Senatul a adoptat luni, 9 noiembrie, cu 106 voturi pentru, proiectul de lege prin care Complexul Energetic Oltenia (CEO) ar urma să primească, până la finele acestui an, de la bugetul de stat, prin Ministerul Energiei, aproximativ 425,8 milioane de lei, bani rămași neplătiți din grantul de 1,09 miliarde de euro aprobat de Bruxelles pentru certificatele de CO2 din perioada 2021–2025. Printre altele, draftul aprobat de Senat, ca primă cameră, stipulează că CEO mai poate efectua trageri din împrumuturi contractate cu garanția statului pentru asigurarea capitalului de lucru, ca parte a ajutorului de restructurare, până la 31 decembrie 2029. Data-limită prevăzută de OUG în prezent în vigoare s-a împlinit la 31 decembrie 2025. Asta echivalează cu prelungirea datei-limită de implementare a Planului de restructurare al CEO până la sfârșitul anului 2029. Aceeași lege mută în prima jumătate a anului 2027 plata celor 180 de milioane de euro cu care statul trebuia să majoreze capitalul companiei energetice, încă din 2023, și prelungește până la sfârșitul lui 2029 perioada în care societatea poate lua bani din creditele garantate de stat. ANRE a transmis Senatului că nu susține proiectul în forma prezentată, pentru că, Comisia Europeană a deschis o anchetă privind planul de restructurare modificat al CEO, care nu s-a încheiat. Consiliul Concurenței a cerut ca banii pentru capital și creditele garantate să fie acordați doar după ce Bruxelles-ul își dă acordul pe planul de restructurare modificat, însă condiția nu apare în textul votat de senatori.
Unde se duc banii
Proiectul a fost inițiat de senatorul AUR Petrișor Peiu și semnat de parlamentari din mai multe partide, iar după votul de la Senat merge la Camera Deputaților, care va lua decizia finală. Cea mai mare parte a discuției privește grantul pentru certificatele de emisii, pe care Complexul Energetic Oltenia trebuie să le cumpere în fiecare an pentru cantitatea de dioxid de carbon eliberată de termocentrale. Potrivit expunerii de motive, din suma de 1,09 miliarde de euro aprobată de Comisia Europeană în ianuarie 2022, compania energetică a primit până în 2024 aproximativ 4,69 miliarde de lei, iar în 2025 statul a plătit doar o parte din ultima tranșă, astfel că au rămas de dat circa 425,8 milioane de lei, adică în jur de 86 de milioane de euro. Inițiatorii susțin că nu este vorba despre un ajutor nou, ci despre restul dintr-o sumă deja aprobată, și, în expunerea de motive au menționat că fără acești bani complexul ar risca penalități de 100 de euro pentru fiecare tonă de dioxid de carbon pentru care nu predă certificate, costuri care ar ajunge până la urmă tot la stat.
Pe lângă grant, legea se ocupă de alți bani promiși CEO și neplătiți la timp. Majorarea capitalului social cu echivalentul în lei a 180 de milioane de euro, pe care Ministerul Energiei trebuia să o plătească până la sfârșitul anului 2023, nu s-a făcut nici acum, iar senatorii au mutat-o în primul semestru din 2027, cu banii incluși în bugetul de anul viitor. Pentru creditele cu garanția statului, planul inițial prevedea împrumuturi de 195,8 milioane de euro până la sfârșitul lui 2025, dar compania energetică a făcut demersuri doar pentru un credit de 25 de milioane de euro, iar termenul pentru tragerea banilor a fost mutat acum la 31 decembrie 2029. Inițiatorii au mai spus că grupurile energetice ale CEO sunt încă necesare pentru siguranța Sistemului Energetic Național, până când vor intra în funcțiune noile capacități de producție.
CEO se judecă de peste 1 an cu acționarul majoritar pentru a obliga autoritatea tutelară să-i plătească suma menționată. „Chiar dacă Societatea Complexul Energetic Oltenia SA a realizat o parte semnificativă din măsurile de restructurare convenite, implementarea Planului de Restructurare a fost perturbată de evenimente externe și excepționale care au generat impredictibilitate și au restricționat capacitatea operațională a CE Oltenia, fapt pentru care, în luna august 2025, România a transmis Comisiei Europene Planul de Restructurare modificat, prin care s-a propus extinderea orizontului de implementare până în decembrie 2029, ceea ce echivalează cu o prelungire de aproximativ trei ani față de termenul limită prevăzut inițial. Această ajustare de calendar nu este justificată doar de evoluțiile survenite și întârzierile din cauze obiective și independente controlului CE Oltenia, ci este indispensabilă pentru asigurarea punerii în funcțiune efectivă a tuturor noilor capacități de producție de energie, precum și pentru finalizarea integrală a tuturor măsurilor de restructurare asumate”, se menționează în expunerea de motive a draftului de lege inițiat de AUR, dar votat în unanimitate de senatori.
