Lia Olguța Vasilescu a semnat la începutul săptămânii contractul cu Electrica pentru realizarea la Craiova a unei centrale de „cogenerare de înaltă eficiență, hydrogen-ready și cu capacitate de black-start pentru a asigura inclusiv încălzirea orașului”.
Contractul pune capăt încălzirii bazate pe cărbune și vine într-o perioadă în care soarta exploatărilor de lignit din cadrul Complexului Energetic Oltenia este tot mai incertă.
Minerii așteaptă cu mari emoții următoarele zile pentru a vedea dacă după 31 august CE Oltenia mai funcționează sau nu în actuala formulă, dar demersul de la Craiova vine și arată clar care este soarta acestui sector economic.
Primărița din Bănie spune că noua centrală de cogenerare de înaltă eficiență, pe motoare termice alimentate cu gaze naturale, va furniza energie termică pentru sistemul de alimentare centralizat (SACET) al municipiului și energie electrică în Sistemul Energetic Național.
Ea spune că încă din faza de proiectare, centrala este concepută ca o unitate flexibilă, pregătită pentru hidrogen (hydrogen-ready) și echipată cu capacitate de pornire autonomă (black-start).
Noua centrală va reduce gradul de poluare din oraș, știut fiind că cea actuală, bazată pe lignit, aducea nori de praf la orice adiere de vânt.
„Energia termică produsă va alimenta sistemul centralizat al Craiovei, care deservește în prezent aproximativ 53.000 de locuințe și instituții publice, înlocuind o sursă bazată astăzi pe cărbune.
Pentru locuitorii orașului, proiectul înseamnă trecerea de la o infrastructură ajunsă la finalul duratei de viață la o capacitate nouă, dimensionată pentru cererea reală de căldură și construită conform standardelor europene în vigoare.
Prin înlocuirea lignitului ca sursă de bază, proiectul elimină arderea cărbunelui la Craiova și reduce semnificativ emisiile și poluarea locală asociate acestuia, cu efect direct asupra calității aerului din oraș.
Din punct de vedere tehnic, proiectul prevede o putere electrică instalată de circa 82 MW și o capacitate termică de aproximativ 179 Gcal/h (circa 208 MWt), obținută prin cogenerare de înaltă eficiență, completată de instalații de producere a energiei termice de vârf/rezervă”, menționează Lia Olguța Vasilescu.
Centrala va ajunge la capacitate maxim în 2 minute
Centrala va fi dotată cu o capacitate de stocare a energiei termice, care permite decuplarea producției de căldură de cea de energie electrică: motoarele pot funcționa pentru a valorifica energia electrică în orele de vârf de preț, iar căldura produsă simultan este stocată și livrată ulterior în sistem, în funcție de cererea reală.
Această soluție crește eficiența economică a investiției și, prin optimizarea costului de producție a energiei termice, poate sprijini menținerea unor costuri competitive ale căldurii în sistemul orașului.
„Motoarele sunt proiectate să funcționeze pe gaz natural, cu posibilitatea utilizării hidrogenului în amestec, pe măsură ce acesta devine disponibil la scară industrială. Investiția are astfel o cale clară de decarbonizare pe termen lung și rămâne compatibilă cu evoluția cadrului european de reglementare. Centrala va fi proiectată să pornească „din pană” (black-start), fără alimentare din exterior, și să contribuie la repornirea rețelei în caz de black-out.
Bazată pe aceeași clasă de motoare pe gaz ca proiectele europene de referință, unitatea este concepută să atingă puterea maximă în circa două minute de la pornire și să se sincronizeze cu rețeaua în mai puțin de 30 de secunde, un timp de reacție esențial pentru siguranța alimentării și pentru stabilitatea rețelei.
Prin această configurație, centrala combină eficiența ridicată a cogenerării, cu randament global mare și emisii reduse față de tehnologiile pe care le înlocuiește, cu o capacitate fermă și flexibilă care oferă servicii tehnologice de sistem și participă la piața de echilibrare, sprijinind integrarea surselor regenerabile.
Capacitatea de black-start contribuie la reziliența sistemului și la repornirea rețelei în caz de avarie, iar soluția hydrogen-ready deschide o cale de decarbonizare pe termen lung”, mai explică primărița.
Proiectul va fi realizat în două etape
Proiectul ar urma să fie realizat în două etape: în prima etapă (anul viitor) vor fi montate cazanele de apă fierbinte (CAF), care vor asigura capacitatea de producere a energiei termice, iar în a doua etapă (peste doi ani) vor fi puse în funcțiune și motoarele de cogenerare, completând ansamblul cu producția simultană, de înaltă eficiență, de energie electrică și termică.
După aprobarea de către acționari a investiției de până la 235 milioane de euro, fără TVA, pentru dezvoltarea celor două obiective centrale la Craiova, Electrica a demarat proceduri de selecție a furnizorilor pentru echipamentele necesare acestora.
Potrivit documentelor de achiziție, compania caută atât furnizorul pentru pachetul de motoare pe gaz al centralei de cogenerare, cât și furnizorul pentru cazanele de apă caldă destinate termoficării.
„Momentan, termoficarea din orașul Craiova depinde de Electrocentrale Craiova, companie aflată în subordinea guvernului, nu a municipalității. Nealocarea de fonduri pentru reparațiile curente de către guvern, a dus la avarii serioase la cele două grupuri energetice iarna aceasta, motiv pentru care populația și instituțiile au rămas 7 zile în frig.
Primăria a încercat în repetate rânduri să se desprindă de CEO sau Electrocentrale, dar nu s-a putut fiindcă entitățile aparținând statului român ar fi pierdut bonusul de cogenerare.
Acum, dat fiind reglementările europene referitoare la poluare și decarbonizare, Primăria Craiova va putea avea un alt partener pentru producția de energie termică și beneficia de condiții avantajoase, iar orașul de un mediu sănătos.
Contractul cu Electrocentrale Craiova va fi întrerupt în momentul în care Electrica va depăși prima etapă de investiții și va monta CAF-urile, ceea ce înseamnă primul semestru din anul viitor”, a mai menționat edilul Craiovei.
Gelu Ionescu
