Deși Defileul Jiului este unul dintre cele mai spectaculoase locuri din Gorj, frumusețea peisajelor este umbrită de o problemă care persistă de ani buni: gunoaiele abandonate de turiști și de oamenii care tranzitează zona. Ambalaje, resturi menajere și chiar animale moarte ajung pe marginea drumului, în parcări sau pe malurile Jiului. Deși rangerii organizează periodic acțiuni de curățenie și patrulează împreună cu jandarmii, fenomenul nu a putut fi stopat. Conducerea Administrației Parcului Național Defileul Jiului consideră că este nevoie de măsuri mai ferme, iar una dintre soluțiile propuse este montarea unor camere de supraveghere.
Marin Șerban, directorul Administrației Parcului Național Defileul Jiului, spune că abandonarea deșeurilor este o problemă veche, discutată de-a lungul timpului la nivelul mai multor instituții, fără să se ajungă însă la o soluție eficientă. Potrivit acestuia, rangerii parcului desfășoară periodic acțiuni de igienizare, inclusiv săptămânal, în cadrul activităților curente. La curățenie contribuie și angajații Secției de Drumuri Naționale, deși astfel de intervenții nu reprezintă principala lor atribuție.
„Este, într-adevăr, o problemă care persistă de-a lungul anilor. Este o problemă discutată la nivel de autorități, dar încă nu s-au găsit soluțiile potrivite pentru a stopa, pentru a eradica sau pentru a minimiza acest fenomen”, a declarat Marin Șerban.
Directorul atrage atenția că problema nu este vizibilă întotdeauna pentru cei care admiră peisajele din Defileul Jiului, însă este observată zilnic de oamenii care lucrează în zonă.
„Aceste deșeuri, bine că nu se văd, însă le vedem noi, colegii noștri rangeri, zi de zi. Le văd și cei de la Secția de Drumuri Naționale, care asigură, cât pot și dânșii, curățenia”, a explicat acesta.
Camere de supraveghere la intrările în Defileul Jiului
Pentru a reduce numărul celor care abandonează deșeuri, Administrația Parcului Național Defileul Jiului a propus în trecut realizarea unui proiect în parteneriat cu alte instituții care își desfășoară activitatea în zonă, precum drumurile naționale și reprezentanții Apelor Române.
Ideea era constituirea unui grup de lucru și montarea unor camere de supraveghere, astfel încât persoanele care aruncă gunoaie să poată fi identificate. Marin Șerban consideră că simpla informare a oamenilor nu mai este suficientă, în condițiile în care acțiunile de educare și conștientizare se desfășoară de aproximativ 20 de ani, fără ca fenomenul să dispară.
„Considerăm că o soluție potrivită, în afara unor patrulări pe care și noi le facem și cei de la Drumuri le fac, nu rezolvă suficient problema. (…) Considerăm că singura soluție este implementarea supravegherii, pentru că, de ce să nu spunem adevărul, omul știe de frică”, a afirmat directorul parcului.
Dacă nici camerele de supraveghere nu vor da rezultate, o altă propunere vizează amenajarea unor spații pentru depozitarea voluntară a deșeurilor, la cele două intrări în Defileul Jiului: dinspre Bumbești-Jiu și dinspre zona de acces către Petroșani. Astfel, oamenii ar avea la dispoziție locuri special amenajate unde să își poată lăsa gunoiul, în loc să îl abandoneze în natură.
Amenzi puține sau greu de aplicat. Rangerii nu îi pot supraveghea permanent pe cei care aruncă gunoaie
Întrebat dacă au fost prinse și sancționate persoane care au abandonat deșeuri în parc, Marin Șerban a explicat că patrulările se fac inclusiv împreună cu reprezentanții Jandarmeriei Române. Cu toate acestea, în timpul acestor acțiuni nu au fost identificate persoane care să arunce gunoiul, deși urmele abandonului sunt vizibile în continuare. Problema este că rangerii nu pot supraveghea permanent fiecare parcare, margine de drum sau porțiune de mal al Jiului.
„Vedem parcările pline, vedem malurile Jiului aprovizionate cu fel de fel de deșeuri, de diverse categorii. Nu putem să fim 24 din 24”, a explicat acesta.
În plus, patrulările și acțiunile de curățenie presupun cheltuieli, inclusiv cu carburantul, iar instituțiile nu pot compensa la nesfârșit lipsa de responsabilitate a celor care lasă gunoiul în urma lor.
Deșeurile pot afecta vidrele și alte specii care trăiesc în apropierea Jiului
Dincolo de aspectul neplăcut al gunoaielor, abandonarea deșeurilor poate avea efecte directe asupra mediului și asupra speciilor protejate din parc. Directorul Administrației atrage atenția că resturile aruncate pe malurile apelor pot afecta habitatele unor specii, printre care vidra, dar și anumite plante care depind de condițiile naturale din apropierea râului.
Mai mult, în zonele în care sunt abandonate gunoaie apar și câini hoinari sau semisălbăticiți, atrași de resturile alimentare. Aceștia pot deveni purtători de boli și pot afecta fauna sălbatică.
„Observăm că în perimetrele unde sunt aruncate deșeuri se adună câini semisălbăticiți sau hoinari, care fac suficient rău, care pot fi vectori pentru diverse boli, care apoi pot afecta fauna. Sunt conexiuni de care trebuie să ținem cont. Orice rău pe care îl producem se poate propaga”, a avertizat Marin Șerban.
Acesta a povestit că, în timpul activităților din teren, au fost descoperite inclusiv animale moarte abandonate, situații care au fost anunțate autorităților competente.
Un detaliu surprinzător: copiii sunt mai responsabili decât adulții
În activitățile de educație ecologică desfășurate în școli și în timpul vacanțelor, reprezentanții parcului au observat un lucru interesant: copiii și adolescenții sunt, în general, mai receptivi la mesajele despre protejarea naturii.
Marin Șerban spune că tânăra generație are o educație ecologică mai bine conturată și ar putea contribui la schimbarea comportamentului adulților.
„Constatăm că acești copii, acești adolescenți, au totuși o educație creată și prin prisma învățământului și ei sunt practic vectorii care trebuie să civilizeze generațiile superioare lor. Nu tinerii neapărat aruncă, cât mai ales adulții”, a declarat directorul.
În opinia sa, frumusețea Defileului Jiului nu trebuie să fie apreciată doar în fotografiile spectaculoase distribuite pe rețelele sociale, ci și protejată prin gesturi simple, precum păstrarea deșeurilor până la găsirea unui coș de gunoi.
Până la găsirea unor soluții concrete și la implementarea unor măsuri de supraveghere, responsabilitatea rămâne a fiecărui om care tranzitează sau vizitează zona. Pentru că un peisaj spectaculos poate fi distrus în câteva secunde de un gest aparent neînsemnat: aruncarea unui gunoi în natură.
