Jurnaliști din Oltenia și Banat, la Simpozionul „Jean Bărbulescu, personalitate marcantă a presei din Oltenia, desfășurat la „Gorjeanul Atrium“

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj – Mehedinți, alături de Cotidianul „Gorjeanul” și Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale, au organizat marți, 29 septembrie, la Târgu Jiu, la fostul sediul al Cotidianului „Gorjeanul”, actualmente Restaurantul Gorjeanul Atrium, de la ora 14:30, simpozionul cu tema „Jean Bărbulescu, personalitate a presei din Oltenia, în perioada interbelică”.

În curtea fostului sediu al cotidianului Gorjeanul, azi devenit un elegant restaurant, prin efortul familiei Ionică, care duc mai departe brandul Gorjeanul, în după-amiaza zilei de vineri, 29 septembrie, s-au adunat jurnaliștii filialei „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți pentru a-și omagia patronul spiritual printr-un simpozion intitulat „Jean Bărbulescu, personalitate marcantă a presei din Oltenia, în perioada interbelică”. Acestora li s-au alăturat o echipă de oameni inimoși de la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Gorj (Paula-Cristina VASILOIU-șef serviciu, și inspectorii: Daniel Cismașu, Cristian Grecoiu și Ion Hobeanu), Dragoș Ionică, directorul ziarului Gorjeanul, istoricul Gheorghe Nichifor și fostul său elev Dumitru Valentin Pătrașcu, muzeograf la Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu. Simpozionul a fost onorat de prezența unor personalități din viața cultural-artistică și din media locală și națională: Dumitru Buțoi, președintele Filialei „Mihai Eminescu” din Timișoara a UZPR, inspectorul școlar general, profesor Marian Staicu, Ionel Scăunașu, director adjunct la Gorjeanul, Denisa Șuță, manager al Muzeului Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Ionuț Viorel Bordeiași, manager la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj împreună cu Daniela Petruța Gapșea, inspector de cultură, Ionuț Luis Popa, director executiv la ADIS Gorj, etc.
Eugen Măruță, președintele Filialei „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți și moderatorul acestui simpozion, a punctat personalitatea lui Jean Bărbulescu și importanța ziarului Gorjeanul pentru județul Gorj, dar și pentru România, care a fost distribuit în toată țara, dar și peste hotare, ajungând și în America.
De aceea, filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a început o serie de demersuri pentru a pune în valoare pe cel care este „patron spiritual”, pentru că Jean Bărbulescu nu a fost doar un întreprinzător, un antreprenor, un proprietar. El a reușit să facă ziarul Gorjeanul, al cărui prim număr a fost publicat la 15 martie 1924, și a scris în paginile acestuia foarte mult, prezentând lucruri reale și analize temeinice în legătură cu viața politică, socială și economică a Gorjului și a României.
Gazda acestui simpozion, Dragoș Ionică, bucuros de colaborarea cu jurnaliștii Filialei „Jean Bărbulescu” pe care o dorește rodnică și de lungă durată a mărturisit public: „Mă bucur foarte mult că dumneavoastră ați ales să marcați acest moment în curtea redacției noastre. Mă bucur că suntem aici, un loc de referință în peisajul cultural al județului Gorj.”

