Muzeul de Artă din Târgu Jiu a găzduit sâmbătă, 3 octombrie, începând cu ora 12:30, lansarea celui de-al doilea volum al romanului „Trenul vieții, Trenul morții“, al scriitorului Dragomir Costineanu, fost profesor de limba franceză la Liceul nr. 4 din Târgu Jiu, în anii ’70.
Autorul a venit la muzeu însoțit de trei invitați speciali: Petrișor Militaru – reprezentantul Editurii „Aius” din Craiova, care a tipărit romanul, Ionel Bușe, profesor la Universitatea din Craiova, și Ștefan Melancu, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca.
Ca participanți, a fost un grup mare de foști elevi ai profesorului Dragomir Costineanu, scriitorii gorjeni: Ion Popescu-Brădiceni, Alex Gregora, Cristian George Brebenel, Spiridon Popescu, Gelu Birău, Victor Troacă și profesorul de istorie Teodor Voicu.
Moderatorul evenimentului a fost omul de cultură gorjean, Vasile Vasiescu. După ce a făcut prezentările de rigoare, și a distribuit câte un exemplar din revista culturală „Gazeta Gorjului” nr. 9 din septembrie 2026, al cărei redactor-șef este, a invitat pe Ionel Bușe, profesor universitar la Universitatea din Craiova și gorjean la origini, născut la Târgu-Logrești, județul Gorj, la data de 4 noiembrie 1958. Acesta este unul din foștii elevi de liceu de la Târgu Jiu, prieten bun și colaborator al profesorului Dragomir Costineanu, despre care a spus că este un intelectual român cu mari realizări la Paris, unde s-a stabilit din 1979. Profesorul universitar Ionel Bușe a făcut o destăinuire interesantă despre masteratul și doctoratul său făcut la Paris, unde profesorului Dragomir Costineanu l-a ajutat foarte mult. Ionel Bușe a venit în țară, iar profesorul Costineanu a continuat să lucreze la Paris, dar au menținut legătura unul cu altul, ca doi amici foarte buni. După Revoluție, profesorul 
Costineanu a venit în România de mai multe ori, inclusiv la Târgu Jiu, dar mai târziu. Acesta a fost apreciat pentru erudiția lui și pentru puterea de muncă fantastică, cu o minuțiozitate rar întâlnită. De la cercetările pe care le-a făcut în orientalistică, la celebrul lui doctorat despre teatrul kabuki. El este un specialist în literatura comparată și un mare cunoscător al literaturii române.
Următorul invitat special care a făcut referiri despre opera scriitorului Dragomir Costineanu a fost Petrișor Militaru, poet, eseist, critic literar, redactor de carte la Editura „Aius” din Craiova și redactor-șef la revista Mozaicul. Este lector asociat la Facultatea de Litere a Universității din Craiova și membru al Uniunii Scriitorilor din România Filiala Craiova, născut la 2 ianuarie 1981, la Balș, județul Olt. Acesta a făcut următoarea precizare: „În ceea ce privește opera romanescă a lui Dragomir Costineanu aș preciza că primul roman care s-a numit «Prieteni și dușmani» a apărut în anul 2021. Următorul, care s-a numit „Într-o seară de vară o vioară cânta» a fost lansat și la Târgu Jiu, în 2022. Acuma este vorba de cel de-al treilea roman intitulat «Trenul vieţii, Trenul morţii», al cărui prim volum a apărut în 2023, și aceasta este cel de-al doilea volum. Urmează și cel de-al treilea”.
Tot Petrișor Militaru a prezentat o „Cronică de carte” a romanului, realizată de prof. univ. Ilona Duță, care nu a putut veni la Târgu Jiu. „Roman cu cifru alegoric, atipic pentru spațiu cultural românesc, cel de-al doilea volum al trilogiei «Trenul vieții, Trenul morții», Dragomir Costineanu propune o călătorie cuantică prin subteranele ideologice ale comunismului românesc bântuite de complicități tentaculare și crime, care constrâng individul desfigurându-l și condamnându-l la moarte. Precedată de romanul cuantic «Prieteni și dușmani» (2021), respectiv de romanul muzical «Într-o seară de vară o vioară cânta» (2022), această trilogie «feroviară» după cum specifică autorul – «Roman feroviar (dar nu unul de gară)», – continuă investigația aparatului criminal comunist, căci în centrul fiecărui roman se află o crimă menită să reflecte atât nenumărate execuții ale opozanților regimului, cât mai ales, crima simbolică proiectată asupra întregii societăți românești”. (…) „Ambivalent în esență, «Trenul vieții, Trenul morții», leagă trecutul de prezent, întrucât potrivit precizărilor autorului, din Predoslovii «cine vrea să cunoască Viitorul trebuie să-i citească semnele în măruntaiele Trecutulu“. (…) În încheiere, prof. univ. Ilona Duță concluzionează: „Adevărată frescă politică, socială, umană, romanul lui Dragomir Costineanu este, dincolo de proiecția ficțională, un document istoric și un act pedagogic, fiind însoțit de un bogat material documentar care informează permanent cititorul atât cu privire la evenimentele petrecute, cât mai ales cu privire la răsfrângerea acestora în destinele umane, urmărită printr-un elaborat proces de ficționalizare în paranteză căci, potrivit precizării autorului, tot așa cum Lumina e și undă și Foton cuantă și lumea în care vezi pătrunde ieșirea și fictivă închide paranteza restaurând memoria dramaticei instalări a comunismului în România, vastul corpus romanesc oferă cititorului viscerele narative în care poate fi prevăzut viitorul, emițând, totodată un important avertisment”.
