Așa cum s-a confesat în mai multe rânduri, a studiat multe documente și cărți despre Primul Război Mondial în care a luptat și bunicul său, Ion C.I. Ungureanu, iar fratele bunicului, Constantin I. Ungureanu a căzut eroic la Mărășești. A fost ahtiat, a dorit din tot sufletul să cunoască cât mai multe aspecte din biografia Eroinei de la Jiu, pentru care nutrea un cult. I-au venit în sprijin două cărți de căpătâi, fundamentale: ,,Zile de sbucium și glorie pe Valea Jiului 1916”, tipărită la București, a căpitanului în rezervă, Ion D. Isac – învățător, din Pojogeni, participant activ la luptele din Primul Război Mondial, și ,,Ecaterina Teodoroiu, eroina poporului român”, Editura Scrisul Românesc, Craiova,1981 și edițiile următoare acesteia, autor regretatul Profesor Ion Mocioi. ,,Amintiri din Războiul 1916 – 1919” este cartea primită de la colonelul Gheorghe Cristescu, de la care a primit copiile hrisoavelor din 1612 și 1618, privind atestările documentare referitoare la Tunși și respectiv ,,Sneagov”(Țicleni). De la Gheorghe Cristescu a aflat că Radu Țicleanu a fost căpitan în oastea reîntregitorului de neam și țară, Mihai Viteazul. La inițiativa juristului Ion M. Ungureanu, a fost ridicat un monument cu o placă comemorativă în locul ,,LA BRAZDĂ”, acolo unde, la 4 noiembrie 1916, pe timp friguros a avut loc una din luptele eroice ale Regimentelor 18 și 58 Gorj împotriva invadatorilor, din care făcea parte și Eroina Ecaterina Teodoroiu. Acestui eveniment, juristul Ion M. Ungureanu i-a dedicat două însemnate cărți: ”IUBIREA DE ȚARĂ NU MOARE”, Editura Măiastra Târgu Jiu, 2013 și ”ALBUM DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL”, Târgu Jiu 2013, ambele format A4. La pagina 10 a cărții ”Iubirea de țară nu moare”, autorul prezintă harta României întregite sub domnia M.S.Regelui Ferdinand I, în cursul anului 1918. Să luăm aminte de spusele unui ierarh, mitropolit al Banatului: ”România Mare s-a născut în Primul Război Mondial și a fost botezată la 1 Decembrie 1918”. La pag 13 a aceleiași cărți, autorul ne atrage atenția privind semnificația istorică a anului 2013 și anume, împlinirea a 574 de ani de la atestarea documentară cea mai veche a Țiclenilor, 1439, prin hrisovul emis de voievodul Alexandru I, fiul lui Mircea cel Bătrân, descoperire ce aparține cercetătărului Preotului , profesor, Dr. Ion Popescu Cilieni. În carte apare și lista cu Eroii din Țicleni căzuți pe câmpurile de luptă pentru făurirea României Mari. De asemenea, apar cele două monumente ale eroilor de la bisericile de la Țicleni și Gura Lumezii.
Albumul conține portrete ale unor participanți la Primul Război Mondial, brevete și alte documente. Printre ostașii gorjeni la Vama veche ungurească de la Bumbești-Surduc se află și sublocotenentul Teodor Colțescu din Rășina. O ilustrație prezintă cheia de la Vama veche ungurească, luată de ostașii gorjeni în anul 1916.