Viața și activitatea ziaristului Jean Bărbulescu

Istoricul Gheorghe Nichifor, prahovean la origini dar gorjean prin activitatea profesională, a cercetat viața și activitatea valorosului om de cultură, ziarist și publicist, Jean Bărbulescu, dâmbovițean la origini, născut la 11 iulie 1890 în comuna Bogați, dar stabilit în Gorj de la vârsta de 19 ani.
El a făcut o serie de mărturisiri despre Jean Bărbulescu, lăudându-i productivitatea sa remarcabilă și spiritul critic. La vârsta de 19 ani a contribuit la înființarea unei gazete „Zorile” împreună cu frații Hortopan. Imediat după război, la 22 iulie 1920, s-a căsătorit la Petroșani cu Eugenia Moga. În 1923, el a făcut parte din comitetul de inițiativă pentru ridicarea unor modeste cruci la monumentele Eroilor Paul Panțu, primul ofițer gorjean căzut în Primul Război Mondial, la Petroșani, și a lui Grigore Bălăceanu. S-a preocupat pentru apărarea celor care au fost nedreptățiți în perioada interbelică ca urmare a participării lor la război și a unor evenimente neplăcute din viața lor. Reamintesc faptul că Jean Bărbulescu a participat activ, ca ofițer în rezervă, la acest război, fiind înregimentat la Regimentul 18 Gorj, având gradul de căpitan. „Subliniez, ca o ironie amara a vremii, că bărbații care luptaseră în Valea Jiului, la Mărășești sau în alte locuri, erau vânați de către autorități pentru că în perioada aceia de mobilizare mai scăpau pe acasă la muncile câmpului și erau chemați în instanțe și judecați, iar el, Jean Bărbulescu, i-a apărat de cele mai multe ori și i-a salvat de la pedepse”, a subliniat istoricul Gheorghe Nichifor.
În 1926, a protestat vehement în legătură cu alegerea în Senatul României a lui Boroboș Belo fost vicepreședinte al Parlamentului Ungariei, în timp ce venerabilul luptător Ștefan Cicio Pop, a căzut la alegeri. În martie 1941 a fost numit președinte al Camerei de Muncă de la Târgu Jiu. „Aș vrea să vă atragă atenția asupra tirajului publicațiilor la sfârșitul războiului: Gorjeanul era pe primul loc, cu un tiraj săptămânal de 7.000 de exemplare, Jiul, care era lunar, avea 1000, Gazeta Jiului, al lui Nicolae Hasnaș, cu apariții lunare, avea 2500, „Gând și Faptă“, un semestrial al școlii normale, 500 de bucăți, „Pâinea Viețiiׅ“ a lui Grigore Prejbeanu, protopopul, 1600 și Țara lui Litovoi, care reprezenta comitetul învățăturii gorjene, 800”, a precizat Gheorghe Nichifor, spunând cu amărăciune că ultimul număr al Gorjeanului a fost publicat la 31 decembrie 1947, în ediție specială, numai în două pagini, care prezintă abdicarea Regelui Mihai.
Finalul mesajului istoricului Gheorghe Nichifor a fost următorul: „Jean Bărbulescu s-a născut la Bogați și a murit sărac în Gorj. La finalul vieții i s-au întâmplat multe lucruri neplăcute. Naționalizarea casei și tipografiei, arestarea și detenția o vreme, au făcut ca la 8 mai 1957, Jean Bărbulescu să decedeze și să fie înmormântat în Cimitirul din Târgu Jiu”.

Relația dintre Tudor Arghezi și Jean Bărbulescu

Scriitoarea Zoia Cârlugea a adus în atenția celor prezenți relația dintre Tudor Arghezi și Jean Bărbulescu, în perioada în care scriitorul a fost internat în lagărul de la Târgu Jiu. În cartea sa „Înaintea uitării” apărută la Oradea în anul 2000, Baruțu Arghezi rememorează vizita pe care i-a făcut-o Jean Bărbulescu tatălui său (Tudor Arghezi, n.a.) în Lagărul de la Târgu Jiu, în 1943, pe care Zoia Cârlugea a prezentat-o auditorului.
În tableta „Gorjul și Gorjanul” publicată în ziarul Adevărul, Tudor Arghezi a povestit despre prietenia sa cu Jean Bărbulescu. La 5 decembrie 1943, de Sfântul Nicolae, a fost sfințită Bisericuța din curtea Lagărului din Târgu Jiu la care a participat și Arghezi, prilej pentru el de a publica în Gorjeanul din 9 decembrie 1943, un amplu material sub titlul „Impresii de la sfințirea unei biserici”. Acest ziar a fost prezentat de profesorul și scriitorul Zenovie Cârlugea, împreună cu alte câteva ziare „Gorjanul“, pentru că tatăl său era abonat al acestui ziar.

Demersurile Arethiei Tătărescu privind construirea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” la Târgu Jiu, reflectate în paginile ziarului Gorjanul

Având în vedere că anul acesta s-au împlinit 150 de ani de la nașterea marelui sculptor Constantin Brâncuși, jurnalista Adina Andrițoiu, președinte și al Ligii Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu” a prezentat demersurile Arethiei Tătărescu privind construirea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” la Târgu Jiu, reflectate și în paginile ziarului Gorjanul, la acea vreme.
A precizat că Arethia Tătărescu a înființat la Gorj Liga Femeilor în anul 1921 pe care a condus-o până în anul 1946. Prin intermediul acesteia a reușit să facă multe lucruri valoroase pentru gorjeni, care au fost reflectate în ziarul Gorjeanul în perioada 1924 – 1947.

