Sunt absolvent al Liceului Pedagogic din Tg-Jiu, promoția 1976. Am intrat primul la Liceul Pedagogic, în vara anului 1971, la secția Învățători. De fapt, în sesiunea de vară intrau, în general, cei care știau carte. Urma sesiunea din toamnă, când se „făcea” loc și „pilelor”…! Pile au fost, sunt și, din păcate, vor fi!
Am reușit să termin ca șef de promoție – promoția învățători, 1976 – fiind repartizat ca învățător la Școala Primară Prunești, din comuna Albeni.
Am luat de prima dată la Facultatea de Filozofie-Istorie din Cluj-Napoca, pe vremea când candidau câte 20 pe un loc! De fapt, în întreaga țară nu existau decât 3 facultăți de filozofie: București, Cluj-Napoca, Iași. Nu existau, ca azi, zeci și sute de facultăți, cu mii de locuri pentru studenți. La Facultatea de Filosofie, în vara lui 1976, nu erau decât 80 de locuri pe țară.
Dar nu asta contează… Contează foarte mult cum se făceau, pe vremuri, inspecțiile în învățământ, pentru obținerea gradelor didactice.
După trei ani de învățământ, adică între 1977–1980, în anul 1980 am avut inspecția specială pentru obținerea Definitivatului în învățământ. Nu se anunța cu luni de zile înainte și nu te pregăteai cu fel de fel de bunătăți sau atenții!
Am avut norocul ca, la inspecția specială pentru a obține definitivatul în învățământ, în anul 1980, să-mi vină învățătorul, profesorul, directorul și inspectorul Șandru Constantin…
Nu știam cu cine stau de vorbă și nu știam mai nimic despre acest OM!
Am aflat din revista „Onoare și jertfă”, nr. 23/aprilie 2009, câteva date elocvente despre cel ce mi-a făcut inspecția în 1980, la Școala Generală nr. 1 Albeni.
Extrag câteva date dintr-un articol publicat de soția sa – învățătoarea Maria Șandru – despre soțul său, Stelică Șandru:
„Stelică a venit la Novaci la 30 septembrie 1957, în aceeași funcție de inspector școlar. La 31 decembrie 1960, la desființarea raionului Novaci, a fost numit la Târgu-Cărbunești, cu data de 1 ianuarie 1961, tot ca inspector școlar! În această perioadă a fost numit și consilier al Ministerului Învățământului din partea Raionului Gilort. La data de 15 septembrie 1964, a fost transferat, la cerere, la Liceul Novaci, unde a funcționat ca director adjunct, iar la 1 septembrie 1969, când clasele I–VIII au fost despărțite de liceu, a fost numit director al Școlii Generale nr. 1 Novaci, funcție în care a lucrat până la 1 septembrie 1980, când a ieșit la pensie, la cerere!”
„Prin Înalt Decret nr. 324/9.76.XI.1942, Majestatea Sa Regele a binevoit a conferi medalia Virtutea Militară de război, clasa a II-a, sergentului Șandru Constantin, din Regimentul I Roșiori, pentru eroismul și spiritul de sacrificiu de care a dat dovadă în războiul contra Rusiei Sovietice, în anul 1941”!
Iată cine mi-a făcut, mie, inspecția specială pentru obținerea definitivatului în învățământ, în anul școlar 1979–1980!
Un mare patriot, un mare OM, un mare profesor, inspector, absolvent de școală normală, de istorie-geografie… Dar ce nu știa!
Nu se dădeau note numai de 10, ca astăzi. Inspecțiile nu se anunțau cu 3–4 luni înainte.
Profesorul și inspectorul Șandru Constantin a rămas în memoria mea, pentru totdeauna, ca un model de dascăl, un om ce se respecta, care timp de patru ore chiar mi-a făcut INSPECȚIE!
Așa se făceau inspecțiile chiar și prin anii ’80!
Ce ne facem azi? Ce-i cu mascarada aceasta? În curând, toată „suflarea” din învățământul preșcolar, școlar, primar și gimnazial va avea gradul I, toate inspecțiile fiind luate cu nota 10 (zece)!?
Stelică Șandru, marele profesor și inspector, s-a stins din viață la 20 aprilie 2008, dar, pentru mine, acest mare OM nu a murit…
Aș recomanda articolul „Mărturiile văduvei de veteran de război, învățătoarea Maria Șandru, despre soțul său, din arma Cavaleriei române”, din publicația „Onoare și jertfă”, nr. 23/aprilie 2009.
Poate ne mai putem întoarce și noi la normalitatea și profesionalismul marelui dispărut, Constantin (Stelică) Șandru!?
Au trecut anii…
Mi-am luat și definitivatul în învățământ, ca învățător. Mi-aduc aminte că am reușit primul la Definitivat, la Liceul Pedagogic din Tg-Jiu – sesiunea 1980 – cu media 9,69.
Am terminat și Facultatea de Filozofie-Istorie, am obținut Gradul II la Universitatea București, iar în anul 1995 am obținut și Gradul I, printr-o inspecție și examen cu marele profesor și istoric al filosofiei, de talie națională, Al. Cazan.
În revista de cultură MOZAICUL, nr. 2/2009, la pagina 14, există un zguduitor articol semnat de Adrian Michiduță – „In memoriam – Gh. Al. Cazan”:
„A murit profesorul Gh. Al. Cazan, după o lungă suferință, în seara zilei de 5 ianuarie 2009, la București”!
De fapt, a murit marele SPIRIT, marea enciclopedie românească, profesorul cu un suflet DE AUR și o minte sclipitoare, premiat de Academia Română cu premiul Vasile Conta!
A murit marele erudit ce mi-a coordonat lucrarea de istoria filosofiei pentru obținerea Gradului I, în anul 1995.
În 1995, prin luna martie, această mare personalitate a filosofiei românești mi-a făcut inspecția la Școala Generală nr. 1 Albeni, lăsându-mă în urmă cu un gol imens, în sensul că mi-am dat seama că nu sunt decât un biet „pigmeu”, un „epigon” în UMBRA MARELUI PROFESOR!
Mulțumesc bunului Dumnezeu pentru că mi-a dat șansa să cunosc, în obținerea gradelor de învățământ, două mari personalități: Constantin (Stelică) Șandru și INEGALABILUL profesor universitar dr. Gh. Al. Cazan!
Dumnezeu să-l aibă în pază!
Prof. Teodor Voicu
Școala Gimnazială nr. 1 Albeni – jud. Gorj
