Complexul Energetic Oltenia a ajuns într-un impas incredibil cu investițiile asumate în Planul de Restructurare, în timp ce șefii companiei așteaptă de la o zi la alta verdictul Comisiei Europene pentru oprirea definitivă, la 1 septembrie, a Grupului 5 de la Turceni, singurul rămas funcțional la ceea ce a fost cea mai mare termocentrală din România. Deși compania are la dispoziție 897 de milioane de euro din Fondul de Modernizare al Uniunii Europene, toate termenele de punere în funcțiune a noilor capacități de producție au fost date peste cap. Cele opt parcuri fotovoltaice sunt nefinalizate, iar cele două centrale pe gaz bat pasul pe loc în proceduri de atribuire sau reevaluare a rentabilității (!?). Rotativa de la vârful Directoratului, unde fostul șef Dan Iulius Plăveți i-a lăsat locul lui Cosmin Trufelea, rămas la cârmă alături de vechiul său coleg Ion Bălășoiu și de directorul pensionar Ion Petroniu, nu a adus nimic nou, în afară de o incompetență care străbate dincolo de zidurile companiei.
Situația de la Complexul Energetic Oltenia arată un eșec uriaș în administrarea celor mai importante fonduri din istoria recentă a companiei. Planul de restructurare aprobat la Bruxelles trebuia să asigure o trecere treptată de la energia pe lignit la surse mai puțin poluante. După patru ani și jumătate de la aprobarea Planului de Restructurare, în loc ca măcar cele opt parcuri fotovoltaice, dacă nu și cele două centrale pe gaz, să fie puse în funcțiune, șefii companiei asistă la închiderea pe bandă rulantă a grupurilor energetice existente.
Banii europeni există în conturi, dar neputința managerială blochează proiect după proiect. Toată această brambureală poartă semnătura conducerilor care s-au perindat la cârma companiei. Până în urmă cu câteva luni, Directoratul a fost condus de Dan Iulius Plăveți, avându-i alături pe Cosmin Trufelea și Ion Bălășoiu. Ulterior, scaunele s-au împărțit din nou între aceiași oameni: Cosmin Trufelea a devenit președinte al Directoratului, Ion Bălășoiu a rămas membru, iar pentru întărirea echipei a fost propulsat fostul director pensionar Ion Petroniu. Aceiași șefi care au asistat la blocarea proiectelor de energie regenerabilă se află și astăzi în scaune, fără să-i ia nimeni de guler și să-i scoată afară din sediul de pe A.I Cuza.
În timp ce investițiile noi există doar în pliante și pe site-urile SPV-urilor înființate cu partenerii privați, cărbunele este scos din sistem fără milă, exact de decidenții din Ministerul Energiei care-i țin în funcții pe incompetenții de la Tg.-Jiu. Chiar în aceste zile, conducerea CEO așteaptă cu sufletul la gură decizia Comisiei Europene, care trebuie să hotărască dacă de la 1 septembrie 2026 se va opri definitiv și Grupul 5 de la Sucursala Electrocentrale Turceni, în contextul în care România trebuie să mai închidă 710 MW pe cărbune. Vorbim despre ultimul grup energetic funcțional de la Turceni.
Așadar, dacă CE spune ,,stop”, termocentrala se oprește complet, iar energia pe care o producea dispare din sistemul național fără ca vreun megawatt din noile surse regenerabile să îi ia locul.
Termene depășite pe linie la parcurile fotovoltaice
O analiză a datelor oficiale dintr-un document al CEO, actualizat în urmă cu câteva luni, arată prăpastia dintre asumările companiei și realitatea din teren, la data de astăzi 26 august 2026. Cele opt parcuri fotovoltaice asumate de companie au o putere totală de peste 730 MW și trebuiau puse în funcțiune treptat, în 2026 și 2027. Primele patru investiții trebuiau să funcționeze deja de două luni, însă…
Primul pachet de proiecte, făcut în parteneriat cu OMV Petrom, cuprinde patru parcuri solare cu o capacitate totală de 455 MW. Conform calendarului oficial, parcul fotovoltaic de pe Halda Rovinari-Est, de 110 MW, trebuia pus în funcțiune în perioada martie – iunie 2026. Suntem la sfârșitul lunii august 2026, iar parcul nu produce nimic, termenul fiind depășit cu mai bine de două luni.
