O suprafață importantă din fondul forestier gorjean va trece sub regim de protecție strictă, unde intervențiile umane vor fi limitate, iar natura este lăsată să-și urmeze cursul firesc. Deși suprafața propusă a fost redusă de aproape șase ori față de variantele inițiale, autoritățile județene cer în continuare modificări în mai multe zone, respectiv Defileul Jiului, Padeș și Runcu.
După mai multe runde de discuții purtate între primării, Consiliul Județean, Romsilva și Ministerul Mediului, suprafața propusă pentru zonele de non-intervenție și protecție strictă din județul Gorj a fost redusă considerabil.
Dacă în 2024 prima variantă de lucru prevedea 162.208 hectare, iar în 2025 s-a coborât la 64.519 hectare, propunerea aflată acum pe masă însumează 28.698 de hectare. Această variantă reprezintă aproximativ 5,1% din suprafața județului și 12,4% din suprafața împădurită.
Unde sunt cele mai mari suprafețe protejate
Harta acoperă 25 de localități din județ, însă cele mai mari suprafețe protejate rămân, firesc, în zona de munte. Comuna Padeș înregistrează de departe cea mai mare suprafață, cu 15.641 de hectare, fiind urmată de Tismana cu 5.262 de hectare. Suprafețe însemnate au și localitățile Bumbești-Jiu, cu 4.003 hectare, și Runcu, cu 1.170 de hectare.
Suprafețe ceva mai mici, dar importante, sunt la Crasna (765 ha), Novaci (434 ha), Peștișani (387 ha), Baia de Fier (283 ha), Mușetești (253 ha) și Polovragi (172 ha). În restul localităților, suprafețele sunt mult reduse. Astfel, în Jupânești sunt 99 hectare, în Vladimir – 59 hectare, în Glogova – 40 hectare, în Săulești – 39 hectare, în Stănești – 38 hectare, în Bâlteni – 21 hectare, iar în Ionești – 16 hectare. La finalul listei se află Godinești cu 8 hectare, Turceni cu 3 hectare, în timp ce la Aninoasa, Licurici, Săcelu, Schela, Ciuperceni și Plopșoru este vorba doar de un hectar sau chiar jumătate de hectar.
Probleme în Defileul Jiului
Chiar dacă președintele Consiliului Județean Gorj, Cosmin Popescu, declară că această suprafață este, în ansamblu, „una acceptabilă” pentru județ, autoritățile au trimis deja o listă cu observații la Ministerul Mediului.
„În urmă cu aproape un an, împreună cu primarii localităților afectate, am început un demers dificil pentru corectarea propunerilor privind delimitarea zonelor de non-intervenție/protecție strictă formulate de Ministerul Mediului.
Am susținut atunci un principiu simplu: protejarea naturii trebuie realizată în echilibru cu respectarea dreptului de proprietate, a intereselor comunităților locale și a realităților din teren.
Nu a fost un proces ușor. Au fost numeroase întâlniri, negocieri și argumente tehnice prezentate Ministerului Mediului. Am insistat ca vocea autorităților locale și a oamenilor afectați să fie ascultată. (…) Față de propunerile inițiale din 2024 și 2025, putem spune că suprafața de aproximativ 28.700 de hectare este acceptabilă pentru noi”, a precizat șeful Consiliului Județean Gorj.
Una dintre propuneri vizează zona Bumbești-Jiu -Defileul Jiului. „În zona Bumbești-Jiu sunt anumite porțiuni din Defileul Jiului unde limitele ZPB-ului (Zonele Prioritare pentru Biodiversitate – n.red.) de-a lungul căilor de transport și regimul de non-intervenție a acestor zone pot să blocheze lucrările de mentenanță, consolidarea versanților cu plase de protecție sau extragerea arborilor periculoși de-a lungul DN 66 și a căii ferate. Noi considerăm că prin retragerea acestor limite ale ZPB-ului în afara zonei de impact și a infrastructurii rutiere și feroviare se elimină un conflict juridic dintre legislația de mediu și cea privind siguranța transportului și va permite intervențiile tehnice și silvice vitale pentru salvarea de vieți omenești și punerea în siguranță a infrastructurii”, spune Cosmin Popescu.
Suprapuneri și la Padeș
O altă problemă a fost semnalată în comuna Padeș, unde zonele propuse pentru protecție strictă se suprapun cu DN 66A. „În comuna Padeș, comună care contribuie cu o suprafață de 15.641 de hectare, sunt suprapuneri cu drumul național 66A, care este în administrarea Ministerului Transportului și a CNAI-ului și, din cunoștințele mele, suntem într-un proces de modernizare a acestui drum național și trebuie cât de cât evitate aceste suprapuneri pentru a permite efectuarea lucrărilor de modernizare”, mai spune șeful județului.
Ce se întâmplă la Runcu
Și zona Runcu a fost inclusă pe lista observațiilor. La Cheile Sohodolului, autoritățile spun că în noua propunere apare o suprafață suplimentară de aproximativ 319 hectare. „În zona Cheile Sohodolului, față de propunerea noastră, este o suprafață în plus de 319 hectare, suprafață care pune în pericol o investiție care este în curs de realizare, prin care se prevede construirea, modernizarea căilor de acces la principale obiective turistice naturale prin amenajarea de trasee turistice cu puncte de observare, filmare, fotografiere și cu refugii montane din stațiunea turistică Runcu, și asta vreau să fie verificat. Și în zona de carieră calcar Suseni, de asemenea, față de proiectul de ordin sau față de propunere, a fost introdusă o suprafață suplimentară de 7,74 de hectare, la fel care pune în pericol și poate chiar duce la sistarea acestei cariere”, a mai punctat Cosmin Popescu.
Autoritățile județene spun că vor continua discuțiile cu Ministerul Mediului pentru ca observațiile formulate să fie analizate înainte de aprobarea formei finale a proiectului.
„Acestea sunt propunerile pe care le facem, mai ales pentru comuna Runcu, și vreau să fie analizate. În rest, deocamdată s-au evitat, așa cum am spus de-a lungul timpului, suprapunerea cu diverse drumuri județene, comunale, cu hidrocentralele de pe cursul râului Jiu, cu zonele antropizate, inclusiv intravilane, și mai ales cu baza NATO din Rânca, care era prinsă inițial în această zonă de protecție strictă”, a conchis președintele Consiliului Județean Gorj.
Ce înseamnă zone cu protecție strictă
Protecția strictă presupune un regim de non-intervenție, în care activitățile umane sunt puternic limitate. În aceste zone nu sunt permise, în principiu, exploatarea lemnului, lucrările silvice sau exploatarea resurselor naturale și sunt restricționate lucrările de infrastructură.
Intervențiile sunt permise în situații limitate, precum cercetarea științifică sau acțiunile necesare pentru siguranța publică.
Proiectul de ordin al Ministerului Mediului se află în consultare publică și include, la nivel național, 472 de zone, care acoperă aproximativ 2,54% din suprafața terestră a României.
Măsura este legată de angajamentele asumate de România prin PNRR. Nerespectarea acestora poate duce la o penalizare de până la 25,6 milioane de euro.
I.I.
