Ce tip de pământ este ideal pentru gazon?

133

Dacă îți dorești un gazon perfect pentru un teren de sport, indiferent cât de bune ar fi semințele ori rulourile, totul pornește de la pământ.

Amenajarea unui teren sportiv nu înseamnă doar alegerea tipului de gazon – fie el rulat sau obținut prin însămânțare.

Înainte de toate, cheia reușitei stă mai degrabă în calitatea solului.

Un pământ bine ales și corect pregătit face diferența între un gazon care se prinde perfect, rezistă în timp și arată impecabil, și unul care se degradează rapid, se usucă sau face bălți după fiecare ploaie.

Dacă nu folosești un pământ potrivit pentru gazon, degeaba alegi cel mai bun tip de iarbă – nu va rezista.

De ce este atât de important solul pentru un gazon?

Chiar dacă la prima vedere pare un aspect tehnic, în realitate solul este elementul cel mai important, cel care asigură sănătatea, stabilitatea și aspectul gazonului.

Și acum, trebuie să știți ceva important. Indiferent cât de scump sau rezistent este gazonul ales, dacă pământul de dedesubt nu are structura și compoziția potrivită, rezultatul va fi slab.

Un sol necorespunzător duce la înrădăcinare dificilă, acumulare de apă, apariția mucegaiului și o întreținere dificilă.

Iar acest lucru este valabil în cazul tuturor suprafețelor gazonate. Cu atât mai mult, în cazul terenurilor sportive provocarea este și mai mare.

Vorbind de terenuri de sport, suprafețele lor sunt supuse unui trafic intens, iar nevoia de regenerare rapidă este și ea mare.

Din acest motiv, tipul de pământ utilizat nu trebuie ales la întâmplare.

Ce caracteristici are un sol bun pentru gazon sportiv?

Cei mai mulți specialiști susțin că un amestec echilibrat, cu o textură predominant nisipoasă și un conținut moderat de lut este cea mai bună soluție pentru gazon.

Ideal ar fi ca solul să conțină în jur de 60-70% nisip, completat cu 20-30% lut și un adaos de materie organică – cum ar fi compostul sau turba – în proporție de 5-10%. Acest amestec oferă un echilibru între drenajul eficient și capacitatea de reținere a apei și nutrienților.

În plus, pH-ul solului ar trebui să fie ușor acid spre neutru, cuprins între 6 și 6,8, iar textura trebuie să fie afânată, nu compactată. Un sol prea bătătorit limitează oxigenarea rădăcinilor, ceea ce afectează negativ dezvoltarea gazonului, mai ales în primele luni.

Am văzut terenuri care, după primele ploi, se transformau în mlaștini. Am văzut și gazon care se usca la prima căldură, deși era udat periodic. Problema, de cele mai multe ori, nu era apa sau soarele, ci solul de dedesubt. Unii cred că e suficient să arunce niște semințe pe o bucată de pământ și să aștepte, dar lucrurile nu merg chiar așa.

Ce se întâmplă în realitate?

Din experiență vă pot spune că lucrurile sunt destul de complicate, dar de cele mai multe ori, când există probleme cu gazonul acestea se datorează calității solului.

Am văzut un teren sport pe care iarba nu creștea bine și săpând am descoperit că la doar 15 cm adâncime, pământul era atât de compact, încât abia dacă putea să-l străpungi.

Rădăcinile nu aveau unde să se întindă, iar apa nu putea pătrunde. Soluția a fost simplă, dar costisitoare: aerisire profundă și adăugare de nisip. După șase luni, terenul arăta cu totul altfel.

Asta pentru că pământul pentru gazon sportiv trebuie să semene un pic cu un burete – să absoarbă apa, dar să nu o țină ca o smochină. Dacă e prea argilos, se lipește  și sufocă rădăcinile. Dacă e prea nisipos, nu reține umiditatea și planta se usucă repede. Amestecul ideal? Trei părți nisip, două părți humus și o parte argilă.

Un alt exemplu este cel al unui teren sportiv din București. Acesta avea un gazon care creștea inegal, în unele zone era frumos și verde, în altele galben și pe cale de uscare. Testele au arătat că pH-ul varia de la 5.3 la 7.1 pe o suprafață de doar 1000 de metri pătrați. Soluția a fost corecția cu var în zonele acide și compost în cele alcaline.

Și totuși, cel mai important lucru pe care l-am învățat de la grădinarii care întrețin terenuri de elită? Pregătirea solului nu se face într-o zi. După arat și nivelat, trebuie să lași pământul să se așeze măcar o săptămână înainte de a semăna. Altfel, riscați să vă treziți cu denivelări ciudate după prima ploaie puternică.

Așa că, dacă vrei un gazon care să reziste la alergări, șuturi și vreme capricioasă, începe cu o analiză serioasă a solului. Pentru că, oricât de bune ar fi semințele, ele nu pot învinge un pământ prost.

Cum arată o structură de sol profesională pentru terenuri de competiție?

Dacă mergi pe varianta ieftină, fără să analizezi pământul, rezultatul va fi exact cum te-ai aștepta: un gazon care se îngălbenește în primele luni, care se transformă în mocirlă la prima ploaie sau care crapă la prima caniculă. Nu există magie aici. Există doar fizică, chimie și câteva principii pe care mulți aleg să le ignore.

