Marți, 4 februarie 2025, s-au împlinit 100 de ani de la aprobarea actului de înființare a Patriarhiei Române de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar, acest eveniment important a fost marcat în mod solemn la Catedrala Patriarhală din București, în dimineața zilei de Centenar, când Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în prezența membrilor Adunării Naționale Bisericești. Din soborul arhiereilor a făcut parte și Înaltpreasfințitul Părinte acad. dr. Irineu, Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, Întâistătătorul Eparhiei noastre participând, în aceste zile, la evenimentele organizate la București cu ocazia Centenarului Patriarhiei Române. După oficierea Sfântei Liturghii, a avut loc desfăşurarea canonizării celor 16 sfinți duhovnici și mărturisitori din secolul al XX-lea. Ceremonia a fost oficiată de către Părintele Patriarh Daniel, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod. În continuare, Episcopul-vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul a dat citire Tomosului Sinodal de canonizare, după care Părintele Patriarh Daniel a subliniat însemnătatea acestui moment istoric, iar, Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale și Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, a oficiat slujba de Te-Deum pentru Centenarul Patriarhiei Române și pentru începutul lucrărilor Sfântului Sinod și ale Adunării Naționale Bisericești. Seria evenimentelor dedicate acestui moment istoric au continuat și în după-amiaza zilei aniversare, prin ședința solemnă a Sfântului Sinod și a Adunării Naționale Bisericești dedicată Centenarului Patriarhiei Române.
,,Un prilej de cunoaştere mai profundă a istoriei Bisericii noastre, strâns legată de istoria şi viaţa poporului român”!
În alocuţiunea Preafericirii sale, Părintele Patriarh Daniel a ţinut să sublinieze faptul că: ,,Biserica Ortodoxă Română este «Mama spirituală» a poporului român! De-a lungul celor 100 de ani existenţă ca instituţie şi organizare, Patriarhia Română a fost lumină călăuzitoare către Hristos, «mirele» Bisericii, precum şi un factor de unitate şi stabilitate de a lungul vremurilor grele prin care a trecut. Împlinirea unui secol de la înfiinţarea Patriarhiei Române constituie un prilej de cunoaştere mai profundă a istoriei Bisericii noastre, strâns legată de istoria şi viaţa poporului român şi de aspiraţiile lui către unitate şi libertate”, a spus Patriarhul Daniel la evenimentele dedicate împlinirii a 100 de ani de la adoptarea deciziei Sfântului Sinod de ridicare a Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie, organizate la Catedrala Patriarhală. S-a accentuat şi faptul că Centenarul Patriarhiei Române reprezintă nu doar o sărbătoare religioasă, ci și un moment de reflecție asupra rolului pe care BOR l-a avut și îl are în societatea românească, de aceea, având o istorie marcată de provocări și transformări, Biserica Ortodoxă Română continuă să fie o instituție fundamentală pentru identitatea națională și spirituală a poporului român. Până în 1925, BOR a funcționat sub statutul de Mitropolie, iar eforturile de obținere a autocefaliei și ulterior a recunoașterii ca Patriarhie au fost susținute de mari personalități politice şi cultural ale vremii. Aşa că, pe 4 februarie 1925, Sfântul Sinod al BOR a decis ridicarea la rang de Patriarhie, iar primul Patriarh al României a fost Miron Cristea, instalat oficial în ziua de 1 noiembrie 1925. Acest eveniment crucial a consolidat unitatea spirituală a românilor, mai ales după Marea Unire din 1918, când Biserica Ortodoxă din toate provinciile istorice s-a reunit sub o singură conducere. Ca urmare, în cei 100 de ani de Patriarhie, BOR a avut un rol esențial în viața religioasă, socială și culturală a României, deoarece a trecut prin perioade dificile din timpul regimului comunist, când a fost supusă unor presiuni și restricții, dar și prin momente de renaștere spirituală după 1989, când și-a recăpătat libertatea de exprimare și de organizare. Aşa se face că de la începutul mileniului al treilea creştin, Patriarhia Română se dovedeşte una dintre cele mai influente instituții din România, având un impact semnificativ asupra comunității şi asupra vieţii de parohie, prin activitățile sale religioase, educaționale și sociale. Construind şi sfinţind numeroase lăcașuri de cult, centre sociale și inițiative caritabile, Biserica noastră dreptmăritoare continuă să joace un rol central în viața credincioșilor, chiar şi a necredincioşilor, a mirenilor în general.
Credinţa noastră în sfinţi este întemeiată pe mărturia dumnezeiască…
Un moment de însemnătate memorială şi duhovnicească l-a constituit proclamarea noilor sfinți români din secolul al XX-lea, un eveniment istoric pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română. După rugăciunea Amvonului, înainte de otpustul Sfintei Liturghii, a avut loc proclamarea generală a canonizării celor 16 noi sfinți români, părinți duhovnici și mărturisitori din secolul al XX lea: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (16 septembrie), Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie), Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie); Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie); Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu (22 iulie), Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie), Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț (6 iulie), Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie), Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie); Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie); Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie), Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (10 mai); Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie), Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august) și Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (8 august). Nu putem trece peste faptul că printre acești Sfinţi, un loc deosebit îl ocupă Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie) și Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie), mărturisitori şi sfinți ai Olteniei, cu un rol semnificativ în păstrarea credinței ortodoxe în Eparhia noastră! Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul a citit «Tomosul» Sinodal care atestă canonizarea celor 16 noi sfinți români, iar clericii au prezentat icoanele acestora în cadrul procesiunii. Grupul Psaltic «Tronos» a intonat troparele dedicate noilor sfinți, subliniind importanța acestora pentru viața duhovnicească a Bisericii. Concluzionând acest moment omagial, Părintele Patriarh Daniel a descris noii sfinți ca fiind „rodul cel mai de preț pe care Biserica noastră l-a adus în acest răstimp de 100 de ani, deoarece prin ei se arată, mai intens, lucrarea tainică a harului Duhului Sfânt în Biserica Ortodoxă Română”, iar, noi putem spune că sfinţii sunt îngeri şi sunt prietenii noştri, iar, dacă am fi mai curaţi şi mai drepţi decât suntem, am putea spune că îngerii sunt fraţii noştri de cruce. Poate că trupul nostru ne împiedică să-i putem vedea cum trebuie, păcatele ne împiedică să simţim apropierea lor, însă, dacă până acum nu ne este îngăduit a-i vedea pe îngerii lui Dumnezeu, suntem obligaţi să avem credinţă nestrămutată în ei, pentru că ne este ordonată cinstirea acestor minunaţi slavoslovitori ai Creatorului şi Atotputernicului Dumnezeu! De multe ori, ne este tăinuită vederea sfinţilor, însă nu pentru totdeauna, pentru că atunci când vremea şi vârsta dezvelesc din sufletele noastre acel acoperământ trupesc muritor, noi ne vom întâlni cu ei faţă către faţă şi va fi mare bucuria, atunci când sufletele noastre se vor slobozi de acest surghiun şi se vor întâlni cu cetăţenii cereşti, cu acei fii ai lui Dumnezeu, care nu ştiu nici de păcat, nici de bătrâneţe, nici de moarte, nici de toate acele blesteme, pe care călcăm în această lume, ca pe nişte spini, mai ales că toată credinţa noastră în sfinţi este întemeiată pe mărturia dumnezeiască a oamenilor sfinţi şi drepţi, cărora le-a fost dat de la Dumnezeu să fie îngeri!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