Scrisori ale comunității gorjenilor din SUA, publicate în urmă cu 100 de ani în ziarul „Gorjanul”

Acum 100 de ani, comunități de gorjeni au decis să meargă la muncă, nu ca acum în Uniunea Europeană, ci peste ocean, în America. Acolo s-au tras unii pe alții, iar unii dintre ei au lucrat în armata SUA, după cum a descoperit istoricul gorjean Dumitru Valentin Pătrașcu, muzeograf la Muzeul Județean Gorj. Unii dintre ei au făcut bani frumoși acolo, au strâns avere, apoi s-au întors în Gorj și au pus în practică ce au învățat acolo. Din păcate, istoria României a cunoscut acea turnură de înlăturare a regelui Mihai de la cârma statului și instalarea regimului comunist. Mulți români înstăriți au rămas fără ceea ce au agonisit, în țară sau peste hotarele patriei.
Despre scrisorile trimise acasă de către gorjenii plecați din țară în America a vorbit muzeograful Pătrașcu. Unele dintre ele se regăsesc chiar în paginile ziarului Gorjeanul. Iată o altă misiune a acestei publicații și a lui Jean Bărbulescu, aceea de a crea punți de legătură între cei de afară și cei rămași acasă.
„Din punctul meu de vedere, ca istoric, cercetător și publicist, istoria unui ținut, precum județul Gorj, trebuie scrisă pe baza documentelor de arhivă, iar presa are un rol esențial în relevarea adevărului istoric.
Aceste scrisori provin de la imigranți gorjeni și se referă la evenimente petrecute în America dar legate și de România. Una dintre ele se referă la vizita Reginei Maria în Statele Unite ale Americii, întreprinsă în anul 1926 și povestită de Gheorghe Vasiloiu din Baia de Fier.
Și Ion Catană din Arcani a trimis o serie de scrisori la Gorjeanul în perioada anilor 1927 – 1929. El menționează, în iunie 1929, când fusese martor la un eveniment cultural desfășurat peste Ocean la care participase compozitorul și violonistul George Enescu.
Despre „Importanța presei în viața comunităților locale din Gorj, în perioada interbelică” a vorbit jurnalistul și istoricul Cornel Șomîcu.

Vernisajul Expoziție fotodocumentară cu materiale despre Jean Bărbulescu

Serviciu Județean Gorj al Arhivelor Naționale a realizat o frumoasă Expoziție fotodocumentară despre Jean Bărbulescu cu materiale provenite de la Arhivele Naționale, Filiala Gorj: Actul de naștere al lui Ion (Jean) Bărbulescu; Contractul de asociere între Jean Bărbulescu și Theodor Bărbulescu, un comerciant gorjean; Semnătura olografă a lui Jean Bărbulescu; Schița casei; Declarația de candidatură pe listele pentru Camera de Muncă Craiova; Dosar pentru eliberarea cărții de meșter a tipografului Jean Bărbulescu; Fotografia lui Jean Bărbulescu din dosarul pentru eliberarea cărții de meșter; O declarație globală a bunurilor; Ultimul număr al ziarului sub denumirea gorjeanului din 31 decembrie 1947 și Două fotografii făcute în 1932 în curtea casei lui Ecaterina Teodoroiu, la 15 ani de la moartea acesteia. Expoziția a fost prezentată de Paula-Cristina Vasiloiu, șef Serviciu.
Președintele UZPR, Dan Constantinescu, a transmis un mesaj cu ocazia simpozionului: „Comunitatea instituțiilor culturale din Gorj, împreună cu breasla jurnaliștilor, omagiază într-o elevată manifestare personalitatea complexă a lui Jean Bărbulescu, figură vizionară și om de acțiune, care a coagulat în fapte remarcabile modernizarea presei.
Într-o perioada de mare avânt a structurării și consolidării instituțiilor naționale din anii imediat următori Marii Uniri, presa a contribuit substanțial la acest proces cu aportul specific al lărgirii circulației informației, ca bază a libertății cuvântului și întăririi democrației. (…) Înființarea cotidianului ,,Gorjeanul”, în 1924, de către Jean Bărbulescu, reprezintă nu doar un moment de referință pentru dezvoltarea presei din Oltenia ci fixează, pentru istoria municipiului Târgu Jiu, un reper de care se leagă numeroase idei transpuse în fapte cu consistență de valoare universală (…)“.
Gigi BUȘE