O descoperire menită să pună și mai mult Gorjul pe harta istorică a țării a fost făcută într-o pădure din apropiere de Târgu Jiu de un tânăr pasionat de căutări cu detectorul prin locuri mai puțin umblate. George Andreescu a avut șansa să dea peste 4 brățări tracice după vreo două ore în care a colindat în zadar o pădure de pe raza comunei Stănești.
Alături de alți câțiva prieteni, acesta a sperat mereu că într-o zi va găsi podoabe inestimabile, dar nu s-a gândit că visul va deveni și realitate. El spune că nici măcar nu a vrut inițial să sape în locul indicat de detector, dar codul „56” arătat de aparat i-a dat de înțeles că se află lângă un obiect din aur. Iar când a început să sape a găsit chiar mai multe obiecte din aur, nu doar unul. „Prietenii mei făcuseră o groapă și săpau acolo, descoperind în cele din urmă un cui. De regulă noi din astea am găsit până acum, cuie, conserve, lucruri neimportante. Eu mă pregăteam să mă întorc la mașină când am văzut că aparatul bipăie. 
Doar când am văzut codul 56 atunci am luat cazmaua și am zis să încerc să fac și eu o săpătură. Nici măcar nu a trebuit să sap mai mult de o cazma și am făcut o descoperire pe care nici nu o speram. Am rămas extrem de uimit. Prima dată am descoperit mosorul acela care se vede în poze. Am crezut că e o sârmă, dar când m-am uitat mai bine mi-am dat seama că nu e o sârmă obișnuită. La nici o palmă iar a fost semnal, am săpat și am scos banda aceea mai lată, iar apoi era și produsul finit, cum îi zic eu, iar după aceea, era și al doilea mosor cu sârmă. Nu mi-a venit să cred că am făcut o asemenea descoperire de care mă bucur enorm. Prietenii mei se bucură și ei enorm pentru mine pentru că și ei și eu ne-am săturat să tot vedem pe Youtube descoperirile făcute de alții, că noi până acum nu am avut nicio descoperire”, povestește George Andreescu.
Obiectele din aur descoperite de acesta au fost deja predate Muzeului Județean Gorj, unde profesorul Vasile Marinoiu le-a evaluat ca având o vechime de aproape 4 milenii. „Sunt patru brățări din aur descoperite la Stănești într-o pădure. Este prima descoperire de acest fel din zona respectivă. Am avut alte brățări din aur descoperite la Prigoria, asemănătoare cu acestea, de altfel. Aceste descoperiri demonstrează că și pe teritoriul Gorjului aurul era prelucrat de comunitățile care trăiau aici la vremea respectivă. Produceau bijuterii, până acum astfel de descoperiri fiind făcute în Transilvania, care nu au însă vechimea acestora. Acestea sunt din secolul 19 înainte de Cristos, deci au o vechime destul de mare. Atunci apăreau primele comunități pe acest teritoriu. Brățările sunt de natură tracică și probabil au și influențe grecești în făurirea lor. Tot din aceiași perioadă este și vestitul tezaur din județul Mehedinți, descoperit acum vreo 20 și ceva de ani, aflat deja la Muzeul Naționat de Istorie din București”, a explicat profesorul Marinoiu.
Directorul Muzeului Județean, Dumitru Hortopan, afirmă că după evaluare, brățările găsite acum au toate șansele să fie incluse într-o colecție extrem de valoroasă cu care muzeul se mândrește și pe care a putut să o constituie cu ajutorul descoperirilor făcute de detectoriști.
„Sunt din aur și, la o primă datare, par să fie din perioada anilor 3300 – 3200, iar din punct din vedere etnic îi definesc pe traci, strămoșii geto-dacilor. Au intrat în patrimoniul muzeului, vor fi expertizate, evaluate și propuse la categoria Tezaur a Patrimoniului Cultural Național. Ulterior vor fi expuse în cadrul unei expoziții temporare sau de bază. Sunt similare cu cele găsite de către Gabriel Betej la Prigoria. Au aparținut toate populației tracice care locuia la sfârșitul epocii bronzului și pe teritoriul județului Gorj. Descoperirea este una prețioasă, inestimabilă, care se adaugă celorlalte făcute de detectoriști pe raza județului nostru”, declară directorul Dumitru Hortopan.
Tânărul care a făcut descoperirea are dreptul la o recompensă de 45% din valoarea pieselor predate muzeului. Până acum statul a plătit 12.000 de euro drept cea mai mare sumă de acest fel făcută pentru descoperirea brățărilor de la Prigoria.
Alți detectoriști gorjeni au primit și ei sume de câteva mii de euro, în funcție de piesele pe care le-au găsit prin diverse locuri și pe care le-au predat muzeului, așa cum prevede legislația în vigoare.
Gelu Ionescu
