Înălțarea Sfintei Cruci sărbătorită la Muzeul Crucilor de la Măceșu, județul Gorj

Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox, a fost marcată luni, 14 septembrie, la Muzeul Crucilor de la Măceșu, aparținător orașului gorjean Târgu Cărbunești.

Manifestarea a fost organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, în parteneriat cu Primăria orașului Târgu Cărbunești și Centrul Cultural „Tudor Arghezi” din Târgu Cărbunești.
Această mare sărbătoare a creștinătății a fost cinstită, la Măceșu, printr-o manifestare ce a început în biserica satului, având hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, cu oficierea Sfintei Liturghii de către preotul paroh Boiangiu Irinel, manifestare ce a continuat în curtea muzeului, în prezența unui public devotat localității și evenimentului.
În curtea muzeului, evenimentul a început cu o slujbă de pomenire săvârșită de preotul paroh Boiangiu Irinel dedicată oamenilor de cultură ale căror cruci se află în patrimoniul Muzeului Crucilor de la Măceșu, pe care i-a pomenit după pomelnicul întocmit de Pompiliu Ciolacu. După terminarea slujbei, Ana Călina, Cristina Ciolacu și alte femei din sat au dat de pomană câte un pachet cu alimente tuturor celor prezenți la eveniment, începând cu elevii și terminând cu oamenii satului.
Au urmat apoi alocuțiuni referitoare la importanța zilei și a acestui muzeu.
Etnologul Pompiliu Ciolacu, inițiatorul acestui muzeu alături de Iuliu Călina, viceprimar al orașului Târgu Cărbunești, în prezent decedat, a vorbit despre importanța păstrării acestor mărturii ale trecutului și despre rolul pe care Muzeul Crucilor de la Măceșu îl are în conservarea și valorificarea patrimoniului tradițional. În cadrul manifestării, etnologul Pompiliu Ciolacu a povestit cum „zburda”, când era copil, pe aceste locuri, clădirea actuală a muzeului fiind lăcașul fostei școli a satului Măceșu, iar acum, de acest loc minunat se vorbește nu numai în țară, ci și peste hotarele sale, datorită acestui muzeu al crucilor. A mulțumit apoi tuturor celor prezenți la eveniment: „Mulțumesc tuturor celor care s-au implicat la această acțiune, și sunt convins că an de an, vor veni tot mai mulți oameni interesați de acest eveniment! Desigur, e minunat că atâția oameni de valoare au fost alături de mine! Mulțumesc doamnei Ana Călina, pentru că soțul dânsei, vrednicul de pomenire Iuliu Călina, împreună am umblat pe la multe uși ca să vedem un drum asfaltat în satul nostru!”.

