3 – Protecția culturilor contra fenomenelor meteorologice nefavorabile
Cred că aceia dintre fermieri care tratează cu multă seriozitate activitățile agricole vor urmări cu mult interes articolele mele referitoare la agrometeorologie, considerând informațiile ce le voi transmite ca fiind de maxim interes, dar poate pe alții îi vor plictisi. Eu vă rog pe toți să le citiți cu destulă atenție, căci vă vor ajuta mult informațiile din ele, atât ca fermieri cât și ca turiști sau simpli cititori. Deci, puțintică răbdare și atenție.
Metode de a provoca ploaia
Încă din anii 1960 oamenii de știință au căutat să combată grindina, să aducă ploaia când și unde trebuie, să abată fulgerele asupra unor zone lipsite de importanță sau, dimpotrivă, asupra inamicului. Generic aceste tentative au fost denumite „bomba meteorologică”. Recent acest arsenal a fost îmbogățit cu „raza morții” – laserul, cea mai teribilă creație tehnică a oamenilor. La început s-a recurs la inseminarea norilor cu cristale de iodură de argint pentru a transforma grindina potențială în ploaie. Acum se recurge chiar și la metode ale parapsihologiei sau ale energiilor înalte. De asemenea instalații se zice că dispun doar cinci țări, printre care China, Statele Unite ale Americii (vezi instalațiile HAARP din Alaska, și nu numai), Rusia (gândește-te la vremea frumoasă, de altfel nu prea specifică Rusiei, pe durata Campionatului Mondial de Fotbal), Norvegia etc. O fi bine, o fi rău ?. Vom trăi și vom vedea!
Ploaia artificială – cunoscută și sub denumirea de precipitația artificială sau pluvicultură a fost descoperită de românca Ștefania MĂRĂCINEANU și produsă pentru prima dată în Bărăgan, în anul 1931, însămânțând norii cu săruri radioactive, cu sprijinul pilotului Constantin – Bâzu CANTACUZINO, cel care, ulterior, devenea „erou al aerului” în timpul celui de-al doilea război mondial. Trebuie precizat că Ștefania MĂRĂCINEANU a fost colaboratoare a celebrei chimiste Marie CURIE, și guvernul Franței a ajutat-o să repete experimentul și în deșertul Algeriei. Acum, la noi cu producerea precipitațiilor artificiale se „ocupă”, din anul 2014, Autoritatea Națională pentru Creșterea Precipitațiilor, care are un număr de 75 de salariați și care, în anul 2019, a reușit să crească pe o suprafață de peste 10 kmp cantitatea de ploaie de la 100 de mililitri la 10 litri pe metru pătrat, deci de 100 de ori. Dar, în stilul nostru caracteristic, ca și alte invenții naționale epocale, și aceasta bate pasul pe loc din motive de cost, cam 75 € pe hectar, și de faptul că s-ar supăra vecinii că le furăm astfel precipitațiile. Să auzi și să nu crezi! Așa că, acum o folosesc pe scară mult mai mare Bulgaria, Grecia, Franța, Rusia, Spania, S U A și mai ales Emiratele Arabe Unite și … China. NU?, ei nu ne fură nouă precipitațiile!?!!! De ce or fi oare atât de p….. demnitarii noștri, atât de lipsiți de orice urmă de naționalism și patriotism, de ce se arată a fi efeminați, când toate popoarele afișează aceste sentimente, chiar și în momente și ipostaze nu tocmai fericite? Ce blestem ispășim noi, ca să aven în ultimii treizeci și ceva de ani parte numai de conducători lipsiți totalmente de coloană vertebrală și de alte semne ale bărbăției și demnității?!! China are un program uriaș în acest sens și dorește să producă ploi și ninsori pe 54 milioane de kmp, mai mult de jumătate din teritoriul său. De altfel a făcut o mare demonstrație în acest sens în timpul Olimpiadei din 2008. Și Rusia a făcut același lucru în timpul Campionatului Mondial de Fotbal, iar Dubai a produs ploaie abundentă la temperatura de peste 500 C a aerului de pe teritoriul său. Cum să cataloghezi atunci autoritățile române de orice nivel, cocoțate pe nemeritat în fruntea țării? Cred, cu tărie, că cea mai potrivită etichetă pentru ei astăzi este cea de „T R Ă D Ă T O R I de neam și țară, slugoi, iloți, minusvariante ale speciei umane”. Pun aici capăt indignării mele, că altfel…
Producerea ploii artificiale presupune acum însămânțarea puținilor nori existenți pe cer cu cristale de iodură de argint, azot lichid sau sare de bucătărie, care provoacă aerosoli, ceață, condensare vaporilor de apă și căderea lor sub formă de ploaie, sau zăpadă dacă temperatura la sol este sub 00 C. Mai uzitată este metoda care folosește cristale de iodură de argint sau azotul lichid – zăpada uscată. Aceste produse se transportă și împrăștie la nivelul norilor cu rachete, dacă suprafața este mai mică de 10 kmp, sau cu aeronave, avioane sau drone, dacă operațiunea trebuie să se producă pe o suprafață mai mare. Operațiunea nu-i tocmai facilă, deoarece la aceste înălțimi se află și culuarele de zbor ale aeronavelor comerciale, care pot fi astfel afectate.
