1.Mircea Tutunaru – un homo scripturalis
Domnul profesor universitar Mircea Tutunaru, cunoscut ziarist în Gorj și reputat scriitor, a publicat recent în celebra colecție „Serile la Brădiceni” o carte insolită intitulată provocator „Cuvântul din lumină/ O incursiune literară în opera scriitorului Ion Popescu Brădiceni” (volumul I, 237 p.) [1]
Această lucrare editorială demonstrează ipso-facto calitatea de scriitor complex a autorului motrean: cercetător, critic literar, eseist filosofic, iscusit hermeneut, comentator polivalent al fenomenului livresc actual etc.
Transdisciplinar el, însuși, Mircea Tutunaru întreprinde o exegeză frontală a operei scriitorului contemporan Ion Popescu Brădiceni, abordând-o din triplă perspectivă: poet, prozator, critic literar; însă construcția cărții întâi a dilogiei este centrată pe calitatea acestui scriitor de a fi un insistent, consecvent, concludent promotor al noului concept de transmodernism, a cărui primă trăsătură este izbânda depășirii vetustului și parțial falsului (pe teren românesc – n.n., C.S.) postmodernism (vezi tratatele unor Theodor Codreanu, Mircea Cărtărescu, Matei Călinescu, Adrian Dinu Rachieru, Basarab Nicolescu, Cassian Maria Spiridon, Lucian Gruia ș.a.), ba chiar și a clasicului modernism, prin propunerea unei veridice sinteze între raționalitate, sacralitate și corporalitate vizuală.
În monografia sa, redutabilul homo scripturalis Mircea Tutunaru începe prin a scoate în evidență profunzimea operei fondatorului, amfitrionul timp de trei decenii al Atelierului Național de Poezie și Critica Poeziei „Serile la Brădiceni”; demersul auctorial necesită el însuși o metasinteză critică riguroasă și viguroasă, întrucât certamente unește, în personalitatea lui Ion Popescu Brădiceni, poezia cu filosofia ființei, vizualul cu sacrul, provincialul cu universalul și totodată teoria cu critica literară, direcții integrate proiectării în relief a unui nou curent literar: transmodernismul.
2.Ion Popescu Brădiceni: o personalitate extrem de complexă
În cartea-i, captivantă de la prima lectură, domnul Mircea Tutunaru demonstrează că eroul biografiei sale, elaborată sistematic, Ion Popescu Brădiceni, a oferit literaturii române contemporane un nou orizont de interpretare și o nouă paradigmă care, timp de două decenii și ceva (2000-2026) s-a consolidat și a devenit curent literar căruia i-a zis – pentru că trebuia să poarte un nume pertinent: transmodernism.
Crescut în vatra mirifică a satului Brădiceni, scriitorul are aceleași rădăcini care l-au influențat pe Constantin Brâncuși. Lumea saturată de mituri și simboluri, de arhetipuri și toposuri incantatorii (râuri, izvoare, fântâni, scocuri de moară sclipitoare în lumina amiezii, țuțuroaie de cișmele) cu tradiționalele ei ritualuri, l-au modelat pe scriitor, transferându-i viața în literatură, în memorie, în revelație, în autoscrutare a propriului univers filosofic și cultural interior.
Reconsiderat din această perspectivă ontologicofenomenologică și epistemologicohermeneutică, opera literară (de poet, de prozator, de critic literar – n.n., C.Ș.) a universitarului și doctorului în filologie Ion Popescu Brădiceni uluiește azi, demonstrându-și valoarea validată ciclic de două-trei generații de critici, exegeți, monografi.
De pe „baricadele transmodernismului, Mircea Tutunaru relevează capacitatea protagonistului primului său volum (căci va fi o dilogie în 2027 – n.n., C.Ș.) de a absorbi, filtra, reconstrui, din autentica postură de homo transculturalis, două veacuri de literatură românească (1826-2026). Astfel, Ion Popescu Brădiceni se impune ca una din vocile creatoare care au reconfigurat raportul dintre tradiție și modernitate; și se impune într-un ritm incandescent, în literatura contemporană drept o personalitate extrem de complexă, competentă: poet transfrontierist, eseist dinamic, critic literar experimentat și novator, publicist redutabil, spirit academic intens și polivalent.
3.Raportări temerare
În monografia cercetătorului și istoricului Mircea Tutunaru figura scriitorului Ion Popescu Brădiceni ilustrează elocvent tipul militantului pentru un proiect și o cauză epocală. El întruchipează pe sentimentalul lucid, vibrând la temele grave fie cu o rezonanță religioasă sempiternă, fie arborând mereu o implicare matură, responsabilă față de destinul omului ca locuitor poetic și evident politic ; acesta-și dovedește valoarea intrinsecă, dar și socială când dă sens existenței sale prin scris, fiind un ahilean artist al cuvântului, ascuns deseori într-un „turn al lacrimei” ori în vreo academie din Ezoterezia, de unde întreține diurne și nocturne relații directe cu lumea, cu zmeura, cu gândul, cu metafora, raportându-se temerar, însă fără emoții care să-l copleșească la Eminescu, Macedonski, Arghezi, Blaga, Stănescu, Sorescu, Frost, Eliot, Pound ș.a.
În definitiv, demersul scriptural și editorial al scriitorului și ziaristului Mircea Tutunaru urmează altora, ale căror monografii au apărut în 2005 [2], în 2014 [3], în 2022 [4,5].
Cea a lui Mircea Tutunaru a fost lansată cu succes la Căminul Cultural Brădiceni, pe 12 septembrie 2026, și a fost bine primită și prompt și corect apreciată de oaspeții celei de-a XXX-a ediții a Atelierului Național de Poezie și Critica Poeziei „Serile la Brădiceni”, înscrisă în zilele europene ale patrimoniului 2026 la categoria „Monumente re-înviate ● re-înnoite ● re-imaginate/ Gorj – Ținut de patrimoniu, cultură și oameni frumoși”.
Bibliografie
1. Mircea Tutunaru: Cuvântul din lumină/ O incursiune literară în opera scriitorului Ion Popescu Brădiceni, editura Pim, Iași, 2026;
2. George Mirea: Ion Popescu Brădiceni, hermeneut și poet transmodern; editura Napoca Star, Cluj Napoca, 2005;
3. Ion Trancău: Un scriitor transmodernist: Ion Popescu Brădiceni, editura Limes, Florești-Cluj, 2014;
4. Ion Popescu Brădiceni (coordonator): Serile la Brădiceni/ Literatura și Arta Cuvântului, volumul III, Târgu Jiu/ Brădiceni, Colecția 2022, Iași, 2022; vezi In memoriam Petru-Ilie Birău (pp. 61-110);
5. Haralambie Bodescu: O scurtă monografie a operei scriitorului Ion Popescu Brădiceni; Colecția „Serile la Brădiceni”, editura Pim, Iași, 2022.
Constantin C. Șișiroi, doctor în medicină, critic literar
