Ferma de măgărițe Turburea pregătește un proiect cum rar vezi în România: 30 de copii dintr-o clasă pregătitoare ar putea primi, timp de 20 de dimineți, câte un smoothie pe bază de lapte de măgăriță.
În spatele ideii se află Paula Vasile, mamă a unei fetițe și femeia care a transformat o idee neobișnuită într-o fermă de măgărițe și, mai nou, într-un proiect care își propune să aducă un produs rar direct în rutina de dimineață a copiilor. Dar povestea nu începe în Turburea.
Totul a început departe de Gorj
Înainte ca primele măgărițe să ajungă la fermă, povestea a trecut prin Marea Britanie și Franța. Fondatorul proiectului a trăit în Marea Britanie din 2004. În timpul pandemiei a decis să se întoarcă pe continent și să construiască un proiect agricol propriu. A cumpărat inițial o proprietate în apropiere de Bordeaux, în Franța, și a început să caute o idee de afacere. Au fost analizate aproape o sută de variante. Printre ele s-a aflat și una care avea să schimbe complet direcția proiectului: creșterea măgărițelor și producția de lapte de măgăriță.
Planul inițial era ca animalele să fie cumpărate din România și transportate în Franța. Doar că lucrurile nu au mers conform planului. Viața a schimbat traseul proiectului, iar ferma s-a mutat, în cele din urmă, la Turburea, în Gorj. Așa a început aventura Fermei de Măgărițe Turburea care avea să transforme un produs aproape exotic pentru majoritatea românilor într-un produs căutat de familii.
De ce tocmai măgărițe?
Răspunsul este simplu: laptele de măgăriță este rar, iar cantitatea obținută de la un singur animal este mică. O măgăriță aflată în lactație produce, în medie, în jur de 800 de mililitri de lapte pe zi.
Asta explică și de ce produsul este unul de nișă și are un preț mult mai mare decât laptele obișnuit. În aproximativ trei ani, în jurul fermei s-a format însă o comunitate de circa 600 de clienți, iar o parte importantă dintre aceștia sunt părinți.
Interesul crește mai ales în sezonul rece și în perioada în care copiii încep grădinița sau școala. De aici a apărut întrebarea care stă acum la baza noului proiect. Poate laptele de măgăriță să devină baza unei băuturi nutritive, gustoase și suficient de practice încât un copil să o consume în fiecare dimineață înainte de ore?
Cât costă, de fapt, laptele de măgăriță?
Prețul arată imediat de ce vorbim despre un produs rar. În ofertele disponibile în România, prețurile diferă destul de mult în funcție de producător, ambalare și tipul produsului. De exemplu, un producător comercializează în prezent 250 ml cu 42 de lei și un litru cu 140 de lei, în timp ce un alt producător listează laptele crud la 30 de lei pentru 250 ml, 55 de lei pentru 500 ml și 100 de lei pentru un litru. În supermarket, un produs ecologic de Gorj era listat la aproximativ 38,59 lei.
Ce are special laptele de măgăriță?
Studiile arată că laptele de măgăriță are un profil interesant: este relativ sărac în grăsimi, are o proporție importantă de proteine din zer și conține lactoză, vitamine și minerale. Unele cercetări evidențiază în special prezența lizozimului și lactoferinei, proteine asociate cu activități antimicrobiene și imunomodulatoare.
De asemenea, cercetările au analizat laptele de măgăriță ca posibilă alternativă alimentară pentru anumite persoane cu alergie la proteina laptelui de vacă, datorită compoziției sale diferite. Totuși, specialiștii subliniază că dovezile privind efectele terapeutice sunt încă limitate, iar multe dintre beneficiile spectaculoase promovate în spațiul comercial nu sunt demonstrate suficient prin studii clinice pe oameni. Un alt element interesant este vitamina C: unele analize de specialitate indică niveluri mai ridicate decât în laptele de vacă. Laptele de măgăriță conține, de asemenea, calciu, fosfor, potasiu, zinc și alți micronutrienți.
De la o sticlă de lapte la brandul „Iha”
Laptele este comercializat sub brandul «Iha», un nume ales tocmai pentru a fi simplu și ușor de ținut minte. „Mi-am dorit un nume simplu și ușor de reținut. «Iha» este sunetul pe care îl asociem imediat cu măgărușul. Dar nu vreau ca «Iha» să însemne doar o sticlă de lapte. Mi-ar plăcea să construim, în timp, o familie de produse dezvoltate responsabil în jurul laptelui de măgăriță”, a spus Paula. Următorul produs pe care «Iha» îl are în vedere nu este un alt tip de lapte, ci un smoothie destinat copiilor.
De ce un smoothie?
Ideea este ca laptele de măgăriță să fie folosit drept bază pentru o băutură de aproximativ 150 de mililitri, la care să fie adăugate ingrediente precum fructe, iaurt, semințe sau alte produse care să aducă proteine, fibre, grăsimi bune, vitamine și minerale. Există însă o regulă importantă: produsul trebuie să fie și sănătos, și gustos. „Dacă avem un smoothie extraordinar într-un tabel nutrițional, dar copilul nu îl bea, nu am rezolvat nimic. Trebuie să obținem două lucruri simultan: valoare nutrițională și un gust pe care copilul îl acceptă cu plăcere”, a spus Paula, proprietara Fermei de Măgărițe Turburea. Este un detaliu care poate face diferența între un produs care rămâne doar o idee și unul care ajunge să fie cumpărat de părinți.
