1.Locuirea poetică
Câteva edituri, câteva reviste și câteva mâini de scriitori se încăpățânează și vor cu tot dinadinsul să țină fluturând sus pe catargul valorilor autentice flamura literaturii de calitate. Azi nominalizez revistele România Literară, Miracol de Brădiceni, Ceașca de cafea, Portal Măiastra, Convorbiri Literare, Gazeta Gorjului, Constelații diamantine, Viața Românească, Argeș, Discobolul, Ad Mutrium ș.a.
Când redactorul ei șef, domnul Vasile Vasiescu, a lansat-o la apă, noua publicație literară părea morganatică și de un curaj camusian (adică sisific – n.n., I.P.B.).
Gorjul lui Al. Ștefulescu și al lui Tudor Arghezi, al unor: George Uscătescu și Gheorghe Grigurcu, Sabin Velican, Nicolae Dragoș și Titu Rădoi, nu poate fi locuit decât poetic și constructiv, eroic și obligatoriu cultural – literar – o specificitate glorioasă și a orașului lui Constantin Brâncuși, de la nașterea căruia au trecut 150 de ani, hobițean la naștere, învățând școala primară la Brădicenii lui Nicolae al Lupului, important prozator interbelic, și ai lui Ionel Buligan, Ion Căpruciu.
„Gazeta Gorjului” își are propriul design, statuat, o configurație aparte, se adresează unei elite culturale necoborând ștacheta axiologică, însă nu te lasă perplex la lectură (ca produsele kitsch), nu te azvârle-n absurd întrucât predomină «le bon sens», etica unei receptări imediate; se mulțumește cu a se orienta spre valori consacrate, transvaluate în eon actual(izat) în pas cu epoca, societatea, politica, coordonatele unei hermeneutici de întâmpinare a orizontului de așteptare.
2.Acasă la Brâncuși
Am pe biroul de lucru numerele 6, 7, 8 pe iunie, iulie, august 2026, toate trei captivante, rostuite programatic și, cinstit, cu acea revenire motivantă a discursurilor îndrăgostite de o temă, de o idee, de un topos; cu acel respect care se cuvine închinat unor personalități care, poziționate, în siajul valurilor timpului, le-au învăluit într-o lumină catharctică.
În numărul 6 deci, pe iunie 2026, semnează Adrian Alui Gheorghe, Mircea Bârsilă, Ionuț Viorel Bordeiași, Cristian Liviu Burada, Ionel Bușe, Dorel Dumitru Chirițescu, Nicolae Dragoș, George Drăghescu, Gheorghe Gorun, Alex Gregora, Gheorghe Grigurcu, Ion Hirghiduș, Mircea Iorgulescu, Dan Ionescu, Alexandru Ionică, Andrei Novac, Neculai Păduraru, Ion Pecie, Victor Pițurcă, Ion Popescu Brădiceni, Daniela Stănciulescu, Vasile Vasiescu, Mihaylo Vasilyevic.
În paginile revistei sunt reflectate așa cum se cuvine (inclusiv cu fotografiile – mărturii – n.n., I.P.B.) Festivalul Internațional de Literatură „Tudor Arghezi” din luna lui mai 2026 printr-un lung poem-film al marelui poet gorjean, stabilit în Glogova, Nicolae Dragoș, sub forma unui „Vis în zori” (și a unei povești ocazionale, umoristice, surâzătoare – n./n., I.P.B.); cei 75 de ani de la nașterea lui Ion Pecie (1951-2011) celebrați, printr-un interviu pe care l-am realizat cu importantul comentator al prozei majore române contemporane, din „Romancierul în fața oglinzii”, în februarie-aprilie 2004; convorbirea, una esențială a fost inclusă și în cartea mea monografică/biografică „Viața și opera lui Ion Pecie”, apărută la Editura Academica Brâncuși, în 2012, cu o addenda de Doru Strîmbulescu, în 106 pagini; Proiectul cultural „Peștișani: Acasă la Brâncuși – 150 de ani de artă și genialitate”, desfășurat în satul Hobița, între 24 și 28 iunie 2026 (articolul e scris de directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, dr. Ionuț Viorel Bordeiași); expoziția „Interferența Artei cu Tehnologia” a artistului Neculai Păduraru de la Sagna care trăiește „inventând lumi zălude și absurde, formând un fel de unde rare” (vezi poema-manifest „Duh cu pămătuf”, unde artistul-poet ne declară că e „fascinat de tehnologia prezentului și înspăimântat de cea a viitorului”), hermeneutic interpretat într-un eseu programatic-doctrinar de prietenul meu Adrian Alui Gheorghe, marele laureat al „Serilor la Brădiceni” în 2010 și al festivalului „Tudor Arghezi” în 2026. Ion Hirghiduș propune cititorilor „Un proiect al metafizicii eminesciene” bazat nucleontic pe ideea de Archaeus. Mircea Bârsilă publică o cronică la volumul meu „Cartea Vieții”, apărută la reputata editură Limes în 2022, precizând că – citez – aș rezista poetic „în primul rând în ipostaza de transmodernist ezoteric, ipostază ce diferă, sub multe aspecte, de cea a postmoderniștilor”.
