Piața muncii se clatină: Au dispărut 50.000 de locuri de muncă

De către

26 mai 2026

Peste 50.000 de locuri de muncă au dispărut în ultimele luni din economia românească, iar semnalele venite din zona economică indică o perioadă complicată pentru piața muncii. Economistul Cristian Năsulea avertizează că dezechilibrele economice și instabilitatea politică accentuează presiunea asupra companiilor și spun că urmează o perioadă de „reașezare”, în timp ce majorarea salariului minim ar putea produce efecte negative pentru o parte dintre angajați.

Cristian Năsulea susține că evoluțiile economice din ultimele luni arată că pierderea locurilor de muncă ar putea continua.

“Având în vedere cum arată parametri macro-economici, acesta este doar începutul. În situația actuală, ar trebui să înțelegem că urmează să avem o reașezare.

Ca să nu inducem panica, cum pornim de la toate aceste chestiuni, este de asemenea foarte important că economia românească era deficitară de forță de muncă până acum un an de zile, ceea ce înseamnă că tot avem o speranță pentru oamenii care își pierd locul de muncă să își găsească, să poată să se reorienteze spre altceva, măcar pentru încă niște luni de acum înainte în care piața forței de muncă e în continuare și ea în dezechilibru.

Acest nivel de instabilitate, care este accentuat de instabilitatea din zona politică, nu ne ajută deloc”, a spus Năsulea citat de Antena 3 CNN.

Avertisment privind majorarea salariului minim

În contextul în care reprezentanții IMM-urilor cer anularea majorării salariului minim de la 1 iulie, economistul afirmă că măsura ar putea avea consecințe negative pentru o parte dintre angajați.

“În contextul actual, efectele majorării vor fi mai degrabă negative. Să nu se aștepte oamenii că pentru toată lumea o să însemne o creștere a veniturilor. Sunt mulți români care vor fi afectați în perioada următoare, pentru care creșterea salariului minim va reprezenta o pierdere a locului de muncă.

Motivul pentru care algoritmul acesta după care funcționează creșterea salariului minim în România a mers destul de bine și ar fi trebuit să meargă ținea de faptul că aveam o economie cu un ritm de creștere substanțial, care făcea ca în termeni reali veniturile oamenilor să crească mai repede decât creștea salariul minim și să avem această legătură care ar fi trebuit să fie consacrată algoritmic când am trecut la calculul salariului minim la jumătatea salariului mediu.

Ar fi trebuit să ne permită să evităm derapaje, când politicienii decideau să crească salariul minim fără să se uite pe date”, a precizat economistul.

Potrivit economistului, în actualul context economic ar trebui analizată o revenire asupra deciziei privind salariul minim.

“Când ai o contracție de genul acesta ar trebui să înțelegi că e mai bine pentru om să aibă un loc de muncă plătit, așa cum este plătit, decât să îi interzici prin lege să își câștige un salariu.

Aici e problema care îi va afecta pe cei care, deocamdată sunt relativ puțini, care ajung în situația de a declara insolvența personală. Dar e dramatic să fii în această situație, iar statul prin legea salariului minim să îți interzică practic să muncești”.

Rata anuală a inflației a ajuns la 10,7% în luna aprilie 2026, comparativ cu aprilie 2025, iar Produsul intern brut a scăzut cu 0,2% față de trimestrul IV din 2025, a anunțat Institutul Național de Statistică.

Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, economia României a înregistrat o scădere de 1,7% pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier.

Produsul intern brut al României a scăzut în primul trimestru din 2026 atât față de trimestrul anterior, cât și față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate de INS.