ANRE: „nu susține”
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a trimis Senatului un răspuns scurt, în care a amintit că, după ce Ministerul Energiei a trimis la Bruxelles un plan de restructurare modificat, Comisia Europeană a deschis o investigație pentru a verifica dacă schimbările respectă regulile europene privind ajutorul de stat. ANRE a precizat că ancheta este încă în desfășurare și a atașat la răspuns decizia Comisiei, apoi a concluzionat că nu susține adoptarea propunerii legislative în forma prezentată. Practic, autoritatea de reglementare le-a transmis senatorilor că nu ar trebui să decidă asupra banilor înainte ca Bruxelles-ul să se pronunțe asupra noului plan. Documentul Comisiei Europene, din 27 februarie 2026, arată de ce ancheta contează. România a cerut pe 23 decembrie 2025 prelungirea restructurării cu trei ani, până la sfârșitul lui 2029, și mărirea ajutorului de stat cu 202 milioane de euro, de la aproximativ 2,66 la 2,86 miliarde de euro. Comisia notează că din cele nouă cariere care trebuiau închise până la finalul lui 2025, au fost închise doar Husnicioara și Peșteana, că numărul angajaților a crescut, inclusiv prin personal angajat pe perioadă determinată, că emisiile de dioxid de carbon au crescut în loc să scadă și că vânzarea a 20% din acțiunile complexului nu a avut loc.
Guvernul interimar, aviz negativ
Nici Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan nu a fost de acord cu modificarea actului normativ, în contextul în care chiar Executivul ar fi trebuit să aloce sumele restante. „(…) nu susținem această prevedere, întrucât, în prezent, procedura de investigație asupra Planului de restructurare modificat al Complexului Energetic Oltenia SA, notificat la finalul anului 2025, este în derulare și nu există o decizie a Comisiei Europene care să aprobe prelungirea posibilității ca societatea Complexul Energetic Oltenia SA să contracteze împrumutul până în anul 2029. Prin urmare, există riscul de a genera neconformități în raport cu cadrul european privind ajutorul de stat.
De asemenea, menționăm că (…) Ministerul Finanțelor a fost autorizat să garanteze în procent de 100% unul sau mai multe împrumuturi contractate de societate în limita sumei de 195,8 milioane euro, pe o perioadă de 9 ani, în scopul asigurării capitalului de lucru, respectiv acoperirea necesarului de lichidități pentru susținerea activității companiei, termenul de tragere al acestui împrumut fiind de 31 decembrie 2025. Precizăm că, până în prezent, nu a fost emisă scrisoarea de garanție de către Ministerul Finanțelor”, se arată în punctul de vedere negativ asupra proiectului de lege al fostului guvern interimar Bolojan, emis pe 16 octombrie, cu puțin timp înainte de instalarea la Palatul Victoria a noului guvern Niculescu.
Consiliul Concurenței: întâi decizia Bruxelles-ul, apoi banii
Consiliul Concurenței a făcut o diferență clară între cele trei categorii de bani din lege. În cazul grantului pentru certificate, instituția apreciază că plata restului de 425,8 milioane de lei nu pare, la prima vedere, o schimbare de fond a deciziei europene, dar numai dacă banii acoperă strict cheltuielile din perioada 2021–2025, iar instituția observă că textul legii nu spune clar acest lucru și nici pentru ce perioadă de conformare sunt destinați banii.
Altfel stau lucrurile în cazul celor 180 de milioane de euro pentru capital și al creditelor garantate, pentru că, potrivit Consiliului Concurenței, amânarea lor după sfârșitul anului 2026 schimbă măsurile din planul aprobat inițial de Comisia Europeană, așa că ele pot fi aplicate doar dacă Bruxelles-ul aprobă planul modificat.Consiliul Concurenței a mai atras atenția că planul modificat se poate schimba până la aprobare și că, potrivit regulilor europene, prelungirea restructurării poate aduce fie o reducere a ajutorului aprobat inițial, fie condiții noi pentru CEO.
Consiliul Concurenței a mai precizat că autoritățile române au comunicat deja Comisiei, în ultimul răspuns, că restructurarea ar avea nevoie de prelungire chiar până în 2030. Din aceste motive, instituția condusă de Bogdan Chirițoiu a propus ca în lege să fie introdusă o prevedere prin care plata capitalului și creditele garantate să fie aprobate doar sub condiția autorizării lor de către Comisia Europeană, însă forma adoptată de Senat nu conține această condiție.
Mihaela Horvath, Claudiu Matei
