Campania de recoltare a cerealelor păioase s-a încheiat de aproape o lună; acum putem, fie să ne preocupăm de combaterea prin ierbicidare totală cu ierbicide pe bază de Glifosat a buruienilor problemă, roman, costrei, poate chiar pir ș a, fie să înființăm noile culturi furajere perene, extrem de valoroase în alcătuirea schemei de furajare și a conveierului furajer. O lucernieră bine înfiinţată şi exploatată va da rezultate mulţumitoare timp de cel puțin 4 ani, o trifoişte timp de 2 – 3 ani, iar o pajişte cultivată (păşune sau fâneţe) timp de 5 – 6 ani, ba chiar mai mulți. După aceste vârste structura floristică se modifică accentuat, an de an, în defavoarea speciilor valoroase însămânţate de noi şi tot mai mult în favoarea celor sălbatice, mai puţin valoroase din punct de vedere furajer. Viaţa lucernierelor şi a trifoiştilor mai poate fi prelungită cu 2 ani prin supraînsămânţare în stadiul de declin cu amestec de graminee perene, cam 15 – 20 kg sămânţă / ha, şi desigur, li se menţine destinaţia pentru fân. Astfel se obţine un minunat fân de amestec (leguminoase şi graminee) şi se amână cu 2 ani o importantă cheltuială, căci înfiinţarea acestor culturi este destul de costisitoare, necesitând 20 – 25 kg sămânţă de lucernă sau trifoi / ha sau 25 – 35 kg seminţe de ierburi graminee. Pentru prelungirea duratei de exploatare a lucernierelor şi trifoiştilor se folosesc cantităţi de seminţe de ierburi graminee perene pe jumătate faţă de normele recomandate pentru culturile pure. Operaţiunea se efectuează în perioada 15 august – 15 septembrie, prin discuirea lucernierelor sau trifoiştilor aflate în declin de producţie, după cosire cu grapa cu discuri special reglată şi semănatul amestecului de graminee (golomăţ, raigras peren şi hibrid, festuca, timoftică etc), în cantitate totală de 15, maximum 20 kg / ha, urmată de o tăvălugire energică. Dacă nu dispunem de acest utilaj se poate recurge la călcarea semănăturii cu oile la păşunat. Foarte utile pentru acest lucru sunt semănătorile de păioase prevăzute cu brăzdare tip dublu disc, deoarece asigură mai bine introducerea seminţelor în sol decât cele tip patină. O leguminoasă furajeră foarte valoroasă este ghizdeiul (Lotus corniculatus) care poate înlocui cu mare succes lucerna pentru fân și chiar și trifoiul alb în alcătuirea pășunilor cultivate, căci rezistă foarte bine la călcat și pășunat și are o durată de vegetație care poate depăși chiar 12 ani în cazul unei exploatări corecte. Ghizdeiul are cam aceeași compoziție chimică precum lucerna, dă producții de masă verde aproximativ agale cu aceasta la o coasă mai puțin decât lucerna, rezistă mai bine atât la secetă, cât și la excesul de apă, nu produce meteorizații consumată singură verde, iar în cultură pură nu prea este păscută de animale căci nepălită are gust amărui. Ca și celelalte leguminoase perene se cosește la începutul înfloririi, iar după ultima coasă poate fi chiar pășunată căci se reface ușor după aceasta și iernează bine.
Notă: – Densitatea și norma de sămânță de mai sus sunt stabilite pentru cultuă pură. Pentru amestecuri perene acestea se reduc la procentul de participare al fiecărei specii în amestec.
