În timp ce guvernul demis se agață de banii din PNRR indiferent dacă astfel România va fi pusă pe butuci, PSD și AUR au depus amendamente, modificând legea decarbonării.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, avertizează că amendamentele susținute de PSD și AUR la legislația privind decarbonizarea ar putea provoca blocarea plăților din Planul Național de Redresare și Reziliență și pierderea unor sume de ordinul miliardelor de euro.
Avertismentul a fost lansat ieri, 4 august, după ce comisiile pentru energie și pentru economie din Senat au adoptat, cu majoritate de voturi, un raport suplimentar favorabil asupra proiectului care modifică OUG 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic. Proiectul nu a primit încă votul final al plenului Senatului. Raportul oficial arată că amendamentele principale sunt asumate de grupurile parlamentare PSD și AUR. „Atenție: decizie extrem de periculoasă astăzi în Senat. Riscăm blocarea totală a PNRR și pierderea de miliarde de euro din fonduri europene”, a transmis Dragoș Pîslaru într-o postare pe Facebook.
Amendamentele votate de comisiile Senatului
Principala modificare stabilește că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producere a energiei electrice pe bază de lignit și huilă poate avea loc numai după instalarea, racordarea și punerea în funcțiune comercială a unor capacități alternative cu emisii reduse de carbon.
Aceste surse alternative ar trebui să poată prelua, individual sau cumulat, funcțiile electrice și, după caz, termice ale centralelor retrase, fără să fie afectate siguranța Sistemului Electroenergetic Național și continuitatea alimentării cu energie.
Vor fi scoase din funcțiune numai după construirea și punerea în funcțiune a altor capacități similare
Un alt amendament prevede că centralele pe huilă și lignit rămase disponibile la 31 decembrie 2021 vor fi scoase din exploatare numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice „similare”, prevăzute în legislația decarbonizării.
Pentru centralele care produc și energie termică sau furnizează abur tehnologic industriei, închiderea ar urma să fie permisă doar după ce soluțiile alternative pot asigura continuitatea serviciilor și necesarul consumatorilor. Amendamentul precizează formal că aceste condiții nu modifică termenul-limită general prevăzut de lege, însă condiționează retragerea efectivă a centralelor de existența unor înlocuitori funcționali.
Comisiile nu au păstrat însă prevederile din forma anterioară care ar fi permis construirea unor noi centrale pe cărbune pentru situații de urgență, mobilizare, apărare sau alte împrejurări speciale. Articolul 2 din OUG 108/2022, care interzice punerea în funcțiune a unor noi capacități pe lignit și huilă, rămâne nemodificat, arată stiripesurse.ro.
,,Problema e mult mai gravă”
De partea cealaltă, Pîslaru susține că efectul cel mai grav nu ar fi legat de eventualele penalități aferente Jalonului 119a, care privește închiderea unor capacități suplimentare de producție pe cărbune.
Potrivit acestuia, Guvernul se afla deja în discuții avansate cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a argumenta că închiderea unor capacități suplimentare ar putea pune în pericol securitatea sistemului energetic.
„Pentru acel jalon, Guvernul era deja în discuții avansate cu Comisia Europeană pentru a explica, în baza unui studiu pregătit de Transelectrica și prezentat ACER, că există riscuri majore dacă închidem capacități adiționale de producție a energiei. Aceasta era o poziție asumată de Guvern și negociată direct cu Bruxelles-ul pentru a diminua efectele unor eventuale penalități”, a afirmat Pîslaru. În opinia sa, problema mult mai gravă este că intervenția Parlamentului asupra legislației deja adoptate pentru îndeplinirea PNRR ar putea fi considerată de Comisia Europeană o reversare a Jalonului 114. Jalonul 114 a fost deja considerat îndeplinit și plătit. Jalonul 114 prevedea intrarea în vigoare a legii decarbonizării și adoptarea calendarului pentru eliminarea treptată a centralelor pe lignit și huilă.