Gheorghe Grigurcu își publică consemnările dintr-un „Jurnal de lectură” estetico-moralist, și uneori poetic de-a dreptul: „Un vis aidoma unei priveliști frumoase pe care un deținut o măsoară de după gratii”. George Drăghescu ne oferă, ca de obicei, câteva aforisme; unul din cele 10 îl selectez căci definește poezia: „Adevărata poezie începe atunci când te detașezi de un sentiment puternic”. ”Jurnalul unui fals polemist” al columnistului Ionel Bușe este interesant prin relatarea voiajului spre Mexic și a Colocviului magistral despre românul mondial Mircea Eliade. Senzațională mi se pare nota din 25 noiembrie referitoare la „Istoria critică…” a lui Nicolae Manolescu și la îndemnul de a ne deconstrui maeștri din iubire.
Editorialul îi aparține, desigur, redactorului șef al lunarului „Gazeta Gorjului”, unde ziaristul propune un nou muzeu Brâncuși construit arhitectonic în jurul Turnului din fostul CET, înalt de 236 metri.
3. Partizan al perfecțiunii textului
Cel de-al șaptelea număr al anului 2026, din iulie, are pe frontispiciu „Troița lu’ Negrescu din Dealu’ Bălăneștilor” dragi fiului lor, Vasile Vasiescu. Același inimos publicist (autor a trei cărți exemplare „Recurs la Brâncuși” (2021), „O lume ca o inimă” (2022), „Dincolo de noi” (2024) se ocupă retrospectiv și respectuos, profesionist adevărat al condeiului, de prodigiosul sculptor Gheorghe Iliescu Călinești, autorul unui bust reprezentându-l pe Brâncuși, turnat în bronz după o lucrare a lui, originală, din ghips, student la Academia de Arte, la clasa profesorului Medrea.
Alex Gregora celebrează în articolul său cei 70 de ani împliniți ai lui Ion Hirghiduș care a dăruit publicației Gorjului de azi două scrisori ale lui Constantin Noica către el însuși. Însă Ion Hirghiduș apare în revistă cu trei megapoeme: „Aria infinitului”, „Am întâlnit un poet” și „Portretul tatălui în poezie”. Mai scriu despre acest proeminent scriitor și filosof prietenii săi, și ei vechi columniști și echinoxiști Ionel Bușe și Ștefan Melancu.
Paul Aretzu semnează, surprinzător, un articol „omagial” despre criticul târgujian Ion Trancău ca autor al unei cărți „Urmuz and Tudor Arghezi” (apărută la „Revers”, Craiova, în 2014). An fertil pentru reputatul critic literar (columnist), căci în toamna aceluiași an a publicat la Editura Limes din Cluj Napoca monografia „Un scriitor transmodernist: Ion Popescu Brădiceni”, care a anticipat-o, metacritic, pe cea a scriitorului și publicistului Mircea Tutunaru, care, de altfel, debutează strălucit în „Gazeta Gorjului” (p. 15) cu o memorabilă cronică la noua carte a lui Mircea Bârsilă „Strigătul din oglindă” (după ce în iunie 2026 publicasem eu însumi propria-mi cronică la același volum de excepție bârsilian (vezi Convorbiri literare, iunie, 2026, nr. 6 (366), pp. 84-87).
Romanul „Guvernământul general al genezei” al lui Cristian George Brebenel se bucură de trei exegeze, cu prilejul reeditării în trei volume: ”Pandemion în Valea Ierbii”, „Călătorie pe firul vieții”, „Nurii carnivori ai contesei”, ale trilogiei, monumentale, semnate de Dan Ionescu, Alex Gregora, Ion Popescu Brădiceni. Mircea Bârsilă publică un comentariu literar despre Virgil Mazilescu: un „partizan al perfecțiunii textului” (p. 19). Alexandra Florina Mănescu reintră în paginile „Gazetei Gorjului” cu un „eseostudiu” despre proza scurtă a lui Mircea Eliade, de-o rafinată și competentă hermeneutică aplicată, dând răspuns unei întrebări-temă: „Ce îi lipsește nuvelei „La țigănci?”. Cercetătoarea târgujiană afirmă că nuvela livrează „o încifrare a realului în ficțiune și nu o imixtiune a sacrului în profan”. Cum mi-s promotor al transmodernismului în România de azi, eu rămân pe poziție, înclinând să validez și ipoteza oarecum negată de fosta mea masterandă la Universitatea „Constantin Brâncuși” Târgu-Jiu.