Identică este situația și la parcul de pe Halda Interioară Tismana 2 din cadrul Carierei Roșia-Rovinari, proiectat pentru 132 MW. În acte scria negru pe alb că va fi gata tot în intervalul martie – iunie 2026. În teren, lucrarea este departe de final. Tot la Tismana, al treilea parc fotovoltaic de 128 MW, amplasat pe halda interioară a carierei, avea fixat exact același termen de finalizare: martie – iunie 2026. Ambele termene sunt depășite, iar investițiile împotmolite.
Al patrulea parc din pachetul cu OMV Petrom este cel de pe depozitele de zgură și cenușă închise ale Electrocentralei Ișalnița, de 85 MW. Pentru acesta, termenul estimat de punere în funcțiune era stabilit între lunile mai și august 2026. Astăzi, 25 august, proiectul nu este gata și este clar pentru toată lumea că și acest termen a fost ratat. Deși banii din Fondul de Modernizare sunt siguri și partenerul privat este un gigant energetic, conducerea CEO a reușit ,,performanța” de a bloca darea în exploatare a celor 455 MW care trebuiau să funcționeze în prima parte a acestui an. A doua serie de parcuri fotovoltaice este prevăzută în parteneriat cu Tinmar Energy și însumează 280 MW. Aici sunt incluse parcul de la S.E. Turceni (112 MW), cel de la S.E. Rovinari (83 MW), cel de pe Halda Pinoasa (66 MW) și cel de la Halda Bohorelu (19 MW). Data estimată din acte pentru punerea lor în funcțiune este perioada noiembrie 2026 – februarie 2027. La cum se mișcă lucrurile și având în vedere că prima etapă e complet blocată, este aproape imposibil ca aceste patru parcuri să fie gata peste doar câteva luni.
La Ișalnița reevaluează proiectul de la zero, iar la Turceni abia citesc ofertele
Dacă la parcurile solare lucrurile merg prost, la centralele pe gaz, cele care trebuiau să înlocuiască energia în bandă produsă de termocentrale, e dezastru. Aici nu vorbim doar de întârzieri de câteva luni, ci de ani întregi pierduți.
Cea mai revoltătoare situație este la proiectul grupului pe gaz de 850 MW de la Ișalnița, derulat prin societatea CCGT Power Ișalnița SA, unde CEO deține 59,9% din acțiuni, iar ALRO are 40,1%. În documentul citat, termenul de punere în funcțiune figura, fantezist ce-i drept, pentru perioada august – noiembrie 2028.
După ce licitația pentru execuție a fost anulată și reluată de câteva ori, ultima oară pe 30 ianuarie a.c., lucrurile au luat o turnură cel puțin absurdă.
Ultima decizie a acționarilor, adoptată pe 29 iulie a.c., arată că proiectul e practic întors 100%. Reprezentanții CEO, președintele Directoratului Cosmin Trufelea și directorul pensionar Ion Petroniu , alături de cei de la ALRO au votat demararea unei achiziții pentru un raport de evaluare economico-financiară.
Cu alte cuvinte, după ani de zile de vorbe și bani tocați, șefii vor să plătească consultanți care să calculeze din nou dacă proiectul de 850 MW pe gaz de la Ișalnița mai este rentabil și dacă se mai încadrează în condițiile actuale de piață!
În plus, prin aceeași hotărâre, acționarii au decis să cumpere servicii pentru un Studiu de Fezabilitate destinat unui sistem uriaș de stocare a energiei în baterii, de 950 MW. Când tu reevaluezi rentabilitatea proiectului pe gaz abia la sfârșitul anului 2026, este clar pentru oricine că centrala de la Ișalnița nu va produce energie la finele lui 2028.
La Sucursala Electrocentrale Turceni, unde se dorește construirea unui bloc pe gaz de 475 MW alături de Tinmar Energy, data oficială de punere în funcțiune din documente este iulie – octombrie 2028. În realitate, astăzi, comisia din CEO se află abia în faza de evaluare a ofertelor depuse la licitație, termenul fiind 7 septembrie, iar apoi urmează desemnarea câștigătorului și atribuirea contractului, în eventualitatea în care nu se va ajunge cu contestații la CNSC și instanțe, unde termenele până la o soluție definitivă sunt extrem de lungi.
Claudiu Matei