50% din necesarul unor nutrienți? Deocamdată, doar ținta
Echipa proiectului își propune ca o porție să poată contribui semnificativ la necesarul zilnic al copiilor pentru mai mulți nutrienți importanți. Ținta de dezvoltare este de aproximativ 50% din necesarul zilnic pentru o serie de nutrienți urmăriți, printre care proteine, calciu, fier, zinc și vitaminele A, C și D, acolo unde acest lucru poate fi realizat responsabil într-o singură porție. Paula Vasile face însă o precizare importantă: această cifră nu reprezintă o valoare deja demonstrată pentru produsul final.
„Nu spunem că avem deja această formulă. Tocmai de aceea vrem să implicăm nutriționiști și alți specialiști. Produsul final trebuie analizat înainte să facem afirmații exacte despre aportul său nutrițional”, a mărturisit Paula.
Fără promisiuni că „nu mai răcește copilul”
Poate cel mai important aspect al proiectului este că «Iha» nu vrea să transforme laptele de măgăriță într-un produs-minune. În condițiile în care părinții sunt bombardați cu produse care promit „imunitate” și protecție împotriva răcelilor, proiectul își propune să păstreze lucrurile într-o zonă mult mai simplă: o băutură nutritivă, nu un medicament. „Nu vrem marketing înaintea științei. Ideea este să construim o băutură cu densitate nutrițională ridicată, într-un moment al anului în care părinții sunt oricum foarte atenți la alimentația copiilor”, a declarat Paula. Prin urmare, proiectul nu urmărește să demonstreze că smoothie-ul îi va face pe copii să răcească mai puțin și nici că ar avea efecte terapeutice.
Experimentul începe cu o singură clasă
Prima etapă va fi una mică și foarte concretă. O singură clasă pregătitoare, formată din aproximativ 30 de copii, va participa timp de o lună școlară. În fiecare dintre cele 20 de dimineți, fiecare copil va primi câte o porție. Calculul este simplu: 30 de copii, 20 de dimineți, 600 de porții.Copiii nu vor participa la un experiment medical. Cu acordul părinților și cu respectarea cerințelor privind alergiile și restricțiile alimentare, familiile vor putea transmite feedback despre lucrurile care contează cu adevărat pentru un produs destinat copiilor: gustul, textura, aroma, cât consumă copilul și, mai ales, dacă își dorește să îl bea din nou.
De ce începe proiectul tocmai cu școala?
Pentru Paula Vasile, începutul clasei pregătitoare este un moment în care părinții sunt deja foarte atenți la alimentația copiilor. Primul ghiozdan, colegii noi, programul nou și, inevitabil, primele viroze aduse acasă fac din această perioadă una în care părinții caută soluții simple pentru rutina de zi cu zi. Ideea proiectului este tocmai aceasta: nu să promită că un smoothie va rezolva problemele sezonului rece, ci să vadă dacă o băutură nutritivă poate deveni un obicei simplu de dimineață.
400 de lei pentru o lună de smoothie-uri
Pentru susținerea unui copil timp de o lună, costul estimat este de 400 de lei. Banii acoperă ingredientele și producția celor 20 de porții. Un sponsor poate susține un singur copil sau mai mulți. Proiectul caută și colaborări cu producători locali, care ar putea contribui cu fructe, iaurt, semințe sau alte ingrediente potrivite rețetei. Nutriționiștii pot ajuta la realizarea formulei, iar părinții și copiii vor avea un rol la fel de important: să spună dacă produsul este suficient de bun pentru a deveni parte din viața unei familii.
„Nu vrem să transformăm sala de clasă într-un spațiu publicitar. Partenerul trebuie să susțină proiectul, nu să transforme copiii în suport de reclamă. Dar este firesc ca o companie care contribuie să fie prezentă în comunicarea publică și în rezultatele proiectului”, a mai spus Paula.
Dacă cei 30 de copii spun „mai vreau”?
Aici începe partea cu adevărat interesantă. Dacă prima clasă funcționează, modelul poate fi repetat. O companie poate susține o altă clasă, apoi o alta. Proiectul ar putea crește clasă cu clasă, fără să fie transformat din prima într-o campanie uriașă. Iar obiectivul final este mai mare decât cele 600 de porții. Este dezvoltarea unui produs comercial «Iha», construit pornind de la experiența reală a copiilor, verificat din punct de vedere nutrițional și suficient de gustos încât părinții să vrea să îl cumpere.
„Prima lună de școală este începutul multor obiceiuri noi. Noi vrem să vedem dacă unul dintre ele poate fi și o alegere nutritivă bună”, a spus proprietara fermei. Deocamdată, povestea începe simplu: o fermă din Turburea, 30 de copii, 20 de dimineți și 600 de porții de smoothie.
Miza proiectului «Iha» nu este să vândă părinților ideea unui „lapte-minune”, ci să transforme un aliment rar și valoros nutrițional într-un produs gustos, practic și verificat înainte de a face promisiuni. Iar dacă cei 30 de copii din prima clasă vor cere a doua porție, mica fermă din Turburea ar putea descoperi că are în față ceva mult mai mare decât un simplu smoothie.
Cei care doresc să se implice în proiect – ca școală, părinte, nutriționist sau sponsor al unui copil – o pot contacta pe Paula la numărul 0771 031 471.
