-V.G. Preaucernice Părinte Vodoiu, v-am cunoscut îndeaproape cu două luni și jumătate în urmă, la resfințirea Bisericii cu Hramul «Sf. Cuv. Parascheva» din Parohia Vladimir, Protopopiatul Târgu-Cărbuneşti, și pot să spun că am luat cunoștință cu un slujitor al altarului cum rar mi-a fost dat să văd, un preot cu o determinare pastoral-misionară și administrativă a cărui experiență poate fi împărtășită multor oameni dăruiți slujirii Lui Dumnezeu și promovării credinței vii în sufletul celor din zilele noastre, al tuturor celor care caută cu nădejde ajutorul Celui Preaînalt al cerului și al pământului!
-M.M.V. Vă mulțumesc, domnule profesor, Vasile Gogonea, iar, plăcerea și onoarea de a sta de vorbă cu dumneavoastră într-un dialog deschis, reprezintă pentru mine și un prilej de a le oferi oamenilor ceva din experiența mea ca preot de mir!
-V.G. O experiență pe care eu am deslușit-o într-o carte minunată cu titlul atât de sugestiv: «Credința vie, o lucrare a dialogului interreligios», un volum având binecuvântarea și «Cuvântul înainte» al † ÎPS Prof. Univ. Dr. Irineu Popa, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei!
-M.M.V. Așa este, iar, această binecuvântare, mă onorează și mă obligă de a face în continuare o slujire devotată sub protia Chiriarhului nostru minunat și strălucit în dogmatica teologică!
,,Importanța Bisericii, în asigurarea păcii și a bunei orânduiri în lume”!
-V.G. Ce v-a determinat să alegeți o temă atât de incitantă și de o strictă actualitate, aș putea spune, care generează multe dezbateri?
-M.M.V. Obiectul principal al volumului de față, este evidențierea trăsăturilor fundamentale ale dialogului, în contextul unei strategii misionare, adaptată la contextul european actual. Prin cercetarea evoluției relațiilor dintre bisericile lumii și rodul dialogului interreligios, vom contribui la identificarea unor arii noi de cercetare misologică contemporană și la conceperea unor modalități inovatoare de optimizare a acesteia.
-V.G. Care ar fi argumentele principale în stabilirea unui dialog interreligios folositor și capabil să amplifice dimensiunile spirituale ale credinței?
-M.M.V. Valorificarea cunoștințelor și oportunităților metodologice, oferite de științele sociale modern, vor contribui la crearea premiselor pentru un dialog fructuos, care să conducă la primirea în Biserică, a unor noi membri din alte religii, deoarece în acest sens, tema aleasă este o temă de actualitate și rezidă în mandatul misionar, dat nouă de Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Prin tratarea acestei teme, am încercat să realizăm o analiză obiectivă din punct de vedere teologic, a dialogului dintre religia ortodoxă și celelalte religii, uzitând de cele două abordări – laică și religioasă, intenționând, astfel, a ajunge la un rezultat obiectiv, concretizat prin concluziile și constatările de facto, dar și prin exprimarea unor sugestii generale.
-V.G. Care ar fi rolul bisericii în această lume secularizată?
-M.M.V. Așadar, luând în considerare, aspectele tot mai profunde ale secularizării, societății contemporane și ale comunităților religioase, am căutat să evidențiem importanța misiunii Bisericii, în asigurarea păcii și a bunei orânduiri în lume, prin acoperirea unor nevoi spirituale ale oamenilor, odată cu asigurarea cadrului canonic și legal, serviciilor publice religioase.
,,Au fost analizate și prezentate toate acțiunile comune de natură teologică”!
-V.G. Cât de necesară este definirea de către participanții la o dezbatere a noțiunii de dialog interreligios?
-M.M.V. Raportându-ne la obiectivul principal, al studiului teologic, prin explorarea și evidențierea experiențelor, trăite de creștinii participanți la dialogul interreligios, precum și a relaționării dintre religiile, a căror apartenență religioasă o mărturisesc, am considerat necesitatea stabilirii unor ipoteze secundare, de cercetare, după cum urmează: definirea de către participanții la dialog, a noțiunii de dialog interreligios, prin propriile afirmații, modul de abordare și de participare a membrilor religiilor lumii, la dezvoltarea și dezbaterea temelor ce privesc dialogul interreligious, identificarea, propunerea și însușirea de către participanții la dialog, a unor posibilități de cooperare între Bisericile participante la dialogul interreligious și prezentarea evoluției instituțiilor democratice și de cult care se ocupă cu emiterea și promovarea legislației religioase referitoare la dialogul interreligios.
-V.G. Structurarea volumului are în vedere și reglementări legale laice și bisericești?
-M.M.V. Lucrarea este structurată astfel încât să poată fi realizată o prezentare a aspectelor generale și de nuanță ce caracterizează bazele și evoluția dialogului interreligios în viața comunităților creștine, cât și în evoluția vieții bisericești de-a lungul istoriei religioase. În același timp a fost analizată și evoluția legislației naționale și internaționale, în aria libertății religioase, precum și întâlnirile interreligioase organizate de către reprezentanții celor mai recunoscute religii, la nivel teologic, avându-se în vedere aprofundarea cadrului legislativ, al reglementărilor legale laice și bisericești, în contextul istorico-social, printr-o scurtă incursiune în istoria religiilor și a dreptului canonic.
-V.G. În ce măsură, ați avut în vedere principiile teologice care trebuie să constituie, argumente de susținere teologică ale religiei creștine?
-M.M.V. Plecând de la delimitările conceptuale s-a întreprins o cercetare temeinică a relaționării dintre religiile lumii, între toate structurile acestora, după modelul ortodox, având în vedere principiul separației Bisericii ortodoxe față de celelalte, dar și autonomia Bisericii față de Stat. De asemenea, am căutat a stabili în mod concret, principiile și însușirile teologice care trebuie să constituie argumente de susținere teologică ale religiei creștine, prin Biserica Ortodoxă, în cadrul dialogului interreligios, evidențiindu-le în mod individual, atât din punct de vedere istoric, cât și spiritual. De asemenea, în analiza săvârșită au fost analizate și interpretate teologic, normele canonice care vizează atât direct, cât și indirect, normele canonice ale Bisericii Ortodoxe, ca monumente juridice de ordin dogmatic, păstrate și însușite de religia creștină în mod autentic.
-V.G. Inspirați de titlul volumului, Preacucernice Părinte Vodoiu, sper să avem în continuare prilejul de a fi într-un permanent dialog!
-M.M.V. De acord, și mă bucur de acest dialog în care pot fi analizate și prezentate toate acțiunile comune de natură teologică, instituite la nivelul tuturor popoarelor lumii, cu binecuvântarea și participarea Întâi-stătătorilor Bisericii creștine, precum și adoptarea de comun acord a măsurilor cu un aport deosebit și pozitiv în dezvoltarea dialogului interreligios, lăsând deoparte repulsia unei religii față de celelalte și urmărind iubirea între oameni, așa cum ne-a împărtășit-o Bunul Dumnezeu!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