De ce alte avantaje să mai vorbim pentru introducerea lui în cultură? Înfiinţarea noilor culturi multianuale, de leguminoase și / sau graminee, începe cu arătura adâncă după administrarea unei doze de 100 – 120 kg substanţă activă de fosfor / ha sub formă de superfosfat sau îngrăşăminte complexe tip C – 16.48.00. Această arătură trebuie efectuată în prima sau a doua săptămână a lui august, iar în săptămâna premergătoare însămânţării se face pregătirea terenului prin discuiri repetate ( se pregăteşte terenul “ca de ceapă” ), iar cu o zi înainte de semănat sau chiar în aceeaşi zi se va proceda la tăvălugirea terenului pentru a preîntâmpina încorporarea prea adâncă a seminţelor şi a stabili totodată capilaritatea solului, ca astfel să se asigure ascensiunea apei din sol la nivelul seminţelor. Pentru aceste culturi sau amestecuri furajere adâncimea de semănat nu trebuie să depăşească 2,5 – 3,0 cm căci tinerele plantule au o putere de străbatere a solului mai redusă şi pot pieri înainte de ieşirea la suprafaţă. După semănat se face din nou tăvălugirea semănăturii, pentru punerea intimă în contact a seminţelor cu solul, cu tăvălugul neted în agregat cu grapa de mărăcini pentru prevenirea formării crustei. Procedând astfel puneţi baze temeinice viitoarelor culturi. Nu neglijaţi nici sămânţa, care trebuie să fie mai veche de un an (pentru postmaturaţie) dar cu o bună germinaţie. Aceasta se poate verifica foarte uşor, şi chiar se impune acest lucru, pentru a asigura culturi uniforme şi bine încheiate. Se iau 100 seminţe din fiecare lot şi se pun pe o lavetă de pânză într-o farfurie, se acoperă cu o altă lavetă şi apoi se toarnă apă până ce aceasta acoperă seminţele. Vasul astfel pregătit se pune la adăpost, la întuneric, se menţine mereu umed şi după cca o săptămână se desface şi se numără seminţele negerminate, iar prin diferenţă din 100 se obţine puterea de germinare a lotului de seminţe. Seminţele din recolta anului în curs pot avea o germinaţie chiar și sub 10 %, fiind nematurate fiziologic, dar peste un an aceasta va oscila în jurul a 90 %. Seminţele de leguminoase (lucernă, ghizdei, trifoi) trebuie să fie obligatoriu decuscutate căci altfel în mod sigur cultura viitoare va fi infestată cu cuscută, torţel, o plantă parazită extrem de dăunătoare şi foarte greu de combătut. Verificarea decuscutării se face simplu, prin frecarea seminţelor în palme şi dacă astfel mâinile se acoperă cu o pudră cenuşie, care de fapt este pilitura de fier folosită la decuscutare, putem fi siguri că lotul nu are seminţe de cuscută în el. Dacă aceste seminţe nu au fost decuscutate nu le cumpăraţi şi nu le folosiţi, căci vă faceţi singuri rău, infestând terenul cu această plantă păcătoasă, de care foarte greu veţi scăpa. În mod normal seminţele cu parametrii biologici buni vă asigură o densitate de 1.000 – 1.800 plante / m p, în funcţie de pretenţiile tehnologice ale fiecărei specii. Până în toamnă culturile semănate astfel vor răsări şi vor creşte suficient ca să ierneze bine, iar în primăvară să ia un start corect şi să aibă câştig de cauză în lupta cu buruienile, care fiind sălbatice, ar putea chiar compromite semănăturile din primăvară dacă nu se folosesc ierbicidele adecvate. Înfiinţând aceste culturi în intervalul 15 august – 15 septembrie se evită costurile suplimentare cu ierbicidele, se evită coasele de curăţire din primăvară, care dau fânuri de proastă calitate şi nici nu garantează salvarea noilor semănături din lupta cu buruienile (coasa de curăţire prea timpurie poate afecta grav tinerele plante de cultură neajunse în fenofaza optimă pentru aceasta, iar cea prea târzie conduce la dispariţia plantelor de cultură ca urmare a sufocării lor de către buruieni).
Amestecuri perene pentru fân
De obicei astfel de amestecuri se realizează între o leguminoasă perenă pentru fân aflată în ultimul an de exploatare în cultură pură, peste care se supraînsămânțează una sau mai multe graminee perene ca timoftică, golomăț, păiuș sau obsigă cu norme de sămânță ce nu pot depăși 50 % din cea pentru cultura pură. Aceste amestecuri se mai exploatează 2 – 3 ani obținând un fân de foarte bună calitate. Epoca optimă de semănat este tot între 15 august – 15 septembrie, după cosirea leguminoasei perene pentru fân.
Notă: în cazul pajiștilor cultivate pentru pășunat nu se introduce lucernă în amestec, ci doar trifoi alb, sparcetă sau ghizdei, căci numai aceste leguminoase suportă pășunatul și călcatul și nici nu creează pericolul de meteorizații (umflări) la ierbivorele rumegătoare.
Patul germinativ se realizează prin una sau maximum două discuiri superficiale a leguminoasei și după semănat se tăvălugește foarte bine cultura pentru punerea în contact a semințelor cu solul. Trebuie să înfiinţaţi lucernierele, trifoiştile şi amestecurile furajere de leguminoase şi ierburi graminee perene, pentru fân sau păşunat, în perioada 15 august – 15 septembrie, căci numai în această perioadă ele găsesc condiții optime de răsărire și luptă mult mai ușor cu buruienile.
Dacă toate astea fi-vor respectate,
Restul vine de la sine apoi …
Ing. Ion VELICI
