargă la moarte, dar, Domnul i-a spus acea vorbă grea: «Înapoia mea satano, căci, nu gândeşti cele ale lui Dumnezeu, ci, cele ale oamenilor!», acelea care privesc confortul, grija nemăsurată de sine, când vrem să facem «rai» din lumea aceasta! De aceea, ne îngrijim prea mult de noi, până la a uita de sufletul nostru…! Vrem să transformăm lumea aceasta în rai, dar, uitând ce este raiul din cer, adică, pe Însuşi Dumnezeu! Grija pentru confortul noastru este atunci când ne facem case mari, palate, cu mâncăruri cât mai alese, când îngropăm sufletul nostru în propriul nostru trup şi devine trupul nostru propriul nostru mormânt, mormântul sufletului nostru! 
Pentru că uitându-L pe Dumnezeu, sufletul se stinge de sete şi de foame după Dumnezeu! Oriunde am fi, să ne luăm crucea şi să-I urmăm Lui Hristos, şi orice am face, credinţa şi dragostea pentru Cel Răstignit să fie înaintea a toate din viaţa noastră! Să nu ne ruşinăm de Hristos niciodată, căci, prin Cruce să ne gândim la Învierea Domnului, iar, prin sfântul pe care îl proclamăm astăzi, învăţăm şi mucenicia şi să ne rugăm, aşa cum şi alţi mucenici se rugau pentru cei care îi schingiuiau, îi torturau, iar, Sfântul Gherasim, în ultima clipă, l-a iertat pe cel care l-a torturat, care a murit el însuşi împăcat cu Dumnezeu, spovedit şi împărtăşit! În inima lui a fost bucuria învierii, bucuria Crucii Lui Hristos! Cei care suntem aici, episcopi, preoţi şi credincioşi, să nu ne fie teamă să ne luăm credinţa mărturisitoare, deci, să nu avem slăbiciue pentru o lume care Îl uită pe Dumnezeu, să devenim noi înşine apostolii Crucii Lui Hristos, atât prin semn, că ne închinăm şi o purtăm, dar, mai ales prin faptele credinţei noastre, adică, iertarea, smerenia, milostenia, nejudecarea aproapelui şi dragostea necondiţionată pentru aproapele nostru! Amin”, publicul numeros ascultând cu mult interes cuvântul rostit.
,,Prin grija Lui Dumnezeu, noi facem proclamarea acestui sfânt”!
După ce credincioşii au pregustat Sfânta Împărtăşanie, fiind ascultat cu nesăţioasă dorinţă de evlavie smerită, Înaltpreasfințitului Părinte dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei s-a adresat celor prezenţi prin următoarele cuvinte: ,,Cinstirea unui sfânt este un lucru deosebit pentru biserica noastră! Mai ales a sfinţilor care sunt legaţi de poporul nostru, de locurile noastre, de mănăstirile şi bisericile noastre! Bucurie mare se face pentru cel care se mântuieşte, deoarece îngerii se bucură şi cântă această intrare a sfinţilor în Împărăţia Lui Dumnezeu! În viaţa Sfântului Gherasim ştim că din momentul trecerii sale la cele veşnice, a exclamat înaintea celor care erau de aceeaşi suferinţă: «Auzi, îngerii cântă!», ceea ce înseamnă că plecând din lumea aceasta, îngerii îi însoţesc pe sfinţi! Şi astfel, noi cântăm în slujbele noastre şi în Acatistul Sfântului: «Bucură-te, cel ce eşti împreună cu îngerii!». Sfântul Gherasim s-a făcut înger în trup şi a «călătorit» în această viaţă lepădându-se de sine, pentru că a învăţat de la Mântuitorul Hristos! Prin grija Lui Dumnezeu, noi facem proclamarea acestui sfânt, după Sărbătorea «Înălţării Sfintei Cruci», şi cât de bine se potriveşte, cât de bine se asociază cu viaţa acestui sfânt! Nu am putea aduce niciodată, laude suficiente şi cuvinte de apreciere pentru Sfântul Gherasim! Atât de mult s-a nevoit în viaţa sa scurtă, pământească, pentru că el a murit de tânăr! Pentru că cei răi, i-au scurtat viaţa lui, însă, nu fără îngăduiţa Lui Dumnezeu! (VA URMA)
Profesor Vasile GOGONEA