,,22 IULIE 1593, ZI ISTORICĂ PENTRU ROMÂNI” este o altă carte, cu o postfață prezentată de Prof. Dr. Ion Mocioi, pe care își pune semnătura juristul Ion M. Ungureanu, apărută la Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2015. Este relatat un eveniment istoric mai puțin cunoscut și cercetat de istorici. Este vorba despre prima confruntare a lui Mihai Viteazul cu armata turcă, înainte de a se urca pe tronul Țării Românești, relatată de Dimitrie Cantemir, în cartea sa scrisă în limba turcă în 1704, cu titlul ”CHITAP BIRINGI MOHAREBE OTOMAN MEMLEHET MIHAI A MOLDOVANĂN”, tradus ”PRIMUL RĂZBOI AL IMPERIULUI OTOMAN CU MIHAI AL ROMÂNILOR”.Această scriere a lui Cantemir, demnitar român și savant de reputație mondială, înfățișează o incursiune a voievodului Mihai Viteazul în Dobrogea, pentru a recupera vitele și copiii jefuiți de turci sub domnia lui Alexandru cel Rău, după părăsirea tronului de către acesta. Bătălia de la Asarlâc din 22 iulie 1593 între armata trimisă de sultan de la Adrianopol și voievodul Mihai cu cca 8000 de tineri voluntari civili din Oltenia și Muntenia includea și pe căpitanul Radu Țicleanu. Multe date despre această bătălie i le-a furnizat colonelul Gheorghe Cristescu care i-a trimis juristului Ion M. Ungureanu și traducerea cărții lui Cantemir ce prezintă bătălia de la Asarlâc. Cartea a avut șansa de a fi lansată la Târgu Jiu, în sala Muzeului județean ”Alexandru Ștefulescu”, cu care prilej, Domnul Profesor Dr. Ion Popescu Brădiceni i-a dedicat următorul poem, ,,LA O LANSARE DE CARTE”:
Eram pe-atunci, prin preajmă, scrib
iar bătălia cruntă.
Mergeam la moarte ca la nuntă.
Azi, biet poet, vai, mă inhib.
C-această patrie-i ținută
de miliarde de eroi,
roind pe plai, migrând spre noi,
ariegarda revolută.
Eram pe-atunci, eu însumi crai
prin vreo Cetate, ori vreun târg.
Azi recitesc uimit, cu sârg
o confruntare a lui Mihai
cu armata turcă.Trecu anu
de când aflat-am povestea
ce-i tipărită-n Carte este a
juristului Ungureanu
ce cu iubire-n tribulații
și încercând emoții rare
salvatu-ne-a de o grea uitare
vechi texte, obiecte, spații
crepusculare în care Craiul
Mihai și-acum s-o fi-ncleștând
c-un Pașă turc, prin vreun pământ
sfințit cu sânge, și cu graiul
izvoarelor, care-n lumină
își scot armurile-nroșite.
Așa-s legendele dospite !
Ni-s hrană dar nu se termină.
Din limba vechilor izvoade
și cronici rostuite-n timp
și în istorie la schimb,
culegem fabuloase roade
cum cea de față. Domnul Ion
M. Ungureanu s-a vădit,
Descălecând, la asfințit,
A ne fi brav companion -dintr-un trecut îndepărtat
și dintr-o zare-nveșmântată
în falduri de drapel…Deci, iată,
pe-calea-i dreaptă și-a săpat
urme menite să rămână.
De-acum, cu ostenita-i mână,
o să rescrie-n – sobru-i stil –
alte-ntâmplări, cu alt pistil.”
Dar neobositul cercetător Ion M. Ungureanu, care afirmă că: ,,Importanța trecutului nostru a fost ca o religie pentru mine”, a dat publicității și cele TREI MICROMONOGRAFII ALE CELOR PATRU BISERICI DIN ȚICLENI – Tunși, Țicleni cea veche, Țicleni cea nouă și Gura Lumezii.
Interesul constant al juristului Ion M. Ungureanu s-a materializat și în alte cărți date publicității. ,,BĂILE ȚICLENI – AMINTIRE ȘI SPERANȚĂ”, este o altă carte, format obișnuit, apărută la Editura Măiastra, 2013. Este o monografie despre trecutul istoric al Băilor Țicleni, prefațată de ilustrul Prof.Doctor Tudor Sbenghe.
La 21 octombrie 2013, la Bibioteca Județeană ,,Christian Tell” au fost lansate cele trei cărți: ,,Iubirea de țară nu moare”; ,,Album din Primul Război Mondial” și ,,Băile Țicleni – amintire și speranță”.
