Banca Națională a României a decis luni, 10 august 2026, să mențină dobânda-cheie la 6,50% pe an, în condițiile în care inflația rămâne la un nivel foarte ridicat, iar economia românească traversează o perioadă dificilă.
Decizia înseamnă că, pentru moment, nu se întrevede o ieftinire a creditării printr-o reducere a dobânzii de politică monetară.
Consiliul de administrație al BNR a păstrat și dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit rămâne la 5,50%. Au fost menținute și nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor.
Decizia vine într-un moment în care inflația continuă să apese puternic asupra românilor. În iunie, rata anuală a inflației a coborât la 10,42%, de la 10,85% în mai, însă nivelul rămâne extrem de ridicat.
BNR arată că scăderea a fost determinată în principal de ieftinirea unor produse alimentare și a combustibililor, în timp ce scumpirea gazelor și energiei electrice a contrabalansat parțial aceste evoluții.
Mai mult, inflația de bază CORE2 ajustat a crescut ușor, până la 8,3% în iunie, de la 8,2% în martie, pe fondul efectelor indirecte ale scumpirii combustibililor, al cursului leu/euro și al prețurilor unor produse importate.
Veștile sunt complicate și din perspectiva economiei. Potrivit BNR, economia a stagnat în primul trimestru din 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul IV din 2025. În termeni anuali, PIB-ul a scăzut cu 1,2% în primul trimestru, față de o creștere de 0,2% în trimestrul precedent.
Totuși, banca centrală vede semne de ușoară redresare pentru trimestrele II și III, susținută inclusiv de evoluția construcțiilor și de unele îmbunătățiri în consum.
În același timp, piața muncii dă semnale mixte. Numărul salariaților și-a încetinit scăderea, iar rata șomajului BIM a coborât ușor în trimestrul II. BNR remarcă însă și o reducere a deficitului de forță de muncă raportat de companii.
Creditarea începe, în schimb, să accelereze. Creditul acordat sectorului privat a crescut cu 8,4% în iunie, față de 7,7% în mai.
BNR estimează că inflația va avea o scădere substanțială în trimestrul III, după epuizarea efectelor directe generate de eliminarea plafonării prețului energiei electrice și de majorarea TVA și a accizelor.
Ulterior, inflația ar urma să scadă gradual, banca centrală estimând revenirea în interiorul intervalului țintei abia la finalul anului 2027.
Perspectivele rămân însă fragile. BNR avertizează asupra riscurilor generate de prețurile energiei și alimentelor, seceta severă din acest an, evoluția petrolului, consolidarea fiscală și conflictul din Orientul Mijlociu.
În acest context, banca centrală subliniază importanța absorbției fondurilor europene, în special a celor din PNRR, pentru a contrabalansa efectele economice ale consolidării bugetare și ale crizei energetice.
