Localizat pe partea dreaptă a văii Sohodolului, la nord de fostul complex turistic Bucium, muntele Pleșa se prezintă ca un masiv bastion de calcar, dominând cu peste 1.100 m așezările de la poalele sale: Runcu, Bâlta și Bâltișoara.
Din vârful cu același nume (1.444 m) se desfac spre sud trei pinteni: Cracul Scurt, Cracul Lung și Cracul Sângerului. Fiind format aproape în totalitate din calcar, rocă cu o mare permeabilitate carstică, în Pleșa se pot observa o mare varietate de fenomene carstice: peșteri, avene, ponoare și izbucuri.
Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt: Peștera Pătrunsa, Picuiel și S1. Se cuvine să amintim și avenele din Pleșa: Clocoticiul 1 din Scoaba Sărăturii (-99 m), Clocoticiul 2 din Scoaba Sărăturii (-72 m), Clocoticiul din Cracul Scurt (-79 m) și Clocoticiul din Cârca Pareteilor (-149 m).
Două dintre aceste avene dețin recorduri naționale. Este vorba despre C1 din S. Sărăturii, cu cel mai mare grup stalagmitic din țară (10 m), urmat de o formațiune asemănătoare din avenul Tecuri (Sebeș) de 7 m, și de Clocoticiul din C. Pareteilor, cu cel mai mare puț vertical din țară, măsurând 121 m, urmat de avenul din Dealul Danilă, cu un puț de 116 m.
Măsurătorile au fost efectuate de speologii de la CSER București.
Circulația subterană a apei în muntele Pleșa rămâne fenomenul cel mai complex și, în același timp, cel mai interesant din zonă. Această circulație subterană este favorizată de structura geologică (calcare carstificabile) și de diferențele de cote dintre punctele de insurgentă și exurgentă.
Pentru stabilirea relațiilor hidrogeologice în zonă, specialiștii hidrologi au efectuat o serie de marcări cu trasori. Rezultatele acestor marcări ne oferă indicații prețioase privind direcțiile de curgere a apelor subterane, precum și vitezele de curgere prin carst:
Între punctele de insurgentă de pe Valea Gropului și exurgențele Pătrunsa și Picuiel există relații hidrologice. Apa ce dispare pe Valea Gropului, în punctul numit Toaia Dracilor și altele mai mici, după o circulație subterană apare în izbucurile Pătrunsa și Picuiel, după care se varsă în Sohodol. Viteza de curgere în subteran este de aprox. 2 km/zi.
Ca parte integrantă a complexului carstic Sohodol muntele Pleșa deține un rol important prin aportul său asupra hidrologiei bazinului Sohodol, în perioadele normale debitul său fiind suplimentat cu aprox. 50–55%, aflux de apă provenit din puternicele izbucuri Pătrunsa, Picuiel, precum și Izvorul Mușchiat.
Mugurel PETRESCU, fotografii autor