O nouă cruce adusă din zona Brașovului

Un moment deosebit al manifestării l-a constituit prezentarea unei noi cruci din lemn, care a intrat în patrimoniul Muzeului Crucilor de la Măceșu. Crucea a fost adusă din zona Brașovului de inginerul Decebal Muscalu, care a contribuit, de-a lungul timpului, la îmbogățirea colecției de la Măceșu. Decebal Muscalu a descoperit existența Muzeului Crucilor de la Măceșu prin intermediul presei naționale și a considerat că acest spațiu este locul potrivit pentru crucile vechi pe care le-a identificat și recuperat din diferite regiuni ale țării. Astfel, în loc ca aceste piese să rămână uitate sau să se piardă, au fost aduse la Măceșu, acolo unde pot fi conservate și admirate de generațiile de astăzi și de cele care vor veni. „De asemenea, vreau să-i mulțumesc domnului Decebal, din Brașov, iată, un nume parcă predestinat, care ne-a adus mai multe cruci, iar, acum două săptămâni ne-a adus o nouă cruce foarte veche”, a spus domnul Pompiliu Ciolacu, care i-a mulțumit și primarului orașului Târgu Cărbunești, Dănuț Birău, pentru buna colaborare și pentru sprijinul acordat în demersurile de susținere și promovare a acestui important obiectiv cultural.
La rândul său, primarul orașului Târgu Cărbunești, Dănuț Birău, a spus că: ,,De fiecare dată, de Sărbătoarea «Înălțării Sfintei Cruci», a devenit o tradiție să ne adunăm aici la Măceșu să-i comemorăm pe cei care au trecut prin viața aceasta și au lăsat în urma lor o «dâră de lumină», pentru că prin faptele lor, prin scrierile pe care le-au lăsat, au reușit să rămână în memoria noastră a tuturor! Din păcate, lista noastră se înmulțește an de an cu nume de oameni pe care i-am cunoscut și au lăsat ceva în urma lor, de care să ne aducem aminte! Biserica și Muzeul există aici datorită celor doi fii ai satului, domnul Ciolacu Pompiliu și răposatul Iuliu Călina, de aceea, să ne respectăm valorile, atâta timp cât le avem în viață și le putem arăta respectul cuvenit! La Tg. Cărbunești avem onoarea de a trăi alături de un mare critic literar, istoric și scriitor, domnul Grigore Grigurcu. Din păcate, prea puțini îl știu, chiar dacă văd un bătrân mergând pe stradă cu un cățel sau cu un baston, fără să știe pe lângă cine trec! Trebuie să-i arătăm respectul, cât mai este în viață! Deci, să ne aducem aminte cu pioșenie de toți cei care au fost printre noi și să sperăm că vom fi sănătoși și ne vor ține puterile ca să ne vedem mulți ani în acest loc de pomenire! Dumnezeu să-i ierte pe toți, acolo sus, în ceruri!”
După un moment de reculegere în memoria celui care a fost marele om de cultură al Gorjului, Ion Mocioi, propus de etnologul Pompiliu Ciolacu, a urmat o scurtă alocuțiune a istoricului Gheorghe Nichifor: „După un asemenea moment de mare emoție spirituală, pe care l-am trăit acum câteva clipe, în legătură cu distinsul și regretatul profesor Ion Mocioi, mă gândeam așa, că din ce în ce mai mulți oameni de cultură ai Gorjului ne părăsesc. Este firesc să fie așa și, din fericire, imaginea lor revine publicului și prin acest muzeu. Mă gândeam la o traiectorie așa, istorică, la trei nume. La patriarhul Macarie din secolul 4, la patriarhul Zaharia din secolul VII și iată, la Pompiliu Ciolacu. Sigur păstrând dimensiunile de rigoare. De numele fiecăruia dintre ei, se leagă acest simbol creștin, de mare forță, care este crucea. Macarie a însoțit-o pe Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, acolo în cercetările de la Ierusalim, unde a fost depistată crucea. Zaharia este cel care, în veacul al șaptelea, i-a sugerat împăratului Heraclie al Constantinopolului să nu fie îmbrăcat împărătește când se reîntoarce crucea furată, luată cu sila, de perși înainte cu vreo câțiva zeci de ani. Iar acum, aici, repet, păstrând proporțiile, de ceva ani, face istorie acest muzeu de care se leagă numele lui Pompiliu Ciolacu”. Apoi a punctat cuvintele spuse de primarul Dănuț Birău, care sugera foarte bine, să fim atenți cu cei din jurul nostru, întrucât ei ne pleacă și este bine să le arătăm recunoștința noastră, mai ales în ultimii lor ani de existență. Și la Gorj mai avem asemenea persoane și trebuie să ne gândim la ei. A felicitat organizatorii și le-a sugerat să nu se oprească aici, ci să continue munca și tradiția, menționând că și cei din Valea Amaradiei vor să facă și ei un muzeu asemănător, la Mănăstirea Hurezani.
Scriitorul și jurnalistul Vasile Vasiescu, redactorul-șef al revistei culturale „Gazeta Gorjului”, readusă în actualitatea culturală a Gorjului în ianuarie 2025, după ce fusese oprită la finalul anului 1989, a povestit despre o troiță din satul său natal Bălănești, tot din Gorj, făcută în anul 1842 și luată prin donație de la doi țărani, Constantin și Gheorghe Negrescu, la 1906, de Alexandru Tzigara-Samurcaș (1872 – 1952), istoric de artă, etnograf, muzeolog și jurnalist cultural român, și dusă la București. Acum se găsește la Muzeul Național al Țăranului Român și are numărul de inventar 6, iar luna trecută, s-au împlinit 120 de ani de la înființarea muzeului.
Finalul evenimentului a fost dedicat tot defunctului Ion Mocioi, de către etnologul Pompiliu Ciolacu, care a recitat următoarele versuri pe fond muzical: „Aici, la confluența dintre ere te-ai născut,/ Aici, este mult, rămâi aici și vezi cum vine o altă cale,/ Iar murmurul din tine se înalță spre ceruri, spre soare,/ Iar tu vei mergea mai departe”.
Dumnezeu să-i ierte pe cei care sunt reprezentați aici, pe crucile Muzeului din Măceșu și pe toți cei care ne-au părăsit de-a lungul veacurilor de pe acest pământ strămoșesc.
La evenimentul de la Măceșu au participat oaspeți de la nivelul administrației locale (primarul Dănuț Birău) și județene (Gheorghe Nichifor, Alexandru Băluță și Daniela Gapșea), a unei delegații de la Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu” (A.N.C.E. „R.M.” Gorj „Tudor Vladimirescu”), formată din: col. (rtr.) Gigi Bușe, Ing. Vasile Ionescu, contabil Viorica Ionescu, jurist Ion Ungureanu, prof. dr. și jurnalist Vasile Gogonea și fotograf Marin Dogaru și de la Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți (Gigi Bușe, Vasile Gogonea și Dorin Brozbă), oameni de cultură precum domnul Vasile Vasiescu, redactor șef al Revistei „Gazeta Gorjului” cu soția, doamnele Ana Călina și Ciolacu Cristina, dar și un grup de elevi de la Târgu Cărbunești.
Gigi BUȘE