Tot la Editura Măiastra Târgu Jiu, 2015, îi apare cartea ,,ȚICLENI – ALBUM MONOGRAFIC”, format A4, publicat în trei limbi: română, engleză și franceză. Este o lucrare de excepție ce conține istoria ilustrată, tehnocolor. A fost lansată în sala Primăriei orașului Țicleni.
Jubileului semicentenar al orașului Țicleni, juristul Ion M. Ungureanu îi dedică o lucrare cu titlul ”50 DE ANI DE LA ÎNFIINȚAREA ORAȘULUI ȚICLENI” (1968 – 2018). Apărută la Editura Măiastra Târgu Jiu, 2018, carte format A4, ca deobicei , bogată iconografic. Prof. Dr. Victor Troacă, președintele Asociației Scriitorilor de carte documentară Gorj, a publicat în cotidianul ,,Gorjeanul” o apreciere asupra acestei lucrări.
Plecând de la ideea că ,,Pentru a păși în viitor, trebuie să ne cunoaștem trecutul”, juristul Ion M. Ungureanu îmbunătățește bibliografia istoriei locale cu lucrarea ,,UN OM LUMINAT AL ȚICLENILOR, PREOTUL GHEORGHE GR. ȚICLEANU”, cunoscut în Țicleni cu supranumele Preotul ,,Leoargă”, apărută sub egida dictonului NIHIL SINE DEO! și prefațată de Preot Iconom Stavrofor Dragomir Țicleanu, Parohia Țicleni. Această carte apărută în format obișnuit, reprezintă o micromonografie a vieții preotului Gheorghe Gr. Țicleanu, primul autor de carte din Țicleni, cu lucrarea ,,Istoricul bisericei Rășina din județul Gorj, apărută la Tipografia Română ,,Marin Pătrașcu și R. Mangu”, 1909. Celor care au zidit această biserică, autorul le dedică un buchet de poezii scrise în stilul Legendei Meșterului Manole, începând cu descrierea platoului (Morușa) pe care a fost zidită mănăstirea și până la săvârșirea acestei sfinte lucrări:
”…Ea este coroana
A tot ce-am săvârșit,
Ea e toată fala
A tot ce am zidit.
Monastirea astă,
Ce am săvârșit,
De ar sta chiar în apă,
Stă înveșnicit.”
Este necesar să evidențiem atenția pe care o acordă autorul iconografiei în cărțile sale. Toate cărțile sale sunt bogat ilustrate, sunt înțesate de portrete, ilustrații de pe coperțile unor cărți, scrisori, brevete, copii ale unor acte, potrete, ilustrații cu lagăre de prizonieri, ofițeri în lagărul din Bressen de la Marea Baltică, în Germania, hărți, imagini din localitatea Țicleni sau de pe front.
Nașterea acestor cărți prezentate de noi, fără a le face cunoscute pe toate, n-a fost ușoară, de altminteri ca orice naștere, i-a răpit autorului ani de cercetare și muncă asiduuă, de investigare a unor bibliografii vaste, de cercetare nemijlocită a arhivelor, corespondență, fără a mai lua în calcul și aspecte de ordin pecuniar.
E în firea autorului să muncească cu acribie, cu minuțiozitate și fervoare pentru apariția acestor cărți. A presupus nopți nedormite, frământări, dar și satisfacții. Pasiunea pentru a scoate la lumină din bezna istoriei trecutul localității Țicleni a poruncit ȘI A ÎNVINS!
Răsplata muncii sale de o viață n–a întârziat să apară. Consiliul local al orașului Țicleni, pentru meritele deosebite, i-a conferit Titlul de Cetăţean de Onoare al orașului Țicleni, la 27.02. 2014.
Indubitabil că urmașii urmașilor ascendenților țiclenari îi vor rosti numele pentru atașamentul său neobișnuit față de localitatea care l-a adus pe lume.
