Firmele care vând panouri fotovoltaice, investigate de ANAF. Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) are în curs o investigație demarată anul trecut, care vizează firme implicate în comercializarea de panouri fotovoltaice, prejudiciul estimat depășind trei milioane de lei, spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, arată Focus Energetic.
”O anchetă foarte utilă. Documentarul Recorder aduce în atenția publică un nou fenomen de fraudă, pe care ANAF îl investighează din 2024. Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) are în curs o investigație demarată anul trecut, care vizează firme implicate în comercializarea de panouri fotovoltaice. Printre acestea și cazul evidențiat azi în reportajul Recorder. (…) Din investigația Antifraudei reiese că doar o astfel de societate a făcut retrageri cash de peste 800.000 de lei. Investigațiile sunt în curs, pentru a demasca rețelele care operează în acest mod. Sunt deja puse sechestre și confiscate mărfuri, iar datele la zi arată astfel: peste 5.500 de panouri confiscate; sume de peste 1,3 milioane de lei confiscate”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, prejudiciul estimat depășește suma de 3 milioane de lei.
”Am cerut ANAF să prezinte public rezultatele întregii anchete, pe măsura avansării cercetărilor și identificării tuturor celor vinovați”, a adăugat Alexandru Nazare.
Totodată, ministrul Finanțelor a explicat cum funcționează schema de fraudare.
”Cum funcționează schema. Anumite firme importă panouri fotovoltaice pe care ulterior le livrează în Bulgaria către firme fictive, create de persoane care instrumentează întregul circuit de fraudulos. Apoi, mărfurile sunt reintroduse în România, dar prin alte firme, controlate de aceleași persoane. Mărfurile sunt ulterior vândute printr-un lanț fictiv de tranzacții în care sunt implicate firme fantomă, care sunt administrate în acte de terți, fără însă a declara veniturile. Mai mult, firmele importatoare depun bilanțuri, în care prezintă o situație financiară nereală, nesusținută de tranzacțiile desfășurate. Asta pentru a avea credibilitate în fața furnizorilor și a beneficia de credite furnizor pentru a le fi livrate bunurile cu plata ulterioară. Panourile ajung apoi la cumpărători reali, de bună credință. Dar firmele care le vând nu declară ulterior veniturile reale. Sumele de bani obținute prin vânzările finale la cumpărătorii de bună credință sunt retrase ulterior în numerar de la bancomate de către administratorii reali (țepari, în limbaj popular)”, a scris ministrul Finanțelor.
Pe scurt: O investigație Recorder arată cum o firmă-fantomă, cu sedii declarate în locații fictive, inclusiv într-o toaletă publică din București, a reușit să raporteze venituri de peste 3,6 miliarde de lei și să fie validată de ANAF.
