Astăzi, în prima zi a lui brumărel, avem o mare sărbătoare închinată Fecioarei Maria, pe care o numim «Acoperământul Maicii Domnului», ce înrourează anotimpul culorilor cu necontenita ocrotire a Născătoarei de Dumnezeu! La sărbătoarea de la început de octombrie, evlavia dreptcredinciosului popor s-a încetățenit de-a lungul timpului, încât astăzi apare trecută în calendar cu cruce roșie, ajungând în acest fel o sărbătoare cinstită cu aleasă prețuire. Din punct de vedere istoric, celebrarea ne amintește de o minune petrecută în biserica Născătoarei de Dumnezeu din cartierul Vlaherne al capitalei Constantinopol, a Imperiului Bizantin, chiar pe 1 octombrie, anul 911, în timpul domniei bazileului Leon al VI-lea. Documentele consemnează că Sfânta Fecioară Maria s-a arătat în slavă cerească Sfântului Andrei cel nebun pentru Hristos și ucenicului său, Epifanie. Cei doi cuvioși au avut o ciudată vedenie după o priveghere de toată noaptea săvârșită în biserica din Vlaherne, ctitoria Împărătesei Pulheria și a Împăratului Marcian. Așadar, după finalizarea dezbaterilor Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon, cei doi împărați au ridicat în cinstea Maicii Domnului un locaș impunător numit «Panaghia», și la sfințire au primit de la Patriarhul Iuvenalie al Ierusalimului un odor de mare preț care a aparținut Născătoarei de Dumnezeu: cinstitul ei «Acoperământ» sau «omofor», vălul, numit și «maforion», care era o țesătură lungă, acoperind capul şi trupul femeilor până la genunchi, mai ales că în Orient, veșmântul respectiv aparţinea fecioarelor, fiind purtat, cum era firesc, şi de Maica Domnului în timpul viețuirii sale pământești.
,,Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, prin mijlocirea Ta în această zi…”!
Ne aflăm, deci, în prima zi a lui octombrie, iar, calendaristic ne aflăm în plină toamnă, cu amiezi însorite, amurguri sfârșind în culoarea rumenului, cu seri ce răcoresc văzduhul și ne vestesc faptul că toamna își continuă domnia. Lumina are o altă strălucire, cu albastrul sidefat și îmbrăcat în plumburiul bacovian. Dealuri îngălbenite și golașe, câmpuri părând altădată un covor verde acum stau obosite după o vară toridă cu prea puțină apă, așteptând binecuvântarea ploilor în timp ce frunzele veștede oftează adânc, sub adierea vântului ce se deapănă neîncetat! Ca să revenim la sărbătoarea de azi, să spunem că Biserica şi neprețuitul acoperământ al Maicii Domnului au jucat un rol important în istoria câtorva secole a capitalei Bizanțului. Iată, potrivit tradiției, Maica Domnului, prin cinstitul ei omofor, a apărat Constantinopolul de o mulțime de primejdii venite de pretutindeni, prin care năvălirile mai multor popoare râvneau să ia în stăpânire «Noua Romă», după cum era supranumită capitala Imperiului Roman de Răsărit. Cu multă evlavie față de «Acoperământul Maicii Domnului», oamenii credincioși veneau în Biserica Născătoarei din Vlaherne, ca să-i mulțumească pentru necontenitele-i binefaceri. Așa se face că în acea memorabilă noapte de 1 octombrie 911, când Biserica era plină de credincioșii veniți ca să-i înalţe cântări de laudă Maicii Domnului, după îndelungi rugăciuni, Sfântul Andrei și ucenicul său Epifanie au văzut-o pe Născătoarea de Dumnezeu că a intrat în biserică și, îngenunchind, s-a rugat stăruitor pentru lume, încât lacrimile îi șiroiau pe luminata-i față, iar, sfârșindu-şi ruga, s-a ridicat și apoi a desfăcut strălucitorul său Acoperământ, desfăşurându-l cu o impunătoare măreție, punându-l întins cu mâinile sale neprihănite și acoperind cu el întreg norodul aflat la priveghere. În spațiul românesc, Sărbătoarea «Acoperământului Maicii Domnului», care este numită popular «Pocrov», de la cuvântul slav «pocrov», însemnând «acoperământ», a pătruns în conștiința Bisericii noastre străbune. Vechimea ei ne-o confirmă și numele primei zile din octombrie a calendarului popular, numită «pocroavă», așa că în multe biserici de pe cuprinsul pământului românesc, în orașe, în cătune îndepărtate, poporul cel iubitor de sfințenie se adună spre a proslăvi ziua închinată Maicii Preacurate și, mai ales, spre a-i mulțumi că nu contenește a se ruga pentru a mijloci pentru noi, ocrotindu-ne pe toți cu mila și cu iubirea sa, așa că prin condacele și icoasele Acatistul «Acoperământul Maicii Domnului» sunt cinstite slava smereniei Maicii Domnului, rezonând intens în inimile noastre, făcând ca dragostea şi preacinstirea față de Împărăteasa Cerurilor să se contopească în mod tainic, spiritual, îndemnându-ne să ne legăm viața şi mântuirea de Maica Preacurată, care ne veghează tuturor drumul către Împărăția Cerurilor.