În acest nr. 7 mai semnează și tinerii mei amici Andrei Novac, Marius Marian Șolea, Varujan Vosganian (președintele actual al USR, cu poemele „Numele meu”, „Prefața”, „Zugravul”) și George Drăghescu (căruia îi citez un vers-aforism dantesc: „Disperarea: un abis în flăcări”.
4.Întoarcerea la (i)real
Numărul 8/august 2026 se deschide inspirat cu o reverie transreligioasă a lui Vasile Vasiescu intitulată „Zugravi de subțire la poarta raiului”, de un entuziasm transumanist contagios. Din reflecțiile lui Gheorghe Grigurcu citez un poem: „Iubirea, o artă a sufletului? Căutându-l pe Celălalt, dai de tine, căutându-te pe tine, dai de Celălalt”. Din aforismele lui George Drăghescu conserv încă unul eminamente poetic: „Izvoarele copilăriei nu seacă nici după ce treci Stixul”. Așa cred și eu! Pagina 6 lansează trei poeți motreni: Ion Sabin Cerna, Ana Ionele, Nicoleta Pauliș.
Ilie Moromete al nostru, Horațiu Mălăele, este prins în „Gazeta Gorjului” cu 8 poeme, dintre care selectez un „Memento mori” elegiac: „Va fi-ntr-o noapte, poate-o zi,/ Când vei muri, când voi muri…/ Dar ce contează, noapte, zi,/ De voi muri, de vei muri…/ Căci mult mai important ca timpul,/ Pământul, cerul și Olimpul,/ E datu-acesta, că-ntr-o zi/ Nu vei mai fi, nu voi mai fi”.
Mircea Bârsilă transvaluează ideea de „libertate artistică în concepția lui Tristan Tzara”, pe bună dreptate; căci eu însumi i-am revalorizat opera poetică în „Istoria-mi transmodernistă a literaturii române contemporane” din 2023 (vezi „Tristan Tzara: Omul aproximativ – o capodoperă) pp. 512-517; Mircea Bârsilă își întemeiază exegeza pe nonconformismul moderat bazat pe deconvenționalizarea discursului liric în contextul unei modernități echilibrate ipso-facto (vezi p. 101).
În ceea ce mă privește eu public, la pagina 11, o cronică de întâmpinare la „Întoarcerea la real” a lui Ștefan Melancu, militând pentru o nouă paradigmă de receptare a poetului de sorginte postmodernistă dar transgresând transmodernismul cu pași fermi.
Însă bomba publicistică a revistei este convorbirea unui jurnalist cu Marius Marian Șolea despre extraordinara sa aventură războinică de apărător al independenței Republicii Moldova, un adolescent înflăcărat de perspectiva unionismului cu „maica România”. Recomand gorjenilor să citească de urgență pp. 12-13!
Fosta mea colegă, Oana Maria Păstae, la catedra de științele comunicării a Universității „Constantin Brâncuși”, debutează, în fine, cu un reportaj reușit „Redescoperind magia Galiciei”, scris în timpul petrecerii unui stagiu de cercetare la Universitatea din A Coruña.
Aș încheia melancolic cu o bijuterie lirică a lui Cezar Ivănescu, de la nașterea căruia se împlinesc 85 de ani (6 august 1941-24 aprilie 2008) pe care nici Eugen Simion nici Nicolae Manolescu n-o citează. Eu comit acest gest cu acea plăcere barthesiană care dă în desfătare deplină și în paradisul cuvintelor: Amintirea paradisului: „Când eram mai tânăr și la trup curat,/ Într-o noapte, floarea mea, eu te-am visat./ Înfloreai fără păcat, într-un pom adevărat/ Când eram mai tânăr și la trup curat./ Nu știam că ești femeie, eu bărbat/ Lângă tine cu sfială m-am culcat/ Și dormind eu am visat; tu, visând, ai lăcrimat/ Când eram mai tânăr și la trup curat. E pierdută noaptea aceea de acum!/ Carnea noastră, de-i mai știi al ei parfum/ Poamele ce-n poame stau, gustul cărnii tale-l au/ Și cad mâine toate, putrede, pe drum,/ Fă-l să fie, Doamne Sfinte, numai om/ Pe cel care ne-a ispitit sub pom/ Și când pomul flori va da, fă să-i cadă carnea grea,/ Cum cădea-va, după cântec, mâna mea…”.
Ion Popescu Brădiceni, Doctor în filologie, scriitor, publicist
