O schimbare importantă pentru copii și adolescenți este pregătită la nivel european. Comisia Europeană propune ca minorii sub 13 ani să nu aibă acces la rețelele sociale, iar cei între 13 și 15 ani să poată folosi astfel de platforme doar prin conturi controlate și supravegheate de părinți. După 15 ani, adolescenții ar putea avea propriile conturi, însă cu reguli speciale de protecție până la 18 ani.
Propunerea, prezentată de Comisia Europeană, nu se referă doar la rețelele sociale. Sunt vizate și platformele video, anumite jocuri online și chatboturile bazate pe inteligență artificială. Bruxelles-ul vrea ca serviciile digitale să fie construite astfel încât să reducă riscurile pentru copii încă din faza de proiectare.
Cum ar putea arăta noile reguli
Schema propusă de Comisia Europeană este relativ simplă: sub 13 ani – fără acces la rețelele sociale; între 13 și 15 ani – acces limitat, prin conturi controlate de părinți; peste 15 ani – cont propriu, dar cu protecții speciale până la majorat.
Pentru platforme ar putea deveni obligatorii și mecanisme de verificare a vârstei. Sunt analizate, de asemenea, măsuri împotriva unor funcții precum derularea infinită a conținutului, notificările care îi determină pe utilizatori să revină constant în aplicație sau algoritmii care pot conduce copiii către conținut tot mai problematic.
Psiholog: „Uneori, una dintre nevoile copilului este să îl protejezi de propriile lui vulnerabilități”
Discuția despre accesul copiilor la internet nu ține doar de regulile impuse platformelor, ci și de capacitatea unui copil de a face față singur unor situații pe care încă nu le poate înțelege pe deplin. Psihologul Adelin Ungureanu, din cadrul DGASPC Gorj, atrage atenția că, în cazul copiilor, respectarea dorinței de autonomie trebuie să meargă mână în mână cu protecția lor.
„Regulile sunt pentru a respecta nevoile copilului, dar uneori una dintre aceste nevoi este să îl protejezi de propriile lui vulnerabilități”, spune psihologul.
În opinia psihologului, lipsa supravegherii într-un mediu în care copilul poate interacționa cu persoane necunoscute poate amplifica riscurile.
„Un copil de 12 ani lăsat singur în dialoguri online este vulnerabil. Falsul anonimat ne face să credem că suntem eliberați de regulile celor din jur, dar ne expune mai mult. Atunci când știi că nu te cunoaște nimeni, îndrăznești mai mult decât în prezența mai multor persoane, în proximitatea unui adult”, explică Adelin Ungureanu.
Prezența adultului poate avea un rol preventiv
Pentru copil, spune Adelin Ungureanu, părintele sau un alt adult apropiat nu înseamnă doar control, ci și un reper în ceea ce privește regulile și limitele.
„De aceea, prezența părintelui sau a unui substitut, precum bunicii, rudele sau educatorii, înseamnă prezența regulilor și a moralității. Legile sunt scrise undeva, dar prezența poliției are un caracter preventiv”, spune Ungureanu.
Există însă o diferență între simpla supraveghere și implicarea reală în viața copilului, iar internetul poate deveni mai atractiv tocmai atunci când relația copilului cu familia are probleme.
„Problemele apar acolo unde prezența părinților este doar una fizică, fără implicare, fără empatie, fără interes și respect pentru viața interioară a copilului, așa cum se întâmplă ea, nu cum ne-o închipuim noi, adulții. De cele mai multe ori, internetul prinde acolo unde există fisuri în relația copilului cu părintele”, potrivit psihologului.
De ce vârsta de 12 ani este considerată sensibilă
Potrivit psihologului, în jurul acestei vârste începe o schimbare importantă: copilul își dorește tot mai multă autonomie și începe să își construiască propria identitate. Autonomia apare treptat, prin lucruri simple, precum mersul singur la școală, în parc sau la cumpărături.
„Până la 12 ani, copilul își ia în mare parte modelele din familie. Pentru el, mama și tata sunt cei mai buni, au dreptate mereu. Apoi, ușor, aceștia își pierd din strălucire în fața copiilor. Odată cu simpla autonomie de a merge singuri în parc, la școală, la mici cumpărături, își câștigă o parte din autonomie și mereu cred că au mai multă, că stăpânesc situația și că lumea este la fel de bună ca familia lor.”, mai spune Adelin Ungureanu.
Este perioada în care părinții nu mai sunt priviți ca înainte, iar copilul începe să își caute propriul drum.
„Părinții sunt dați jos de pe piedestal pentru ca ei să fie liberi să își construiască propriul mod de a fi. Este etapa identitate versus confuzie de rol”.
„Nu este o evadare neapărat fizică. Poate fi și doar în online”
Schimbările specifice începutului adolescenței pot face lumea virtuală tot mai atractivă, mai ales pentru copiii care simt că acolo au mai multă libertate, iar desprinderea de familie nu înseamnă neapărat că minorul pleacă de acasă.
„Ați văzut că 12 ani este vârsta de la care apare primul iubit la fetele care pleacă voluntar de acasă? Anumite simțuri specifice adultului își fac apariția și caută oferte mai interesante de a petrece timpul. Nu este o evadare neapărat fizică. Poate fi și doar în online. Nu toți au curajul să plece de acasă. Unii pleacă doar simbolic: nu mai apreciază ceea ce primesc de la părinți – divertisment, petrecerea timpului împreună, glume, jocuri. Alții se refugiază în lumea virtuală”, este explicația oferită de psiholog.
Curiozitatea și senzația de risc pot merge împreună
Internetul poate transforma dorința de autonomie într-un joc în care copilul încearcă limitele.
„Trăiesc autonomia ca pe un joc. Uneori înțeleg că este periculos și tocmai de aceea se bagă. Au existat și povești precum cea a «Balenei Albastre»”.
Concluzia psihologului este directă: „12 ani cred că este vârsta cea mai vulnerabilă”.
Dacă propunerea Comisiei Europene va fi adoptată, regulile privind accesul copiilor la rețelele sociale ar putea deveni comune la nivel european. Dar, indiferent de forma finală a legislației, discuția ridică o problemă care începe mult înainte ca un copil să își deschidă primul cont: cât de prezent este adultul în lumea reală a copilului și cât de bine îl învață să se descurce atunci când intră singur în lumea virtuală?