Comisia Europeană a constatat, în cadrul evaluării celei de-a doua cereri de plată a României, că legea decarbonizării și actele normative prin care aceasta a fost modificată intraseră în vigoare conform cerințelor și a declarat jalonul îndeplinit în mod satisfăcător. „Jalonul 114 include legislația privind decarbonizarea și a fost deja considerat îndeplinit de Comisie pe Cererea de Plată nr. 2, pe baza căreia România a primit deja miliarde de euro pentru investiții. Modificarea retroactivă a regulilor încalcă principiul ireversibilității reformelor din Regulamentul UE 2021/241”, susține Pîslaru.
Regulamentul european care guvernează Mecanismul de Redresare și Reziliență stabilește că îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor dintr-o nouă cerere de plată presupune ca măsurile asociate jaloanelor deja validate să nu fi fost ulterior inversate de statul membru.
Constatarea unei reversări nu se produce însă automat prin adoptarea unei legi naționale. Comisia Europeană este instituția care evaluează dacă modificarea afectează substanța, obiectivele și continuitatea reformei asumate. Până la o astfel de evaluare, efectele prezentate de ministru reprezintă avertismentul autorității române responsabile de coordonarea PNRR.
Se teme că cererile 5 și 6 vor fi blocate
Pîslaru afirmă că eventuala constatare a reversibilității ar avea consecințe mult mai mari decât o penalizare punctuală pentru neîndeplinirea unei ținte. „Constatarea reversibilității de către Comisia Europeană atrage penalități financiare exponențial mai mari decât cele de pe Jalonul 119a”, a susținut ministrul. Potrivit acestuia, consecința practică ar fi blocarea următoarelor cereri de plată: „Reversibilitatea oprește definitiv depunerea de noi cereri de plată. Nu vom mai putea depune nici măcar Cererea de Plată nr. 5 – pentru care aveam deja totul îndeplinit și pe care o puteam depune imediat după publicarea noului CID. De asemenea, se blochează automat și Cererea finală de plată, nr. 6.”
Plățile pot fi suspendate
Regulile europene prevăd că plățile pot fi suspendate parțial sau integral atunci când jaloanele nu sunt considerate îndeplinite. În cazul unei reversări, Comisia poate suspenda bani din plățile ulterioare până când statul remediază situația. Un precedent recent este cel al Spaniei, unde reversarea unui jalon anterior a determinat suspendarea a peste 626 de milioane de euro din plățile următoare.
Calendarul este cu atât mai presant cu cât măsurile din planurile naționale trebuie finalizate până la 31 august 2026, iar ultimele cereri de plată și documentele justificative trebuie transmise Comisiei până la 30 septembrie. Plățile trebuie realizate până la sfârșitul anului 2026.
Apel către PSD și Parlament
Ministrul avertizează că blocarea PNRR ar afecta nu numai bugetul de stat, ci și finanțarea proiectelor aflate în desfășurare. „Consecințele vor fi devastatoare: evaluări negative din partea agențiilor de rating, pierderea credibilității de țară și, cel mai grav, blocarea fondurilor pentru spitale, școli și infrastructură”, a transmis Pîslaru.
El susține că trebuie făcută o distincție între o negociere tehnică purtată de Guvern cu instituțiile europene pentru menținerea temporară a unor centrale necesare securității energetice și modificarea unilaterală, prin Parlament, a unei reforme deja validate și finanțate. „Este o diferență uriașă între a negocia tehnic cu Comisia menținerea temporară a unor capacități energetice și a adopta legi retroactive care anulează reforme deja plătite”, a arătat ministrul. Pîslaru a încheiat cu un apel adresat în primul rând PSD, dar și tuturor parlamentarilor: „Fac un apel ferm la rațiune și responsabilitate către PSD și membrii Parlamentului în general: astfel de amendamente nu trebuie să devină lege!”.
M.C.H.
