Tribunalul Gorj a dat undă verde, miercuri, pentru începerea procesului într-unul dintre cele mai complexe dosare de evaziune fiscală și spălare de bani din ultimii ani. Mai mulți inculpați, printre care Ioan Rădulescu (zis „Cioabă”), Gabriel Rădulescu, Susana Rădulescu, Nelica-Liana Danciu și firma SC NEW NCR Reciclare SRL, sunt oficial în boxa acuzaților, după ce procurorii au fost nevoiți să corecteze rechizitoriul, iar judecătorii au decis că acuzațiile sunt suficient de clare pentru a declanșa cercetarea judecătorească.
Cum funcționa circuitul documentelor fictive
Ancheta a scos la iveală un mecanism complex de inducere în eroare a Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), bazat pe manipularea fluxurilor de deșeuri. Mai exact, a fost creată o aparență de legalitate în gestionarea ambalajelor, iar firma NEW NCR Reciclare SRL, simula operațiuni de colectare și reciclare care, în realitate, nu ar fi avut loc sau volumul colectării ar fi fost mult mai mic.
Nucleul acuzațiilor se concentrează pe activitatea lui Ioan Rădulescu, zis „Cioabă”, care este cercetat pentru o gamă largă de infracțiuni, de la înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebite de grave, până la instigare la fals în înscrisuri. Acesta ar fi beneficiat de consultanță din partea unor persoane din cadrul unor organizații de tip OTR (Organizații de Transfer de Responsabilitate), care teoretic trebuiau să-l controleze, reușind să creeze un circuit în care facturile fiscale întocmite în fals serveau drept justificare pentru neplata taxelor către stat.
Documentele de la dosar detaliază cum, în perioada 2017-2021, au fost emise sute de facturi către diverse societăți comerciale, documente care ascundeau, de fapt, un prejudiciu uriaș adus bugetului de stat. Susana Rădulescu și Nelica-Liana Danciu au avut, conform procurorilor, roluri bine determinate în acest sistem. Susana Rădulescu este acuzată de complicitate la înșelăciune, având un rol activ în întocmirea actelor necesare pentru a susține circuitul fictiv, în timp ce Nelica-Liana Danciu a fost trimisă în judecată pentru fapte legate de spălarea banilor și fals, contribuind la disimularea provenienței sumelor de bani obținute ilicit.
Un aspect esențial al fraudei era implicarea unor persoane fizice, care apăreau în documentele contabile ca fiind furnizori de deșeuri, deși acestea nu aveau nicio legătură reală cu activitatea de colectare. Acești cetățeni s-au trezit ulterior cu datorii neprevăzute către stat, fiindu-le stabilitate contribuții de sănătate (CASS) pentru sume pe care nu le-au încasat niciodată, ceea ce a dus la blocarea unor venituri prin popriri fiscale.
Spălarea banilor și responsabilitatea persoanelor juridice
O componentă importantă a dosarului vizează modul în care sumele de bani obținute din aceste activități frauduloase erau reintroduse în circuitul economic. Gabriel Rădulescu este acuzat de spălare de bani în formă continuată, fiind bănuit că a realizat numeroase operațiuni financiare, adică depuneri de numerar cu titlu de aport personal și retrageri ulterioare, pentru a da un aspect legal banilor proveniți din înșelăciune.
Judecătorul a notat că aceste operațiuni financiare erau, în multe cazuri, fragmentate artificial pentru a evita detectarea naturii lor infracționale.
În ceea ce privește firma NEW NCR Reciclare SRL, procurorii susțin că a fost instrumentul principal al infracțiunilor. Deși este în prezent sub administrare judiciară, societate a fost trimisă în judecată pentru înșelăciune în formă continuată și instigare la fals, procurorii argumentând că activitatea a fost condusă exclusiv pentru interesele personale ale inculpaților și a folosit facturi falsificate pentru a păcăli autoritățile de mediu.
Unul dintre cele mai spectaculoase elemente ale dosarului îl reprezintă cantitățile uriașe de deșeuri raportate. În anul 2019, firma ar fi declarat colectarea și achiziționarea a 34,4 milioane de kilograme de sticlă, echivalentul a 900 de TIR-uri încărcate. Aceste cantități au fost raportate către parteneri precum Glass Reciclare și Eco Profix Consulting, însă documentele de valorificare ar fi fost falsificate pentru a crea aparența îndeplinirii obligațiilor de reciclare.
Prejudiciul total raportat de Administrația Fondului pentru Mediu se ridică la suma de 168.853.786 de lei (33,8 milioane de euro).
Suma, conform calculelor instituției, provine din taxa de 2 lei/kg de deșeu pe care producătorii de ambalaje ar fi trebuit să o achite, dar care nu a mai ajuns la bugetul de stat din cauzele false de reciclare.
Tribunalul Gorj, în cursul procesului, are sarcina de a stabili gradul de vinovăție pentru fiecare inculpat în parte, ținând cont de complexitatea infracțiunilor și având în vedere cele peste 4.000 de acte materiale identificate în rechizitoriu. Deși apărarea a contestat legalitatea sesizării instanței, judecătorii au concluzionat că, după corectarea rechizitoriului, acuzațiile sunt clare și oferă tuturor părților șansa de a-și prezenta argumentele în mod echitabil.
George Constantin
