Înainte de Crăciun, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care schimbă calendarul de închidere a capacităților pe cărbune. Decizia vine după negocieri intense cu Comisia Europeană și după ce analizele Transelectrica au arătat că România riscă să rămână fără suficientă energie în următorii ani. Complexul Energetic Oltenia (CEO) se află în centrul acestor modificări, fiind considerat în continuare vital pentru funcționarea Sistemului Energetic Național. Toate acestea în contextul în care, ani la rând, autoritățile au repetat mecanic că România va închide grupurile pe cărbune până în 2025, iar PNRR-ul a fost prezentat ca o Biblie energetică și CEO precum o relicvă.
Planul inițial din PNRR obliga România să închidă, până la finalul anului 2025, capacități pe cărbune de 1.755 MW. Realitatea din sistemul energetic a arătat însă că această țintă nu mai poate fi atinsă fără riscuri majore.
Când Transelectrica a pus cifrele pe masă, povestea s-a schimbat brusc. Transelectrica a avertizat că, între 2025 și 2032, România se poate confrunta cu un deficit semnificativ de energie, mai ales în contextul opririi temporare a reactorului 1 de la Cernavodă pentru lucrări majore. În plus, noile centrale pe gaze care ar fi trebuit să înlocuiască grupurile pe cărbune au întârzieri mari, determinate de costuri crescute, probleme de finanțare și blocaje în livrarea echipamentelor.
În aceste condiții, Guvernul a cerut Comisiei Europene ajustarea țintei de decarbonizare. Negocierile au fost destul de dure, dar România a obținut, în această toamnă, o amânare parțială a închiderilor.
Ce se schimbă concret
Noua ordonanță modifică OUG 108/2022 privind decarbonarea sectorului energetic și stabilește un calendar revizuit. Mai exact, până la 31 decembrie 2025 vor fi retrase definitiv 845 MW, nu 1.045 MW cum era prevăzut inițial. 200 MW nu vor fi închiși, ci vor avea puterea instalată redusă, prin modificarea licențelor, iar până la 31 august 2026 vor fi închiși încă 710 MW, inclusiv două grupuri ale CEO și un grup de la CET Govora.
Aceste modificări permit menținerea în funcțiune, în sezonul rece, a cinci grupuri energetice de la Rovinari și Turceni, considerate esențiale pentru stabilitatea sistemului.
CEO, în continuare pilon strategic
Ani la rând, CEO a fost tratat ca o povară, astăzi, însă Guvernul îl prezintă ca pe un pilon strategic. Concret, CEO rămâne în centrul discuțiilor privind securitatea energetică, în contextul în care grupurile energetice de la Rovinari și Turceni asigură peste 11% din energia electrică a României, potrivit notei de fundamentare a actului normative amintit.
Planul de restructurare al companiei, aflat acum în renegociere cu Comisia Europeană, prevede construirea a două centrale pe gaze la Turceni și Ișalnița, finanțate din Fondul pentru Modernizare. Însă întârzierile acestor proiecte au fost unul dintre motivele pentru care România a cerut ajustarea calendarului de închidere a grupurilor pe cărbune.
Guvernul introduce și posibilitatea ca termenele din planul de restructurare al CEO să fie modificate prin hotărâre de Guvern, dacă Bruxelles-ul aprobă actualizările propuse.
De ce nu poate România renunța încă la cărbune
Rezultatele preliminare ale studiului de adecvanță comandat de Transelectrica arată clar că dacă grupurile de la Turceni și Rovinari ar fi închise înainte ca noile capacități să fie gata, România ar ajunge la un nivel de risc energetic de 18 ori mai mare decât limita europeană acceptată.
Mai mult, țara nu se poate baza pe importuri, pentru că rețelele sunt congestionate, iar statele vecine se confruntă cu propriile probleme de producție. Cu alte cuvinte, fără CEO, România ar risca pene de curent în perioadele de consum ridicat.
Comisia Europeană a aprobat deja actualizarea Cadrului de Implementare a Deciziei, iar noua țintă T119a va ghida închiderile din 2025–2026. Totuși, calendarul ar putea fi din nou ajustat în funcție de concluziile finale ale studiului de adecvanță, așteptat în martie anul viitor. În concluzie, Complexul Energetic Oltenia rămâne, cel puțin pentru următorii ani, o piesă de bază în sistemul energetic al României, iar închiderea grupurilor se va face treptat, în funcție de siguranța sistemului, nu doar de termenele din PNRR.
Claudiu Matei
