O idee mai puțin obișnuită prinde contur în Gorj: polițiști, judecători, consilieri de probațiune, reprezentanți ai penitenciarului, profesori, medici și oameni din administrație vor să ajungă mai aproape de tineri, înainte ca aceștia să ajungă în fața legii. Planul a fost pus la punct la Tribunalul Gorj, unde instituțiile județului au discutat despre acțiuni comune pentru prevenirea infracțiunilor și a recidivei.
Nu este vorba doar despre o nouă întâlnire între instituții și nici despre o serie de statistici privind infracționalitatea. Noutatea demersului este tocmai încercarea de a muta accentul dinspre reacția după comiterea unei fapte spre prevenție, prin dialog direct cu tinerii.
Aceeași masă pentru instituții care, de obicei, se întâlnesc în momente diferite
La întâlnirea desfășurată pe 24 septembrie, la sediul Tribunalului Gorj, au participat reprezentanți ai mai multor instituții care au legătură, fiecare în felul său, cu prevenirea și combaterea comportamentelor antisociale.
La aceeași masă s-au aflat reprezentanți ai Tribunalului Gorj și ai Serviciului de Probațiune Gorj, alături de cei ai Instituției Prefectului, Inspectoratului de Poliție Județean Gorj, Penitenciarului Târgu Jiu, Inspectoratului Școlar Județean, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, Primăriei Târgu Jiu și Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu.
Întâlnirea face parte din activitatea Grupului de lucru interinstituțional coordonat de Serviciul de Probațiune Gorj, constituit în baza unui protocol de colaborare pentru prevenirea recidivei și sprijinirea reintegrării sociale a persoanelor care au comis infracțiuni.
Planul: tinerii să afle ce se întâmplă înainte să fie prea târziu
Una dintre direcțiile discutate este apropierea instituțiilor de tineri. Ideea este simplă: aceștia să poată sta de vorbă direct cu oameni care lucrează în sistemul de justiție, ordine publică, educație, sănătate sau asistență socială și să afle, fără intermediari, ce rol are fiecare instituție și, mai ales, care pot fi consecințele unor alegeri greșite.
Astfel de întâlniri ar putea transforma noțiuni care par abstracte pentru un adolescent — infracțiune, răspundere, consecințe juridice, reintegrare — în situații concrete și ușor de înțeles.
De la „ce pățești dacă încalci legea?” la „cum eviți să ajungi acolo?”
Este, în fond, schimbarea de perspectivă pe care vor să o construiască instituțiile implicate. În loc ca mesajul să apară doar după producerea unei fapte, reprezentanții instituțiilor vor să discute cu tinerii din timp despre comportamentele care îi pot duce în situații cu consecințe penale.
Vor fi stabilite activități care să permită interacțiunea directă dintre tineri și reprezentanții instituțiilor partenere. Fiecare dintre acestea își va pune la dispoziție experiența și resursele, astfel încât mesajul de prevenție să fie transmis din mai multe perspective.
Un polițist, un consilier de probațiune, un profesor sau un medic pot spune aceeași poveste din unghiuri diferite Tocmai aici se află una dintre particularitățile proiectului.
Un comportament care începe la școală, în familie sau într-un grup de prieteni poate ajunge, în anumite situații, să aibă consecințe mult mai serioase. De aceea, instituțiile implicate încearcă să privească problema împreună, nu separat.
Poliția poate explica ce înseamnă o faptă penală și ce urmează după sesizarea unei infracțiuni. Justiția poate explica mecanismul răspunderii în fața legii. Probațiunea poate vorbi despre ce înseamnă revenirea în comunitate după o condamnare. Școala și serviciile sociale pot contribui la prevenție, iar sănătatea și administrația locală pot completa această abordare.
Primele activități, în perioada următoare
Partenerii au stabilit deja pașii necesari pentru punerea în practică a propunerilor discutate.
Activitățile vor fi dezvoltate și implementate în perioada următoare, cu accent pe tineri, pe conștientizarea consecințelor comportamentelor antisociale și pe promovarea unor atitudini responsabile.
Demersul se înscrie în obiectivele Strategiei naționale pentru prevenirea recidivei 2025–2029 și ale Planului de acțiune aferent.
