Aş spune că multe lucruri şi multe aspecte interesante m-au fascinat în această lucrare a domnului Profesor Marin Arcuş, dar, paginile dedicate lui George Enescu fac excepţie, prin modul în care autorul a reuşit să prezinte prin cuvinte alese personalitatea marelui nostru muzician, evocând chiar numele celor care au făcut portretul genialului exponent al neamului nostru românesc!
În paginile consacrate lui Enescu, autorul aşterne multe gânduri pioase, transmise cititorilor, prin cuvintele de recunoştinţă adresate tuturor celor care iubesc muzica poporului nostru şi care au format atâtea promoţii de absolvenţi ai Conservatorului din Bucureşti. Poate şi atâtea admiratoare ale muzicii sale! Astfel: ,,Se evidenţiază episodul George Enescu-Maria Cantacuzino pe care a cunoscut-o la Sinaia în toamna anului 1917. Enescu i-a dedicat o nocturnă tumultoasă pe care Maria nu a înţeles-o. El i-a cântat-o cu pasiune şi şi-au jurat să rămână legaţi pe viaţă! El o numea «Isis» ca pe marea zeiţă a Egiptului, iar, ea îi spunea «PINX» – supranume de la «Sfinx», dat cândva de Carmen Sylva, atunci când era invitat să cânte la Castelul Peleş. În 1917 au hotărât să facă cele necesare pentru a se căsători şi lega deinitiv unul de altul, deşi tatăl său, Costache Enescu, vedea posibil acest lucru doar după ce Maria obţine divorţul de soţul său”!
Sunt multe asemenea texte minunate şi edificatoare, numai un cititor împătimit poate să le preguste cu dulceaţa şi cu frumuseţea lor! Consider a fi o sărbătoare lectura acestei cărţi, întâlnirea cu o asemnea carte şi pot să mă mândresc că am fost cadonat cu ea de către autorul nostru, un adevărat dascăl al sufletului şi al inimii care pentru mulţi oameni poate fi un adevărat model emblematic! De multe ori, autorul mărturiseşte că: ,,La Teţcani, George era comparat cu un ofiţer de marină veşnic călătorind spre zări! Era considerat un hai-hui peste mări şi ţări, un perpetuu «homo viator», iar, Maestrul se consola spunând: Ce vreţi, asta mi-e soarta! Muzica e mişcare continuă! Sunt muzician, mă mişc”! Doamne, ce pagini minunate ascunde această carte, de la care am redat cu inspiraţie cele mai frumoase expresii demne de luat în seamă!
Pentru profesorul Marin Arcuş, Enescu este seducţia unei cariere didactice remarcabile, pentru că domnia sa a redat ceea ce şi-a amintit din primele sale cuvinte spuse Zeiţei Clio, când a intrat în clasă şi îmi place să cred că din acel moment, elevii domniei sale au reuşit să viseze datorită muzicii pe care o preda acest apostol al şcolii gorjene, povestind şi despre marele George Enesu!
Vasile GOGONEA
