Comisia Europeană a început o analiză atentă a noului plan de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, în luna martie a acestui an. După discuții cu autoritățile de la București, s-a ajuns la concluzia că planul făcut în 2022 trebuie actualizat pentru a face față noilor provocări economice și tehnice. Această verificare este un pas obligatoriu pentru ca statul român să poată continua susținerea financiară a companiei, respectând în același timp regulile Uniunii Europene care previn distorsionarea pieței de energie. Practic, se dorește ca acest ajutor financiar să ajute compania să se transforme într-o afacere viabilă pe termen lung, nu doar să supraviețuiască de la un an la altul. Documentul oficial al CE este disponibil AICI iar acesta prevede noile termene de închidere a carierelor de lignit, precum și cele la care trebuie puse în funcțiune parcurile fotovoltaice și grupurile pe gaze, numai că, și în raport cu acest ultim Plan de restructurare modificat, notificat CE, compania energetică schimbă regulile în timpul jocului și renunță la o centrală pe gaze.
Mai mulți bani și asumarea pierderilor până în 2029
Concret, Planul de restructurare modificat, prevede următoarele: ,,o prelungire cu trei ani a perioadei de restructurare până la sfârșitul anului 2029, în loc de 2026, din cauza întârzierilor în dezafectarea capacităților de lignit și în punerea în funcțiune a noilor capacități de producție, precum și în închiderea carierelor miniere aferente și în reabilitarea unei microhidrocentrale (…) și o creștere a ajutorului aprobat, de la aproximativ 2,66 miliarde de euro la aproximativ 2,86 miliarde de euro”.
Cea mai importantă schimbare este suplimentarea banilor alocați pentru acest proces de restructurare, adică un sprijin suplimentar de 202 milioane EUR, finanțat din Fondul de modernizare. Practic, această suplimentare este necesară pentru a acoperi scumpirile apărute în construcții și echipamente, pentru cele opt parcuri fotovoltaice și pentru cele două centrale pe gaze, dar și pentru a plăti certificatele de CO2, care reprezintă o cheltuială uriașă pentru termocentralele pe cărbune. O noutate majoră adusă de noul document este că societatea și-a asumat oficial înregistrarea de pierderi financiare pe toată această perioadă de tranziție, până în anul 2029 inclusiv.
În același timp, termenul limită pentru finalizarea întregului plan a fost împins cu trei ani, tot până la sfârșitul anului 2029, numai că aceste termene depind și de PNRR, în contextul în care România și-a asumat că renunță la alți 710MW pe cărbune, până la 31 august a.c.. Această prelungire a fost solicitată pentru că proiectele mari de investiții au întâmpinat blocaje, întârzieri în obținerea autorizațiilor și probleme cu aprovizionarea de componente, în cazul parcurilor fotovoltaice. Calendarul revizuit stabilește că punerea în funcțiune a noilor parcuri fotovoltaice se va realiza la finele acestui an, în timp ce marile centrale pe gaze naturale au ca termene de finalizare și intrare în producție în primul trimestru din 2029.
,,România explică faptul că dezvoltarea noilor capacități de producție a durat mai mult decât era planificat din cauza complexității și duratei procedurilor de achiziții publice privind selecția antreprenorului general. România susține că contractele de Inginerie, Achiziții și Construcții nu au fost semnate la timp din următoarele motive: (i) investigațiile Comisiei privind anumiți participanți la licitație în temeiul regulilor privind subvențiile străine între 3 aprilie și 7 iunie 2024; (ii) contestații împotriva procedurii de achiziții publice și verificări efectuate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice din România cu privire la respectarea procedurilor de achiziții publice; (iii) consultări ale pieței necesare din cauza absenței ofertanților în etapele de selecție în cadrul achizițiilor publice, care au determinat necesitatea modificării prețurilor, a clauzelor contractuale etc.; (iv) probleme privind legitimitatea convocării adunărilor generale anuale ale acționarilor și a adunărilor generale extraordinare ale acționarilor în cadrul SPV-urilor deținute în comun de CE Oltenia și Tinmar Energy, deoarece Tinmar Energy și-a transferat acțiunile în SPV către Martin Oil Energy. România indică faptul că CE Oltenia nu a fost de acord cu acest transfer și a adus litigiul împotriva Tinmar în instanță, ceea ce a întârziat și mai mult implementarea proiectelor. Un alt motiv invocat de România se referă la întârzierea înregistrării SPV-urilor la Registrul Comerțului (după 31 decembrie 2022) în cazul ALRO și Tinmar din cauza: (i) neprimirii, în prima etapă de atragere a investitorilor, a oricărei oferte, ceea ce a implicat reluarea procesului de selecție, (ii) negocierilor îndelungate privind documentele aferente înființării SPV-urilor (acordurile acționarilor și Actul constitutiv), (iii) investigației Consiliului Concurenței”, se arată în documentul citat.
Ce se schimbă la CEO
Pentru ca acest noul plan să fie acceptat și susținut, anul 2026 a fost stabilit ca un punct de cotitură. În primul rând, compania trebuie să accelereze construcția noilor grupuri pe gaze naturale rămase în plan. În documentele oficiale se cere ca până la finalul acestui an să se vadă un progres real la fața locului, iar Comisia Europeană va monitoriza foarte strict aceste etape, iar de respectarea lor depinde eliberarea următoarelor tranșe de bani. Totuși, o situație aparte o reprezintă proiectul centralei pe gaze de la Ișalnița. Deși aceasta apare în continuare ca obligatorie în Planul modificat trimis la Bruxelles, în realitate s-a renunțat la construcția ei în favoarea unor baterii de stocare a energiei, fără ca această modificare de substanță să fi fost notificată oficial Comisiei Europene. Mai mult, centrala pe gaze de la Turceni este tot în procedură de licitație.
În al doilea rând, 2026 este anul în care parcurile fotovoltaice trebuie să devină realitate. Planul prevede ca terenurile fostelor cariere și haldele de cenușă să fie complet transformate în zone de producție de energie verde. Până la sfârșitul anului, aceste parcuri trebuie finalizate și, cel mai important, conectate la rețeaua națională de energie. Această schimbare este vitală pentru că, odată ce energia solară va fi produsă, compania nu va mai plăti la fel de mult pentru certificatele de emisii, care în prezent îi consumă mare parte din buget.
În paralel, activitatea minieră trebuie regândită radical. În 2026, nu se va mai lucra ca până acum, extracția cărbunelui se va face doar atât cât este strict necesar pentru a alimenta grupurile energetice care sunt în funcțiune, fără a mai face stocuri inutile. Practic, se cere o disciplină financiară severă și fiecare leu primit ca ajutor trebuie cheltuit doar pe investițiile în noile centrale sau pe ecologizare, nu pe acoperirea pierderilor operaționale.
Claudiu Matei