Este necesar să facem cunoscut faptul că și Evenimentul comemorativ care a avut loc la Cișmeaua Tunși, la 15 august 2026 – cu titlul ”Ecaterina Teodoroiu – Primul botez al focului” și cinstirea eroilor localității din Primul Război Mondial, reprezintă o consecință, tot a inițiativei juristului Ion M.Ungureanu că, pe baza mărturiilor unor urmași ai ascendenților tunșeni, a ajuns la concluzia că Eroina Ecaterina Teodoroiu, însoțită de alți luptători, a fost prezentă și a luptat pe meleaagurile noastre, în Primul Rozboi Mondial.
Prezent la solemnitatea evenimentului comemorativ, pentru a cinsti memoria Eroinei Ecaterina Teodoroiu, am dorit a rosti câteva cuvinte, dar a fost cu neputință. Era ca și cum am fi vorbit la pereți. De aceea, am renunțat. În cele câteva enunțuri pe care voiam cu ardoare să le exprim în luarea noastră de cuvânt, doream a aduce laude bine meritate membrilor Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”, Filiala judțului Gorj ”Tudor Vladimirescu”, sub egida căreia s-a desfășurat evenimentul sus-amintit, în frunte cu președintele acesteia, colonel (rtr)Inginer Doctor Walter Loga și secretarul asociației, colonel Gigi Bușe. Acum, când se pronunță tot mai rar cuvintele sacre ,,patriot” și ,,patriotism”, considerate a fi desuete, acești bravi colonei continuă să fie în slujba patriei așa cum erau ofițeri activi.
De asemenea, voiam să elogiem activitatea juristului Ion M. Ungureanu, cel care, din copilărie, are în sânge istoria, fiind creierul și sufletul, promotorul acestor evenimente comemorative ,,La Brazdă” și la Cișmeaua Tunși și autorul textelor de pe plăcile comemorative. Organele locale și județene au răspuns cu promptitudine, dând tot sprijinul pentru materializarea acestor inițiative. Dânsul este acela care, prin cărțile sale, a izbutit să aducă trecutul istoric al Țiclenilor în prezent. Dar munca depusă în acest scop a cerut și sacrificii, poate de multe ori nu s-a bucurat de o viață adevărată.
Așișderea, în intenția noastră a fost să stârnim în interiorul sufletesc al țiclenarilor mândria pentru ascendenții lor care au făcut istorie, în timpul lui Mihai Viteazul, al lui Tudor Vladimirescu, prin prezența lui Radu Țicleanu și respectiv, Andrița Bălănoiu, unul dintre ,,puii de lei” ai slugerului și vultanului Tudor din Vladimirii Gorjului și a lui Dinu Gârbea, unul dintre căpitanii lui Tudor, ambii din satul Tunși, de asemenea, pentru eroii aflați sub arme, căzuți la datorie, în Războiul pentru independenţă, Primul și Al Doilea Război Mondial. Urma să dăm citire poeziei ,,Fata cu arma. Ecaterina Teodoroiu”, scrisă de către profesorul Constantin Șofei, autor al unui volum de versuri cu titlul ,,Vorbe ce se vor cântate” și al celor două romane: ”Lumină sub umbrela morții” și ,,Zâmbete la porțile furtunilor”, semnate cu pseudonimul Dae Rășinaru. Este colegul nostru de o viață, de aceea este momentul să mulțumim destinului că începând cu clasa I, când ne-am certat pe prima bancă, am fost împreună la școala pedagogică și la facultate, apoi ca slujitori ai catedrei la aceeași instituție școlară până când am ieșit la pensie, în 2000.
Având în vedere că acest eveniment comemorativ desfășurat la Tunși, a avut loc într-o mare sărbărătoare a creștinilor, Adormirea Maicii Domnului, după ce am fi rostit celebrul citat aparținând lui André Malraux (n. 1901), scriitor și om politic francez: ,,Secolul al XXI-lea va fi unul religios sau nu va fi deloc”, ne-am fi adresat auditorului cu îndemnul de a se ruga Proniei Cerești, Providenței, ca mințile înfierbântate, recte Preaputernicii de pe Mapamond ai zilelor noastre să aibă înțelepciunea să nu declanșeze un Al Treilea Război Mondial, care ar putea să aducă Apocalipsa, prin folosirea arsenalului nuclear.
Profesor, Constantin E. Ungureanu