Rămâne de văzut dacă nu cumva acest lucru produs pe scară mare va provoca sau nu schimbări climatice importante și ireversibile la nivel planetar.
Când statuia a văzut cine a cioplit-o, a rămas stană de piatră.
Ion VELICAN
Semne de menținere și / sau înrăutățire a vremii nefavorabile
1 – Dacă cerul a fost senin și la orizont apar nori albi, subțiri, în formă de fibre sau cu ramificați ca niște gheare la capete – în cel mult trei zile va ploua.
2 – Dacă soarele și luna se văd prin mori cu un cerc în jurul lor, halo – vremea se schimbă în cel mult 2 zile.
3 – Când cerul este acoperit și sub pătura de nori cenușii apar nori mici și negricioși care se deplasează în direcție contrară vântului – ploaia va începe în câteva ore sau minute.
4 – Dacă în diminețile de vară observăm pe cerul albastru nori alungiți și cu benzi de ridicături pe ei – în după-amiaza acelei zile vor apărea furtuni.
5 –Norii rotunjiți și grupați văzuți după-amiaza – anunță furtună și vijelie.
6 – Dacă spre seară apar nori mici, cu reflexe roz sau verzi – urmează mai multe zile cu ploi mari.
7 – Când seara pe cer sunt tot felul de nori la diferite înălțimi – putem fi siguri că ploaia se va menține.
8 – Când cerul se înseninează seara, exceptând N–E orizontului care rămâne întunecat – e semn că timpul nu va fi frumos nici în ziua următoare.
9 – Dacă seara bancurile de nori sau ceață rămân pe vârfurile munților în loc să coboare – e semn că în ziua următoare va ploua.
10 – Dacă dimineața cerul este alburiu, aerul puțin încețoșat, vântul slab, soarele arzător – în după-amiaza acelei zile va fi furtună.
11 – Dacă plouă mărunt și cerul se înseninează dimineața – după-amiaza vom avea furtuni cu ploi repezi, însoțite de descărcări electrice.
12 – Dacă dimineața vântul bate tare, pe coasta muntelui într-o direcție iar pe vârf în cea opusă – vremea se va strica repede.
13 – Dacă vremea este rea iar vântul bate dinspre sud – această vreme rea va mai dura câteva zile.
14 – Dacă timpul este frumos iar vântul bate din direcția N-V – vremea se va strica în următoarele zile.
15 – Pe versanții sudici ai Carpaților Meridionali norii care vin din direcția E și S-E – aduc ploi abundente și lungi, mai ales toamna și primăvara.
16 – Vremea rea este prevestită de unele plante, turme și animale sălbatice care se adăpostesc, se adună în cârduri, iar iarba se umple de rouă.
17 – Să nu ignorăm însă, nici porcul cu paiul în gură sau zborul foarte jos al rândunelelor, retragerea spre sud a cocorilor, gâștelor sălbatice și a altor păsări migratoare!
Protecția culturilor contra brumelor
Bruma cade atunci când zilele au fost înnorate, nopțile senine iar la miezul nopților temperatura aerului scade sub 20 C și nu adie nici vântul. În nopțile înnorate și cu vânt nu cade brumă. Ea apare ca urmare a invaziei de aer polar, subpolar sau arctic, rece și temperatura aerului ambiental scade sub 00 C, mai frecvent la -2 sau -30 C la înălțimea de 2 m deasupra solului, iar umiditatea relativă a aerului depășește 80%.dacă umiditatea aerului scade, scade și temperatura de producere a brumei, astfel că la o umiditate de 50% a aerului temperatura de producere a brumei trebuie să fie de -100 C. Bruma se produce mai frecvent în depresiuni, culuare, văi și cele mai afectate culturi de brumă sunt viile, arbuștii și pomii fructiferi.
Iată cele mai periculoase temperaturi pentru pomii fructiferi:
Apa pură din punct de vedere chimic și bacteriologic îngheață la … -400 C, dar în prezența nucleelor glasogene îngheață la 00 C. Nucleele glasogene de natură minerală fac ca apa să înghețe la -100 C. Bacteriile Pseudomonas syringae și Erwinia herbicola au în membranele celulelor lor nuclee glasogene care fac ca apa să înghețe la temperaturi cuprinse între 00 și -100 C. Cu cât densitatea acestor bacterii este mai mare – cu atât temperatura de îngheț a apei este mai joasă. Dintre pomii fructiferi piersicul este cel mai sensibil la îngheț căci are în scoarță cea mai mare concentrație de astfel de bacterii glasogene. Tratând culturile cu produse cuprice, zeamă bordeleză, zeamă albastră etc, cu câteva ore înainte de apariția brumelor se distrug aceste bacterii și astfel plantele se salvează de la brumă, căci ionii de cupru sunt absorbiți pozitiv de sporii ciupercilor patogene și de bacterii, cărora le distrug sistemul enzimatic.
Notă: tratarea vițelor din soiul Tămâioasă Românească cu produse cuprice după luna mai poate conduce la pierderea aromei acestor minunați struguri.
(va urma)
Ing. Ion VELICI