Ștefan Melancu, profesor universitar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, critic, poet, romancier și traducător, originar tot din Gorj, născut la 16 aprilie 1958, la Albeni, județul Gorj, a făcut un laudatio autorului, dar și romanelor sale cuprinse „într-o trilogie de 4 cărți”, care privesc anii traumatizanți de după Al Doilea Război Mondial pentru societatea românească și nu numai. Este un roman de tip realist, social, alegoric care ne invită să descifrăm sensurile mult mai profunde ale timpului, ale istoriei, dar există și o dimensiune filosofică asupra istoriei și politicului. „Legat de personaje, unele se translatează dintr-un roman în altul, fiind vorba de o serie. Personajul principal este Cătălin Oprescu, ofițer de securitate. Un personaj, dilematic dar și incitant, care te și atrage dar te și respinge, care vrea să afle ceea ce s-a întâmplat cu părinții lui care au fost răpiți. Romanul debutează chiar în ultima zi a anului 1960, pe 31 decembrie, la Spitalul Floreasca, avându-i ca protagoniști pe colonelul de securitate Cătălin Oprescu și fiul acestuia, Ionuț Oprescu. Acțiunea romanului și se încheie cu moartea lui Cătălin Oprescu, dar se va continua cu al treilea volum din acest roman”, a precizat profesorul Ștefan Melancu, care a citit și cam 80% din noul volum.
Scurtă biografie a autorului
Orientalist, profesor, cercetător, traducător, și nu în ultimul rând, autor beletristic, Dragomir Costineanu, oferă cititorilor un nou volum din ciclul romanelor istorico ”(anti-)polițiste”, centrate în jurul personajelor Oprescu – Deleanu. El poate fi citit în continuarea primului volum din „Trenul Vieții, Trenul Morții” sau independent de acela.
Dragomir Costineanu, născut la 13 august 1951, și-a început activitatea didactică la Târgu Jiu, ca profesor de limba franceză la Liceul nr. 4 din Târgu Jiu, în anii 1974 – 1979, după absolvirea Facultății de Limbi Romanice, Clasice și Orientale a Universității din Bucureşti. În anul 1979, a fost nevoit să emigreze din România, stabilindu-se la Paris, unde trăiește și astăzi. Este un poliglot de marcă, vorbind, alături de limbile clasice și de cele cu circulație internațională, sanscrita, hindi, bengali și japoneza. în Franța a activat la mai multe universități și a cunoscut pe unii dintre cei mai apreciați scriitori români din exil. „În Occident, am profesat la diverse universități și l-am cunoscut îndeaproape pe Eugen Ionescu, la care mergeam deseori și din opera căruia am tradus «Viața grotescă și tragică a lui Victor Hugo» (Hugoliade, Gallimard, 1982). Am legat o strânsă prietenie cu el”, a povestit cu bucurie Dragomir Costineanu. Apoi a povestit câteva întâmplări hazlii legate de prietenia lor. „Eu nu trăiesc din scris, dar scrisul mă face să trăiesc”, a încheiat scriitorul Dragomir Costineanu, povestirile sale.
Vasile Vasiescu, moderatorul evenimentului, scriitor, editor, critic de artă plastică și redactorul-șef al revistei „Gazeta Gorjului”, născut la 7 noiembrie 1949 în comuna Bălănești, județul Gorj, a publicat în ultimul număr din septembrie 2026, două texte foarte interesante despre profesorul și scriitorul Dragomir Costineanu. Primul este scris de Ionel Bușe și se numește „Eleganța unui destin intelectual”, iar celălalt, scris de Ștefan Melancu, „Un romancier atipic”.
„Dragomir Costineanu orientalist, comparatist, universitar, traducător și romancier. El ilustrează destinul unei generații de intelectuali care pentru care cultura nu a însemnat acumulare de cunoștințe, ci o formă de înțelegere a lumii și de apropiere între civilizații. Parcursul său, desfășurat între România (Suceava, București, Târgu Jiu) și Franța (Paris), între studiul Orientului și fidelitatea față de cultura română, mărturisește aceeași vocație a dialogului și aceeași încredere în puterea spiritului de a depăși granițele istoriei”, așa îl descrie Ionel Bușe.
„Spirit liber și rebel, într-o contrapondere totală cu dogmele comunismului românesc ajunse în deceniul opt în punctul lor paroxistic, a părăsit, în 1979, România, alegând spațiul parizian, unde se află și astăzi. În Occident, a profesat la diverse universități și l-a cunoscut îndeaproape pe Eugen Ionescu, din opera căruia a tradus Viața grotească și viața tragica lui Victor Hugo, și a legat o sinceră prietenie, fiind totodată un apropiat al exilului românesc din capitala franceză. Într-o aceeași notă aparte, ca și biografia sa spirituală, se situează și romanele publicate de până în acest moment” a scris Ștefan Melancu.
Scriitorul și jurnalistul Vasile Vasiescu a propus o intervenție la conducerea Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu pentru acordarea titlului de „Doctor honoris causa” profesorului și scriitorului Dragomir Costineanu.
Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de autografe acordate de scriitorul Dragomir Costineanu pe cărțile sale cumpărate de participanți de la reprezentantul Editurii „Aius”.
Gigi BUȘE