,,Îţi mulţumesc că te rogi pentru noi şi duci rugăciunea mea la Dumnezeu”!
Toți creștinii, să prăznuim ziua aceasta, aducând Preasfintei Născătoare de Dumnezeu cântări de laudă, mulțumindu-i pentru prea marea ei milostivire arătată neamului creștinesc şi cu tot dinadinsul s-o rugăm ca, astăzi şi întotdeauna, cu milostivire să ne acopere pe noi cu Sfântul său Acoperământ, iar, toți, în comuniune, să rostim cu sufletul curat această minunată Rugăciune: ,,Preasfântă Fecioară, Preacurată Maică Născătoare de Dumnezeu, Îţi mulţumesc că ne eşti şi nouă Mamă bună, iubitoare şi Grabnic Ajutătoare! Îţi mulţumesc pentru toate icoanele tale făcătoare de minuni şi pentru tot harul care se revarsă prin ele! Îţi mulţumesc Măicuţă pentru toate mijlocirile tale, pentru sănătate, pentru ajutor, pentru grija ta de Mamă Iubitoare faţă de noi toţi! Îţi mulţumesc că nu ne laşi pradă celui rău, ci ne aperi şi ne acoperi sub Sfânt Acoperământul tău! Iartă-mă, Măicuţă, pentru multele mele păcate şi te rog ajută-mă să mă pocăiesc pentru toate greşelile mele din această viaţă! Îţi mulţumesc că te rogi pentru noi şi că duci rugăciunile noastre la Bunul Dumnezeu, ca să ne ajute să trecem din viaţa aceasta la viaţa cea veşnică! Îţi mulţumesc, Măicuţă, că te rogi pentru întoarcerea la credinţă a celor din familia mea, dar şi a celor care-L caută pe Dumnezeu şi încă nu L-au găsit! Îţi mulţumesc, Măicuţă, pentru grija ta de Mamă, pentru iubirea ta sfântă şi pentru tot ajutorul tău! Şi eu te iubesc, te preamăresc şi îţi mulţumesc pentru toate, pentru că nepătată, neîntinată, fără prihană, Preacurată Fecioară a lui Dumnezeu Mireasă, Stăpână, care pe Dumnezeu-Cuvântul prin preaslăvită naşterea ta cu oamenii L-ai unit şi firea cea lepădată a neamului nostru cu cele cereşti ai împreunat-omereu! Ceea ce eşti singură nădejdea celor fără de nădejde şi celor biruiți ajutătoare, grabnică folositoare celor care aleargă la tine şi tuturor creştinilor scăpare, nu te scârbi de mine, cel păcătos şi întinat, care cu urâte gânduri şi cu cuvinte şi cu fapte, pe mine de tot netrebnic m-am făcut şi prin lenea dulceților vieții cu voia rob m-am făcut! Dar, tu ești Maica iubitorului de oameni Dumnezeu și cu iubirea de oameni, milostiveşte-te spre mine, păcătosul şi întinatul, şi primeşte rugăciunea mea ce se aduce ție din buze necurate, iar pe Fiul tău şi Stăpânul nostru şi Domnul cu îndrăznirea ta ca o Maică cuprinzându-L, roagă-L să-mi deschidă şi mie milostivirile cele iubitoare de oameni ale bunătății Sale! Şi trecând greşelile mele cele nenumărate, să mă întoarcă la pocăință şi lucrător poruncilor Sale iscusit să mă arate! Maică, fii lângă mine pururea ca o milostivă, milosârdă şi iubitoare de bine, iar, întru această viață de acum, năvălirile potrivnicilor oprindu-le şi la pocăință îndreptându-mă, astfel ca în vremea ieşirii mele, ticălosul meu suflet păzindu-l şi întunecatele chipuri ale viclenilor diavoli departe de acesta izgonindu-le, în ziua înfricoşătoarei Judecăți de chinurile cele veşnice izbăvindu-mă şi slavei celei negrăite a Fiului tău şi Dumnezeului nostru moştenitor pe mine arătându-mă. Preasfântă de Dumnezeu Născătoare, prin mijlocirea şi sprijinul tău, în această zi, cu harul şi cu iubirea de oameni a Unuia-Născut Fiului tău, a Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, împreună cu Cel fără de început al Lui Părinte şi cu Preasfântul şi Bunul şi de viață Făcătorul Duhul Lui, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin”!
Profesor VASILE GOGONEA
