Ziua de Sânziene, care este și Ziua Internațională a Iei, a transformat ieri, pentru câteva ore, parcul central din Târgu Jiu, unde turiștii ajunși puteau întâlni aproape numai tineri îmbrăcați în tradiționala cămașă românească.
Mulți dintre vizitatori nu știau despre ce e vorba, dar s-au bucurat când au văzut că la doi pași de Poarta Sărutului au parte de mici recitaluri gratuite ale ansamblurilor de copii din tot județul, venite la Târgu Jiu cu această ocazie.
Copiii au cântat lângă foișorul din apropierea Porții, iar turiștii nu aveau cum să nu remarce prezența acestora. „Nu ne așteptam la așa ceva, evident. Venim de pe Transalpina, am plecat de dimineață de acolo, sus la munte era frig, aici e foarte cald, dar am rămas cu o parte din hainele de la munte. Îmi pare rău că nu am apucat să iau și eu ia pe mine că o am în geamantan. Altfel, ceea ce e aici mi se pare foarte frumos și mă bucur că am avut parte de așa ceva”, a spus o altă turistă.
Chiar dacă afară erau în jur de 30 de grade și era destul de cald chiar și la umbră, turiștii, dar și localnicii au rămas și au urmărit cu interes grupurile de mici artiști. „Nu contează că e soare și că e cald pentru că e vară și trebuie să ne bucurăm și de vremea aceasta. E foarte frumos ceea ce s-a organizat aici, cinste celor care au făcut treaba asta. Ne bucurăm să vedem copiii purtând portul nostru tradițional mai ales într-o zi așa de specială ca cea de Sânziene”, a spus o altă turistă.
Turiștii, dar și gorjenii, au fost așteptați și la Cula de pe Dig, un alt loc unde au fost organizate activități de către Școala Populară de Artă Târgu Jiu. Directorul instituției, Alexandru Bratu, a anunțat că aici ar urma să fie organizate în cursul verii ateliere cu meșteri care să le arate copiilor, dar și turiștilor cum sunt confecționate tradițional diverse obiecte, de la olărit și cusut, la creat ii sau alte obiecte tradiționale.
La Cula de pe Dig, fetele au avut parte de un concurs pentru desemnarea celei mai frumoase ii, multe dintre obiectele vestimentare purtate având și peste 100 de ani vechime. Președinte al juriului a fost cunoscutul cercetător etnograf Doina Ișfănoni, venită la Târgu Jiu special cu această ocazie. „Ia păstrează de la strămoșii noștri și până astăzi, de la Columna lui Traian unde este reprezentată, aceeași croială. Sunt aceleași bucăți de pânză strânse în jurul gâtului cu un guleraș sau o simplă ață, cum e în Bucovina. Partea forte este decorația care se plasează nu întâmplător pe mâneci și pe piept. Dacă costumul este să fie în spiritul tradiției, atașăm și poalele aferente. Ia este o parte dintr-un întreg, nu este în sine o piesă. Ea constituie partea centrală, de forță, a cămășii femeiești, dar, este o parte a unui întreg. Când vorbim de cămașă vorbim automat de costum, ea nu trăiește în sine, nu e ca o rochie, o îmbrac și mă prezint oamenilor. Nu, ea trebuie să aibă piesele care se atașează suplimentar, catrițenle, vâlnicele, cingătorile”, a menționat Doina Ișfănoni.
Gelu Ionescu