În primul rând, trebuie să înțelegi că nu orice pământ poate susține un gazon sportiv. Terenurile de fotbal, de tenis sau de rugby necesită un sol care să facă două lucruri aparent contradictorii: să absoarbă apa rapid, dar să o rețină suficient pentru a nu seca în câteva ore. Dacă ai prea multă argilă, apa va sta la suprafață. Dacă ai prea mult nisip, apa va trece prin el ca prin sită.

În cazul terenurilor de nivel înalt – cum sunt stadioanele omologate sau terenurile multisport intens folosite – se practică stratificarea solului.

Acest sistem presupune montarea în straturi distincte: la bază se află un strat de pietriș pentru drenaj, urmat de un strat de tranziție cu nisip mai grosier, apoi urmează stratul vegetal propriu-zis, format din sol amestecat cu humus și adaosuri organice.

Sursa foto: parcuri.ro

Această structură – similară standardului USGA folosit în construcția terenurilor de golf – are rolul de a preveni stagnarea apei, de a oferi stabilitate și de a încuraja dezvoltarea rădăcinilor în adâncime.

Rezultatul este o suprafață verde care rămâne uniformă și rezistentă chiar și după ploi abundente sau utilizare intensivă.

Ce funcționează de fapt?

Testarea solului înainte de orice investiție

  • Dacă pământul tău are pH sub 5,5 sau peste 7,5, gazonul sportiv va avea probleme.
  • Dacă stratul de suprafață este mai puțin de 20 cm adâncime, rădăcinile nu se vor dezvolta cum trebuie.

Corectarea structurii, nu doar îngrășarea

  • Adăugarea de nisip este esențială pentru terenurile grele, dar trebuie făcută în proporții corecte.
  • Compostul nu e un moft – ajută la reținerea umidității și hrănește solul pe termen lung.

Drenajul nu e negociabil

  • Dacă apa nu pleacă, gazonul moare. Punct.
  • Soluțiile variază de la țevi perforate la stratul de piatră spartă, dar trebuie să fie acolo.

Nu există un răspuns universal. Un teren din Delta Dunării are nevoi diferite față de unul din Brașov. Dar dacă ignori baza – pământul – investiția va fi făcută în zadar.

Greșeli frecvente de evitat la realizarea unui teren de sport

1. Alegerea unui sol nepotrivit

Mulți folosesc ce pământ au la îndemână, fără să țină cont de drenaj, textură sau pH. Un sol prea argilos sau compactat va reține apa și va sufoca rădăcinile, ceea ce duce la un gazon slab și greu de întreținut.

2. Lipsa analizei solului înainte de lucrări

Fără o analiză de laborator, nu ai cum să știi ce tip de amendamente trebuie adăugate sau dacă pH-ul este corespunzător. E o etapă esențială, adesea ignorată.

3. Nivelare neuniformă a terenului

Orice denivelare, oricât de mică, se va vedea după ploaie sau la irigare. Se pot forma bălți sau zone uscate, care afectează calitatea jocului și aspectul general al terenului.

4. Ignorarea stratificării pentru drenaj

Pe terenurile de sport este esențial să existe un sistem de drenaj, fie natural, fie realizat prin straturi special gândite (pietriș, nisip, sol vegetal). Fără el, apa băltește și compromite suprafața.

5. Montarea gazonului pe sol uscat sau nepregătit

Fie că vorbim despre rulouri sau semințe, substratul trebuie să fie ușor umed, curățat de resturi și bine tasat. Dacă se face pe fugă, riscul ca gazonul să nu se prindă este mare.

6. Folosirea de materiale de umplutură de slabă calitate

Resturile de construcții, molozul sau pământul amestecat cu resturi vegetale necompostate nu fac decât să creeze probleme. Pe termen scurt poate părea o soluție ieftină, dar costurile de reparație vor fi mari.

7. Nepotrivirea între tipul de gazon și scopul terenului

Fiecare specie de iarbă are caracteristici diferite – unele sunt mai rezistente la trafic, altele mai estetice. Alegerea trebuie făcută în funcție de intensitatea utilizării și tipul de activități desfășurate pe teren.

8. Neglijarea perioadei optime de instalare

Montarea gazonului într-un moment nepotrivit (ex. în plină caniculă sau toamna târziu) duce la rezultate slabe. Ideal este să alegi primăvara sau începutul toamnei, când solul are temperatură și umiditate favorabile.

Concluzii

Realizarea unui teren de sport cu gazon natural nu înseamnă doar să alegi un tip de iarbă și să îl întinzi pe sol.

Dincolo de aspectul său, terenul trebuie să fie funcțional, rezistent și ușor de întreținut în timp.

Iar toate aceste lucruri încep cu o bază solidă – un pământ bine ales, corect pregătit și adaptat nevoilor gazonului.

Ignorarea etapelor esențiale, cum ar fi analiza solului, drenajul sau nivelarea, duce la probleme costisitoare, care pot fi evitate din start cu puțină planificare.

Cu alte cuvinte, dacă vrei un teren care să arate bine și să reziste ani la rând, investește timp în partea invizibilă – solul. Pentru că un gazon sănătos nu crește oricum, ci doar acolo unde are condițiile prielnice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.